Codul Silvic actualizat. Legea nr. 331/2024 - reguli si gestionare durabila a padurilor

Codul silvic actualizat prin Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic, reprezinta cadrul juridic principal de reglementare a fondului forestier national si a vegetatiei forestiere din Romania, inclusiv a regimului silvic, administrarii durabile, pazei, serviciilor silvice si responsabilitatilor aferente. El defineste notiunile esentiale privind terenurile cu destinatie forestiera, categoriile acestora si conditiile de gestionare sustenabila, precum si institutie si proceduri legale pentru protejarea padurilor si a mediului forestier. Codul a fost actualizat recent pentru a incorpora modificarile legislative adoptate dupa publicare si pentru a clarifica aspecte institutionale si de implementare a regimului silvic actual.

Cuprins

Titlul I Dispozitii generale Titlul II Guvernanta sectorului silvic Titlul III Reglementari privind regimul silvic Titlul IV Dezvoltarea FFN si a vegetatiei forestiere din afara FFN Titlul V Scheme de sprijin Titlul VI Controlul aplicarii si respectarii regimului silvic Titlul VII Raspunderi si sanctiuni Titlul VIII Evaluarea pagubei si a prejudiciului forestier Titlul IX Dispozitii tranzitorii si finale Anexele nr. 1-3

Titlul I Dispozitii generale

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Titlul I Dispozitii generale

Capitolul I Obiectul de reglementare si domeniul de aplicare

Articolul 1
Fondul forestier national
(1) Terenurile cu destinatie forestiera constituie fondul forestier national al Romaniei, denumit in continuare FFN, si se supun prevederilor prezentei legi.
(2) Terenurile cu destinatie forestiera sunt cele cuprinse in amenajamente silvice in vigoare la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificarile de suprafata, conform operatiunilor de intrari-iesiri efectuate si/sau actelor administrative emise in conditiile legii.
(3) Terenurile cu destinatie forestiera au urmatoarele categorii de folosinta:
a) terenuri cu paduri;
b) terenuri in curs de regenerare;
c) terenuri destinate impaduririi: terenuri degradate si terenuri neimpadurite, stabilite a fi impadurite;
d) terenuri care servesc nevoilor de cultura: pepiniere, solare, plantaje si culturi de plante-mama;
e) terenuri care servesc nevoilor de productie silvica: culturi de rachita, pomi de Craciun, arbori si arbusti ornamentali si fructiferi;
f) terenuri cu folosinte specifice administratiei silvice: terenuri destinate asigurarii hranei vanatului si producerii de furaje;
g) terenuri ocupate de constructii si curtile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, pastravarii, crescatorii de animale de interes vanatoresc, drumuri si cai ferate forestiere de transport, spatii industriale, alte dotari tehnice specifice sectorului forestier;
h) linii parcelare, culoare pentru linii electrice, terenuri ocupate temporar, terenuri concesionate din fondul forestier proprietate publica a statului, terenuri afectate de sarcini si/sau litigii, precum si terenuri forestiere din cadrul culoarului de frontiera si fasiei de protectie a frontierei de stat si cele destinate realizarii unor obiective din cadrul Sistemului integrat de securizare a frontierei de stat;
i) terenuri pe care sunt amplasate iazuri, terenuri care constituie albiile minore ale paraielor care nu se incadreaza in prevederile art. 3 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si terenuri neproductive, incluse in amenajamentele silvice.
(4) FFN include si terenurile cu alte destinatii care erau incluse in amenajamentele silvice in vigoare la data de 1 ianuarie 1990 si care nu au fost scoase din FFN.
(5) Terenurile din FFN constituie bun de interes national.

Articolul 2
Definitia padurii
(1) Sunt considerate paduri, in sensul prezentei legi, terenurile din FFN cu o suprafata de cel putin 0,5 hectare, acoperite cu arbori care ating o inaltime minima de 5 metri la maturitate in conditii normale de vegetatie.
(2) Sunt asimilate padurilor:
a) terenurile incadrate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi in FFN ca paduri ori ca perdele forestiere de protectie, chiar daca nu indeplinesc criteriul de suprafata definit la alin. (1);
b) terenurile incadrate in FFN pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi pe care sunt instalate jnepenisurile, chiar daca nu indeplinesc criteriul de inaltime minima definit la alin. (1).
(3) Este interzisa includerea in intravilan a padurilor.

