Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a admis sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in legatura cu modificarile aduse Legii privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate, transmite Agerpres.
Pe 8 iunie, Instanta Suprema a decis sa sesizeze Curtea in legatura cu aspecte de neconstitutionalitate in cazul actului normativ pentru modificarea si completarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.
In hotararea de sesizare a CCR cu privire la actul normativ se arata ca mai multe dispozitii nu intrunesc cele trei cerinte de calitate care rezulta din art. 1 alin. (5) din Constitutie, si anume claritate, precizie si previzibilitate.
"Pct. 5, prin care este introdus art. 381, priveste 'regimul detentiei la domiciliu'. Contrar denumirii (regimul detentiei la domiciliu) si contrar exigentelor constitutionale privind previzibilitatea legii, art. 381 nu cuprinde o reglementare propriu-zisa a regimului detentiei la domiciliu si a modalitatii de supraveghere a persoanei condamnate care executa pedeapsa prin detentie la domiciliu", se precizeaza in document.
Conform aceleiasi surse, unica dispozitie cu privire la regimul detentiei la domiciliu este inclusa in art. 381 alin. (3), prin care se stabileste ca prevederile art. 221 din Codul de procedura penala se aplica in mod corespunzator, insa continutul dispozitiilor art. 221 este incompatibil cu domeniul executarii pedepselor.
ICCJ constata ca se excepteaza de la executarea pedepsei prin detentie la domiciliu persoanele condamnate pentru fapte comise "cu violenta", sintagma ce nu permite identificarea, in mod exact, a sferei faptelor exceptate de la executarea pedepsei prin detentie la domiciliu.
"Astfel, de exemplu, infractiunea de tulburare a ordinii si linistii publice prevazuta in art. 371 Cp se poate savarsi 'prin violente comise impotriva persoanelor sau bunurilor ori prin amenintari sau atingeri grave aduse demnitatii persoanelor', iar referirea la fapte comise 'cu violenta' nu permite desprinderea unei concluzii clare privind includerea sau excluderea faptei prevazute in art. 371 Cp in/din sfera exceptiilor", argumenteaza ICCJ.
Memorator Gramatica Gimnaziu
Compuneri perfecte pentru clasele III-IV
Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a
O alta observatie se refera la pct. 10 (art. 97), care modifica procedura de acordare a liberarii conditionate, in contradictie cu dispozitiile art. 587 din Codul de procedura penala.
"Astfel, prin dispozitiile art. 97, in forma modificata, competenta de a dispune liberarea conditionata este atribuita judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, iar prin dispozitiile art. 587 Cpp, nemodificate, liberarea conditionata este mentinuta in competenta instantei (judecatoria in a carei circumscriptie se afla locul de detinere). Prin modificarea dispozitiilor art. 97 din Legea nr. 254/2013 si mentinerea dispozitiilor art. 587 Cpp se creeaza un paralelism legislativ, incalcandu-se art. 1 alin. (5) din Constitutie", se mai arata in sesizare.
Redactia E-Juridic are un colectiv de 4 autori specializati din domeniul juridic cu toate ramificatiile sale. Zilnic aducem in atentia dvs. tot ce este nou legat de proiecte de legi, acte adoptate si noutati legislative. Va explicam in mod detaliat modificarile aparute si oferim solutii practice pentru orice dilema generata de noutatile cotidiene.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
ARTICOLE SIMILARE
ARTICOLE SIMILARE