CCR si controversa neconstitutionalitatii legii ANI

Desi initial a spus ca nu doreste sa comenteze decizia Curtii pana nu primeste motivarea, presedintele ANI, Catalin Macovei, a declarat apoi, public, ca decizia Curtii Constitutionale va avea consecinte "catastrofale" pe plan extern, inclusiv in ceea ce priveste aderarea Romaniei la spatiul Schengen. "Nu am avut acces decat la surse publice, adica surse de presa. Majoritatea informatiilor pe care le-am primit erau de la jurnalisti," a spus seful ANI la Realitatea TV. "Din fericire, o hotarare a Curtii Constitutionale nu isi produce efecte decat pentru viitor. Asta inseamna ca ce s-a lucrat pana in prezent, nu va fi afectat de aceste prevederi. Sper ca in 45 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial, sa se organizeze la guvern un grup de lucru care sa puna in acord articolele declarate neconstitutionale cu Constitutia, astfel incat institutia sa functioneze in continuare", a adaugat el.

Intrebat daca exista dosare in lucru la ANI ale membrilor Curtii Constitutionale, Macovei a raspuns: "Nu va pot raspunde decat ca nu comentez investigatii aflate pe rolul ANI".  Pe de alta parte, Agentia NewsIn scrie, citand surse apropiate anchetei, ca ANI verifica de trei saptamani averea si interesele a sapte din cei noua judecatori ai CCR, mai putin pe cele ale presedintelui CCR, Ioan Vida, si ale judecatorul Nicolae Cochinescu.

Totodata, Macovei a spus ca dezbaterea din Parlament pe legea ANI va fi foarte interesanta, avand in vedere ca "vreo 100 si ceva de parlamentari se afla in cercetarile ANI". "Atunci cand vor da piept cu noi, vom vedea cum stau lucrurile. Voi fi vremuri interesante", a adaugat acesta.

Pe 14 aprilie, CCR a declarat neconstitutionale mai multe articole din Legea Agentiei Nationale de Integritate (ANI), in procesul cu medicul Serban Bradisteanu, astfel ca
institutia  mai poate, in prezent, doar sa depoziteze declaratiile de avere si de interese si sa amendeze persoanele care nu le depun la timp, potrivit avocatului lui
Bradisteanu, Alice Draghici, citata de Newsin.

Draghici a explicat ca decizia curtii inseamna ca declaratiile de avere si de interese nu vor mai fi publice, iar ANI nu va mai putea sa ceara confiscarea averilor sau punerea sechestrului pe acestea si nici nu mai poate sesiza Parchetul, in cazul unor neconcordante in declaratii.

- Decizia a fost luata de CCR pe 14 aprilie, in urma sesizarii facute de avocatul lui Serban Bradisteanu, Alice Draghici, in procesul in care ANI cere instantei confiscarea averii medicului.

Fise distractive pentru gradinita

Vezi AICI detalii

Portal Codul Muncii

Vezi AICI detalii

Evaluarea Nationala - Teste rezolvate de matematica pentru clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Teste distractive pentru clasa pregatitoare

Vezi AICI detalii

- Curtea de Apel Bucuresti a decis, in iunie 2009, sa trimita la Curtea Constitutionala procesul in care Agentia Nationala de Integritate cere confiscarea averii lui Serban
Bradisteanu, dupa ce avocatul medicului a ridicat o exceptie pe legea ANI, insa decizia nu este definitiva.

- Instanta a admis sesizarea Curtii Constitutionale in privinta articolului 44 din Legea de functionare a ANI.

Avocatul lui Bradisteanu, Dan Caraman, a sustinut ca mai multe articole din legea de functionare si organizare a ANI intra in contradictie cu articole din legea fundamentala:

Printre articolele invocate, avocatul Caraman a sustinut ca articolul 44 din legea ANI este neconstitutional. Procurorul de sedinta a afirmat ca intr-adevar ar trebui sesizata CCR cu privirea la articolul 44, insa nu si pentru celelalte articole invocate ca fiind neconstitutionale.

De cealalta parte, reprezentantul ANI a spus, in fata instantei, ca ANI functioneaza ca un organ de specialitate al administratiei publice centrale, ca autoritate autonoma. De asemenea, reprezentantul ANI a precizat ca articolele invocate ca fiind neconstitutionale nu au legatura cu cauza, iar in privinta articolului 44 lasa instanta sa ia o decizie.

Potrivit alineatului 1 din articolul 44 din Legea nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, Agentia intocmeste un act de constatare daca in urma probelor aflate la dosar, rezulta ca a) intre averea dobandita pe parcursul exercitarii functiei si veniturile realizate in aceeasi perioada sunt diferente vadite, iar dobandirea unei cote-parti din avere sau a anumitor bunuri determinate nu este licita, cauza trimitandu-se instantei competente, care poate dispune confiscarea unei parti din averea dobandita sau unui bun determinat; b) una dintre persoanele supuse dispozitiilor legale privind conflictele de interese a emis un act administrativ, a incheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii, cu incalcarea obligatiilor legale privind conflictul de interese; c) una dintre persoanele prevazute de lege se afla in stare de incompatibilitate; d) persoana verificata nu a actionat cu incalcarea obligatiilor legale privind averile nejustificate, conflictul de interese sau regimul incompatibilitatilor.