Articolul 3
Terenuri cu folosinta agrosilvica
(1) Urmatoarele categorii de terenuri cu destinatie agricola sunt terenuri cu folosinta agrosilvica:
a) terenurile acoperite cu arbori, inclusiv pasunile impadurite, care ating o inaltime minima de 5 metri la maturitate in conditii normale de vegetatie, cu o consistenta mai mare sau egala cu 0,1, pe o suprafata de minimum 0,5 hectare;
b) terenurile pe care sunt instalate perdelele forestiere de protectie din arbori care ating o inaltime minima de 5 metri la maturitate in conditii normale de vegetatie, neincluse in FFN;
c) terenurile pe care sunt instalate jnepenisuri, neincluse in FFN;
d) terenurile pe care se infiinteaza plantatii forestiere prin diferite programe nationale si locale, daca aceste programe nu prevad includerea in FFN.
(2) Prin derogare de la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protectie, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, proprietarii terenurilor agricole care infiinteaza voluntar perdele forestiere de protectie pot opta pentru incadrarea perdelelor astfel infiintate ca terenuri cu destinatie agricola si folosinta agrosilvica, fara includerea in Sistemul national al perdelelor forestiere de protectie si fara incadrarea in categoria de folosinta padure.
(3) Gestionarea vegetatiei forestiere de pe terenurile cu folosinta agrosilvica se face in conformitate cu normele aprobate prin ordin comun al autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si autoritatii publice centrale pentru agricultura.
(4) Pajistile permanente de inalta valoare naturala nu pot face obiectul impaduririi.

Articolul 4
Terenuri cu vegetatie forestiera din afara FFN
(1) Urmatoarele terenuri, care nu fac parte din FFN conform dispozitiilor art. 1 si care sunt acoperite cu arbori din specii forestiere, reprezinta terenuri cu vegetatie forestiera din afara FFN:
a) terenurile cu folosinta agrosilvica, astfel cum sunt definite la art. 3;
b) terenurile cu arbori din zonele de protectie a lucrarilor hidrotehnice si de imbunatatiri funciare;
c) terenurile cu arbori situate de-a lungul cursurilor de apa si al canalelor;
d) terenurile pe care sunt amenajate spatiile verzi din intravilan, altele decat cele care au caracteristicile prevazute la art. 2 alin. (1);
e) terenurile pe care sunt instalate arboretumurile, altele decat cele cuprinse in paduri;
f) terenurile situate de-a lungul cailor de transport si comunicatie pe care sunt instalate aliniamente de arbori;
g) minipadurile urbane.
(2) Vegetatia de pe terenurile enumerate la alin. (1), precum si arborii izolati din speciile forestiere, situati pe terenuri cu alte destinatii decat cea forestiera si care nu se incadreaza la alin. (1), nu se supun prevederilor prezentei legi, cu exceptia dispozitiilor privind evaluarea lemnului destinat valorificarii si a celor privind circulatia materialului lemnos.

Articolul 5
Definitii
In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile utilizate au semnificatiile prevazute in anexa nr. 1 - Termeni si expresii.

Articolul 6
Principii de gestionare durabila a padurilor
Gestionarea durabila a padurilor se bazeaza pe urmatoarele principii:
a) asigurarea integritatii FFN si a permanentei padurii;
b) asigurarea continuitatii in gestionarea padurilor;
c) asigurarea eficacitatii functionale a padurii si a furnizarii cu continuitate a serviciilor ecosistemice;
d) cresterea rolului padurilor si silviculturii in dezvoltarea durabila a societatii;
e) sprijinirea proprietarilor de terenuri din FFN si stimularea asocierii acestora;
f) gestionarea terenurilor din FFN pe criteriul teritorialitatii;
g) consolidarea rezilientei padurilor si cresterea contributiei acestora la limitarea efectelor schimbarilor climatice;
h) asigurarea nivelului adecvat de continuitate juridica, institutionala si operationala in gestionarea padurilor;
i) promovarea tipurilor naturale de padure si asigurarea diversitatii biologice a padurii;
j) promovarea si protectia rolului sanogen, educativ, turistic si recreativ al padurii, inclusiv prin includerea de paduri in centurile verzi din jurul oraselor;
k) majorarea suprafetei terenurilor ocupate cu paduri.