Potrivit alineatului 2, inspectorul de integritate comunica persoanei verificate actul de constatare, in termen de cel mult 5 zile de la data adoptarii. Alineatul 3 din articol,
Agentia sesizeaza organul de urmarire penala sau organul fiscal competent daca exista probe sau indicii temeinice privind savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.

Verificarea efectuata de inspectorul de integritate se suspenda pana la solutionarea cauzei de catre organul judiciar, potrivit legii.

Agentia Nationala de Integritate (ANI) a sesizat, pe 15 septembrie 2008, instanta competenta in vederea confiscarii a circa 3,6 milioane de euro si a inca 500.000 de dolari, sume ce ar fi fost obtinute nejustificat de cunoscutul chirurg Serban Bradisteanu, in perioada in care acesta a fost parlamentar.

„In urma compararii datelor din declaratiile de avere, din declaratiile de venit din perioada 2000-2006 si in urma analizarii documentelor suplimentare solicitate si a scaderii veniturilor obtinute in mod legal, s-a constatat o diferenta vadita intre averea dobandita de acesta (n.r. - medicul Serban Bradisteanu) si veniturile realizate de 3.595.334 euro si 414. 000 dolari, echivalentul a 2.763.700 lei", se arata in actul de constatare intocmit de ANI, in urma verificarilor privind averea lui Bradisteanu.

Astfel, potrivit declaratiei de avere depusa la inceputul mandatului de senator in anul 2000, Serban Bradisteanu detinea un teren agricol de 10 hectare, un apartament de 150 de metri patrati, o casa de 400 de metri patrati, un autoturism Mercedes 600, fabricat in anul 1938, un autoturism BMW din anul 2000, o motocicleta Harley Davidson si un autoturism Rover.

In anul 2004, medicul Serban Bradisteanu arata, in declaratia de avere, ca detine un teren agricol de 10 hectare, o garsoniera de 31 metri patrati, o casa de 780 de metri patrati, o casa de vacanta de 183 metri patrati, un autoturism Mercedes, un autoturism Porsche archizitionat in anul 2000, an de fabricatie 1999, un autoturism Volkswagen achizitionat si fabricat in anul 2003, o motocicleta Harley Davidson achizitionata in 2001, an de fabricatie 2001 si un depozit de 10.000 de dolari.

Pe de alta parte, in declaratia pe venitul global din perioada 2000-2005, se arata ca doctorul Bradisteanu a castigat, in acest timp, in total 284.285, 75 lei, iar adeverinta de salariu emisa de Spitalul de Urgenta Floreasca arata ca, in perioada 2000-2005, Bradisteanu a castigat putin peste 60.000 de lei.

„Avand in vedere ca valoarea bunurilor impozabile detinute de Serban Bradisteanu, conform rapoartelor de evaluare depuse la dosarul aflat pe rolul Tibunalului Bucuresti (dosar in care Serban Bradisteanu este acuzat de infractiuni de coruptie) se ridica la aproximativ 1.700.000 euro, iar veniturile realizate de acesta, conform fiselor fiscale, a adeverintelor de de venit, precum si a declaratiilor de venit global pentru perioada 2000-2005, au fost in suma de 284.285, 75 de lei se prezuma ca, in tot sau in parte, aceste bunuri nu au fost achizitionate din veniturile realizate in mod legal", se arata in actul de constatare intocmit de ANI, dupa verificarea averii lui Serban Bradisteanu.

ANI arata in actul de constatare a verificarii averii lui Serban Bradisteanu ca acesta a „dobandit, in mod nejustificat, o avere ce depaseste veniturile", in urma licitatiei
organizate de Ministerul Justitiei de achizitionare a unor echipamente medicale de inalta performanta, in vederea dotarii unor unitati sanitare din reteaua Directiei Nationale a Penitenciarelor si a spitalului „Profesor dr. Constantin Angelescu".

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au dispus, in 22 martie 2007, trimiterea in judecata a medicului Serban Bradisteanu, sef de sectie la Spitalul de Urgenta Floreasca din Bucuresti, pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata si luare de mita in forma continuata. Dosarul se afla inca pe rolul Tribunalului Bucuresti.

CCR a declarat neconstitutionale Capitolele I si VI in integralitate din Legea de functionare si organizare a Agentiei Nationale de Integritate, plus alte cateva articole
importante din aceasta lege, astfel ca declaratiile de avere si de interese nu vor mai fi publice.

Astfel, CCR a declarat neconstitutional articolul 11, literele e,f si g, care prevad

"e) asigura publicarea si mentinerea declaratiilor de avere si a declaratiilor de interese, pe pagina de internet a institutiei, daca aceasta exista, sau la avizierul propriu, in termen de cel mult 30 de zile de la primire. Declaratiile de avere si de interese se pastreaza pe pagina de internet cel putin 5 ani de la publicare, dupa care se arhiveaza potrivit legii;

f) trimit Agentiei, in termen de cel mult 10 zile de la primire, copii certificate ale declaratiilor de avere si ale declaratiilor de interese primite, pe care Agentia le publica pe pagina proprie de internet, in termen de 30 de zile de la primirea acestora, si le mentine publicate pe durata prevazuta de dispozitiile lit. e);

g) publica pe pagina de internet a institutiei, daca aceasta exista, sau la avizierul propriu, numele si functia persoanelor care nu depun declaratia de avere sau declaratia de interese in termen de cel mult 15 zile de la expirarea termenului legal de depunere, date pe care le comunica Agentiei".

Totodata, a fost declarat neconstitutional, in integralitate, Capitolul I, care include dispozitiile generale ale legii, astfel ca ANI nu va mai putea sa verifice averea dobandita de persoanele care indeplinesc functii publice si nici conflictele de interese si incompatibilitatile acestora. Agentia nu va mai putea nici sa sesizeze organele fiscale, in situatia in care se constata incalcarea legislatiei, nici sa suspende verificarea si sa sesizeze organele de urmarire penala, in situatia in care se constata existenta unor probe sau indicii temeinice privind savarsirea unor fapte penale.

Capitolul VI al Legii de functionare a Agentiei Nationale de Integritate este cel care se refera la verificarea averii, intitulat "Verificarea averilor, a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor". Astfel, capitolul declarat neconstitutional miercuri de catre judecatorii CCR se refera la procedura prin care inspectorii ANI fac verificarile averilor demnitarilor, dar si situatiile in care acestia ar putea sa se afle in incompatibilitate.

De asemenea, potrivit deciziei CCR, au fost scoase in afara legii situatiile in care Agentia intocmeste actele de constatare, precum si prevederea care permite Agentiei sa sesizeze parchetele, respectiv alineatul 3 al articolului 47, potrivit caruia "Agentia sesizeaza organul de urmarire penala sau organul fiscal competent daca exista probe sau indicii temeinice privind savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Verificarea efectuata de inspectorul de integritate se suspenda pana la solutionarea cauzei de catre organul judiciar, potrivit legii. In acest caz, termenul de prescriptie a raspunderii disciplinare se suspenda pana la reluarea verificarii de catre Agentie. Sesizarea organului fiscal competent se face in vederea stabilirii obligatiilor fiscale, potrivit legii".

O alta prevedere importanta a capitolului VI din Legea ANI este cea din articolul 47, potrivit caruia "In cazul unui conflict de interese, toate actele juridice sau administrative incheiate direct sau prin persoane interpuse, cu incalcarea dispozitiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absoluta". Constatarea nulitatii se facea de catre instanta, la solicitarea Agentiei.

De asemenea, articolul 48 din capitolul declarat neconstitutional reglementeaza situatia in care ANI poate cere confiscarea unei averi, astfel averile dobandite ilicit nu mai pot fi confiscate, prin decizia unei instante.

Alte prevederi din capitolul declarat neconstitutional se refera la posibilitatea ca persoana declarata incompatibila sa isi piarda functia de demnitate detinuta, potrivit
prevederilor articolului 49. De asemenea, articolul 50 dadea posibilitatea inspectorilor Agentiei sa sesizeze organele competente sa aplice sanctiuni disciplinare demnitarilor si functionarilor publici gasiti in incompatibilitate sau ale caror averi au fost dobandite ilicit, daca acesata situatie a fost constatata in urma verificarilor.

Totodata, au fost declarate neconstitutionale articolul 12, alineatul 2, conform caruia "Declaratia rectificata depusa impreuna cu eventualele documente se trimit de indata
Agentiei" si articolul 14, alineatele c, d, e, potrivit carora, ANI poate solicita confiscarea averilor, in cazul constatarii unor nereguli si poate sesiza parchetul.

A mai fost declarat neconstitutional articolul 42, aln 2, 3 si 4, care se refera la declaratiile pe care trebuie sa le depuna candidatii la functiile presedinte al Romaniei, deputat, senator, consilier judetean, consilier local sau primar si care se publica pe pagina de internet a Agentiei, in termen de 10 zile de la data primirii, si se mentin publicate pe aceasta pagina.

Guvernul schimba legea ANI

"Asteptam redactarea motivarii Curtii Constitutionale sa vedem ce modalitate vom aborda pentru ca Agentia Nationala de Integritate sa functioneze ca si pana acum.

Interesul Romaniei ca tara este sa iesim din acea monitorizare pe Justitie pe care o avem de la Uniunea Europeana si atunci, impreuna cu parlamentarii de la putere si cei ai opozitiei, vom cauta solutii ca ANI sa functioneze ca si pana acum. In ultima instanta, Guvernul are ca parghii si emiterea unei ordonante de urgenta in acest sens", a spus premierul Emil Boc.