Capitolul II Formele de proprietate

Articolul 7
Forme de proprietate
(1) Dupa forma de proprietate, terenurile din FFN pot fi:
a) proprietate publica a statului;
b) proprietate privata a statului;
c) proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale;
d) proprietate privata a unitatilor administrativ-teritoriale;
e) proprietate privata a persoanelor fizice si juridice.
(2) Terenurile din FFN al unitatilor administrativ-teritoriale, provenite din reconstituirea dreptului de proprietate, sunt proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale.
(3) Este interzisa trecerea terenurilor din FFN din proprietatea publica a statului in proprietatea privata a acestuia, cu exceptia terenurilor care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.
(4) Este interzisa trecerea terenurilor din FFN din domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul privat al acestora prin hotarare a consiliului local, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Articolul 8
Forme asociative speciale de proprietate asupra fondului forestier
(1) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor prevazute la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 167/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, existente anterior anului 1948, sunt persoane juridice si fac parte din tezaurul istoric al Romaniei.
(2) Proprietatea formelor asociative prevazute la alin. (1) este garantata, indivizibila si inalienabila, fiind aplicabile in mod corespunzator dispozitiile art. 27 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Orice modificare la nivelul organelor cu putere de reprezentare se va aduce la cunostinta reprezentantului ocolului silvic, in scris, in termen de 15 zile de la data intervenirii modificarii.
(4) In formele asociative de proprietate la care statul detine in indiviziune terenuri cu vegetatie forestiera, statul este reprezentat de catre autoritatea publica centrala pentru silvicultura.

Articolul 9
Asocierea proprietarilor
(1) In vederea gestionarii durabile a terenurilor din FFN, proprietarii acestora se pot asocia prin constituirea de asociatii de proprietari de paduri cu personalitate juridica, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, si cooperative.
(2) Prin infiintarea formelor asociative prevazute la alin. (1) se urmaresc:
a) consolidarea proprietatii;
b) sporirea eficientei economice a comercializarii produselor si serviciilor padurii;
c) constituirea de ocoale silvice de regim;
d) cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor, indiferent de sursa acestora;
e) reprezentarea drepturilor proprietarilor in raport cu autoritatile;
f) reprezentarea proprietarilor in raport cu autoritatile si cu asociatiile similare, create la nivel european si international.

Titlul II Guvernanta sectorului silvic

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Titlul II Guvernanta sectorului silvic

Capitolul I Cadrul institutional

Va recomandam
Culegere pentru invatarea limbii engleze - Fise de lucru practice Clasele 0-IV

Aceasta metoda revolutionara ii permite copilului dvs. sa invete la perfectie limba engleza! Apelati la aceasta metoda si bucurati-va in scurt timp de progresele spectaculoase ale copilului dvs.: • fixare profunda a informatiilor • vocabular bogat • exprimare corecta si eleganta, exact ca a unui vorbitor nativ de engleza!...

DA, vreau produsul | Detalii si Cuprins

Sectiunea 1 Autoritatea publica

Articolul 10
Autoritatea publica centrala pentru silvicultura
Autoritatea publica centrala pentru silvicultura, denumita in continuare Autoritatea, se organizeaza si functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale si reprezinta autoritatea de stat in domeniul silviculturii cu rol de implementare, reglementare, coordonare si control.

Articolul 11
Garda Forestiera Nationala
(1) Garda Forestiera Nationala este institutie publica cu personalitate juridica, infiintata ca organ de specialitate al Autoritatii, aflata in subordinea acesteia, avand ca atributie principala exercitarea controlului aplicarii legislatiei din domeniul silviculturii si din domeniul cinegetic.
(2) In cadrul Garzii Forestiere Nationale functioneaza structuri teritoriale ale Garzii Forestiere Nationale, cu personalitate juridica, denumite in continuare Garzi Forestiere.
(3) In exercitarea atributiilor de serviciu, personalul silvic aferent institutiilor prevazute la alin. (2) este investit cu exercitiul autoritatii publice de stat.
(4) Pentru o suprafata de cel mult 7.000 hectare fond forestier, in cadrul structurilor teritoriale ale Garzii Forestiere Nationale trebuie incadrat un inginer silvic.

Sectiunea a 2-a Structuri de administrare a terenurilor din FFN

Articolul 12
Ocoalele silvice
(1) Administrarea sau, dupa caz, prestarea serviciilor silvice pentru terenurile din FFN se realizeaza prin ocoale silvice autorizate, denumite in continuare ocoale silvice, care sunt de doua tipuri:
a) ocoale silvice de stat, infiintate de:
(i) Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, denumita in continuare Romsilva;
(ii) Regia Autonoma „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat“, denumita in continuare RAAPPS;
(iii) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura „Marin Dracea“, denumit in continuare INCDS, prin statiuni si baze experimentale asimilate ocoalelor silvice de stat;
(iv) institutii de invatamant de stat cu profil silvic, prin baze experimentale si didactice, asimilate ocoalelor silvice de stat;
b) ocoale silvice de regim, care sunt infiintate, in conditiile prezentei legi, de proprietarii de terenuri din FFN prevazuti la art. 7 alin. (1) lit. c)-e) ori de asociatii de proprietari constituite de catre acestea.
(2) Ocoalele silvice prevazute la alin. (1) sunt de interes public si pot administra sau pot asigura servicii silvice, dupa caz, si pentru alte terenuri din FFN.
(3) Ocoalele silvice prevazute la alin. (1) se autorizeaza prin inscrierea in Registrul national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice, gestionat de catre Autoritate.
(4) Statiunile si bazele experimentale prevazute la alin. (1) lit. a) pct. (iii) si bazele experimentale si didactice prevazute la alin. (1) lit. a) pct. (iv) se autorizeaza prin exceptie de la conditiile minime de suprafata privind constituirea unui ocol silvic prevazute in anexa nr. 1.

Articolul 13
Conducerea, organizarea si functionarea structurilor silvice
(1) Conducerea ocoalelor silvice de stat, structuri fara personalitate juridica, este asigurata de catre seful de ocol, selectat si numit prin concurs de catre directorul general al Romsilva sau, dupa caz, de directorul general al RAAPPS, respectiv al INCDS sau al institutiilor de invatamant cu profil silvic, cu contract de mandat pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii o singura data cu aceeasi perioada, conditionat de promovarea procedurii de selectie.
(2) Conducerea si reprezentarea legala a ocoalelor silvice de regim, altele decat cele care functioneaza ca regii autonome de interes local, sunt asigurate de catre seful de ocol, selectat si numit prin concurs de catre organul de conducere al proprietarului/asociatiei de proprietari care a constituit ocolul silvic, dupa caz, cu contract de mandat pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii succesive cu aceeasi perioada, conditionat de promovarea procedurii de selectie.
(3) Directorii din cadrul fiecarei structuri a Romsilva sunt selectati si numiti prin concurs de catre directorul general al Romsilva, cu contract de mandat pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii o singura data cu aceeasi perioada, conditionat de promovarea procedurii de selectie.
(3^1) Indicatorii de performanta financiari, nefinanciari si specifici din contractul de mandat prevazut la alin. (1)-(3) sunt stabiliti de catre mandant. In cazul structurilor prevazute la alin. (1) si (3) sunt selectati cel putin doua treimi dintre indicatorii care se aproba prin hotararea Guvernului prevazuta la art. 32 alin. (2).
(4) Evaluarea indeplinirii indicatorilor prevazuti la alin. (3^1) se face de catre mandant, anual. In cazul structurilor prevazute la alin. (1) si (3), neindeplinirea a cel putin doua treimi dintre indicatori atrage incetarea contractului de mandat de catre mandant, iar in cazul ocoalelor silvice de regim prevazute la alin. (2), contractul de mandat inceteaza in conditiile stabilite in cadrul acestuia.
(5) Persoanele incadrate pe post de padurar dupa intrarea in vigoare a prezentei legi trebuie sa fie absolventi ai unei unitati de invatamant acreditate conform dispozitiilor Legii invatamantului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificarile si completarile ulterioare, cu absolvirea studiilor liceale sau postliceale de specialitate.
(6) Ocoalele silvice de regim intocmesc bugetul anual de venituri si cheltuieli care se aproba de organele deliberative ale proprietarului/asociatiei de proprietari care a constituit ocolul silvic, dupa caz, pana la data de 31 martie a anului in curs.
(7) Ocolului silvic care nu indeplineste conditia prevazuta la alin. (6) pana la data de 31 martie a anului in curs, dupa notificarea prealabila transmisa de Autoritate, i se suspenda dreptul de acces in sistemul informational integrat pentru paduri pana la data conformarii.

Articolul 13^1
Selectia si numirea conducerii structurilor silvice
(1) Poate participa la procedura de selectie si numire prin concurs pentru ocuparea functiilor de director din cadrul fiecarei structuri a Romsilva si de sef al ocolului silvic de stat si de regim persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) are studii superioare in specialitatea silvicultura finalizate cel putin cu diploma de licenta si indeplineste conditiile de vechime minima in domeniul silvicultura prevazute la art. 17 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 427/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, specifice fiecarei functii de conducere;
b) nu a fost condamnata definitiv pentru savarsirea unei infractiuni de serviciu, in legatura cu serviciul, sau pentru infractiunile prevazute de prezenta lege;
c) nu se afla intr-o situatie de conflict de interese sau in stare de incompatibilitate, astfel cum sunt definite la art. 138;
d) nu a fost destituita dintr-o functie publica, nu i-a incetat contractul individual de munca sau nu i-a fost revocat contractul de mandat, pentru motive disciplinare, dupa caz, in ultimii 3 ani.
(2) Pentru ocoalele silvice de regim care functioneaza ca regii autonome de interes local se aplica conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2011, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 111/2016, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele prevazute la alin. (1).
(3) Procedura de selectie si numire prin concurs a directorilor din cadrul fiecarei structuri a Romsilva si a sefilor ocoalelor silvice de stat si de regim se bazeaza pe un proces care cuprinde urmatoarele etape:
a) proba scrisa;
b) interviul, in cadrul caruia se evalueaza abilitatile de management si aptitudinile personale ale candidatului corespunzatoare responsabilitatii atribuite, precum si calitatea planului managerial, inregistrat audio si video, care se posteaza pe pagina web ulterior selectiei, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protectia datelor), precum si a legislatiei nationale aplicabile domeniului protectiei datelor.
(4) Metodologia privind organizarea si desfasurarea procedurii de selectie si numire prin concurs pentru ocuparea functiilor de director din cadrul fiecarei structuri a Romsilva si a sefilor ocoalelor silvice de stat si de regim se aproba prin ordin al conducatorului Autoritatii, la propunerea consiliului de administratie, sau al forului de conducere al ocoalelor silvice de regim, dupa caz.
(5) Prin exceptie de la alin. (3) si (4), pentru ocuparea posturilor de director general si director financiar al Romsilva si de sefi ai ocoalelor silvice de regim care functioneaza ca regii autonome de interes local, se aplica prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 109/2011, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 111/2016, cu modificarile si completarile ulterioare.
(la 21-11-2025, Sectiunea a 2-a , Capitolul I , Titlul II a fost completata de Punctul 4. , Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 63 din 20 noiembrie 2025, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1076 din 21 noiembrie 2025 )
Nota
Articolele III si IV din ORDONANTA DE URGENTA nr. 63 din 20 noiembrie 2025, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1076 din 21 noiembrie 2025 prevad:

Articolul III
(1) In termen de 20 de zile lucratoare de la data intrarii in vigoare a ordinului prevazut la art. 13^1 alin. (4) din Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic, cu modificarile si completarile ulterioare, se demareaza procedura de selectie si numire prin concurs a directorilor din cadrul fiecarei structuri a Romsilva.
(2) In termen de 60 de zile lucratoare de la data intrarii in vigoare a ordinului prevazut la art. 13^1 alin. (4) din Legea nr. 331/2024, cu modificarile si completarile ulterioare, se demareaza procedura de selectie si numire prin concurs a posturilor vacante de sefi ocoale silvice de stat si de regim.
(3) In termen de 10 zile lucratoare de la finalizarea procedurii de selectie si numire prin concurs, angajatorul notifica in scris directorilor din cadrul fiecarei structuri a Romsilva propunerea de incheiere a unui act aditional la contractul individual de munca pentru incadrarea intr-o functie de executie corespunzatoare nivelului pregatirii profesionale in cadrul structurii din care fac parte sau, in situatia refuzului, incetarea contractului individual de munca.
(4) In termen de 5 zile lucratoare de la data comunicarii notificarii prevazute la alin. (3), angajatul isi da consimtamantul si se incheie act aditional la contractul individual de munca sau comunica in scris angajatorului refuzul incheierii actului aditional.
(5) In termen de 5 zile lucratoare de la data comunicarii refuzului incheierii actului aditional, in conditiile alin. (4), sau in lipsa comunicarii acestuia, angajatorul emite decizia de incetare a contractului individual de munca, cu respectarea dreptului de preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucratoare.
(6) Contractul de mandat se incheie in conditiile prevazute la art. 13 si 13^1 din Legea nr. 331/2024, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa incheierea actului aditional prevazut la alin. (4) sau dupa expirarea duratei de preaviz stabilita in decizia prevazuta la alin. (5), dupa caz.
(7) Contractul individual de munca al angajatului sau raportul de serviciu al functionarului public selectat si numit director sau sef ocol silvic cu contract de mandat conform prevederilor art. 13 alin. (1)-(3) din Legea nr. 331/2024, cu modificarile si completarile ulterioare, se suspenda de drept pe perioada mandatului si beneficiaza de drepturile de vechime in munca sau contributiile la pensii, precum si de alte drepturi recunoscute pana la data la care a fost numit in aceasta functie de conducere.
(8) La incetarea contractului de mandat, angajatul al carui contract individual de munca este suspendat in conditiile alin. (7) se poate reintegra in locul de munca detinut anterior fara a pierde vechimea sau alte drepturi legale, in masura in care nu au intervenit modificari contractuale sau de structura organizatorica.
(9) Prin exceptie de la prevederile alin. (2)-(6), sefii ocoalelor silvice de stat si de regim angajati prin concurs cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta incheie contract de mandat, in termen de 20 de zile lucratoare de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, la propunerea mandantului, dupa incheierea, in prealabil, a unui act aditional la contractul individual de munca pentru incadrarea intr-o functie de executie corespunzatoare nivelului pregatirii profesionale in cadrul structurii din care fac parte.
(10) Refuzul semnarii actului aditional la contractul individual de munca prevazut la alin. (9) conduce la incetarea acestuia, respectiv la neincheierea contractului de mandat.
(11) Pentru sefii ocoalelor silvice de stat si de regim ale caror contracte individuale de munca sunt suspendate de drept pentru exercitarea unei functii publice sau de demnitate publica la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, prevederile alin. (9) se aplica de la data revenirii pe post.
(12) Posturile prevazute la alin. (11) temporar vacante se ocupa pana la revenirea titularului pe post, in conditiile prevederilor alin. (2), cu respectarea perioadei mandatului prevazuta la art. 13 alin. (1), (2) si (4) din Legea nr. 331/2024, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul IV
Ordinul prevazut la art. 13^1 alin. (4) din Legea nr. 331/2024, cu modificarile si completarile ulterioare, se aproba in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

Sectiunea a 3-a Planificare strategica

Articolul 14
Strategia nationala pentru paduri
(1) Strategia nationala pentru paduri stabileste si defineste politica forestiera nationala si asigura corelarea acesteia cu politicile, strategiile si alte documente cu caracter programatic ale statului roman.
(2) Strategia nationala pentru paduri este elaborata de Autoritate si se aproba prin hotarare a Guvernului, cu avizul consultativ al Consiliului National pentru Silvicultura.
(3) Planul de actiune pentru implementarea Strategiei nationale pentru paduri se modifica si se completeaza in functie de schimbarea conditiilor de management si de informatiile privind starea padurilor reiesite din instrumentele de monitorizare a sectorului silvic.
(4) Cel putin o data pe an, Consiliul National pentru Silvicultura organizeaza dezbateri cu factorii interesati din sectorul forestier pentru a asigura analiza modului de implementare a Strategiei nationale pentru paduri.

Articolul 15
Consiliul National pentru Silvicultura
(1) Se infiinteaza Consiliul National pentru Silvicultura, denumit in continuare CNS, ca organizatie profesionala, fara personalitate juridica. Infiintarea si regulamentul de organizare si functionare se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Autoritatii, in termen de 120 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(2) CNS elaboreaza recomandari, propuneri si opinii consultative catre Autoritate cu privire la politicile, strategiile si alte documente cu caracter programatic, la actele normative relevante pentru domeniul forestier, internationale, nationale si ale Uniunii Europene, inclusiv pentru a asigura corelarea acestora, fara insa a aduce atingere prerogativelor conferite de lege autoritatilor, institutiilor si altor persoane juridice cu responsabilitati privind padurile si/sau domeniul forestier.
(3) CNS analizeaza modul de exercitare a profesiei in conditii de etica si respectarea standardelor profesionale de catre personalul silvic, cu exceptia personalului silvic care are statutul de functionar public.

Capitolul II Educatie si cercetare

Articolul 16
Educatie
(1) Autoritatea are obligatia realizarii actiunilor specifice, prin cai si mijloace adecvate, pentru urmatoarele scopuri:
a) formarea constiintei forestiere;
b) crearea unui minimum de cunostinte profesionale proprietarilor de paduri.
(2) Autoritatea incheie parteneriate in educatie cu furnizori de servicii din educatie si cercetare-dezvoltare pentru implementarea unor programe de stimulare a perfectionarii profesionale continue pentru personalul silvic si proprietari, cu respectarea prevederilor europene si nationale din domeniul ajutorului de stat.
(3) Beneficiarii de forta de munca specializata in ocupatii specifice sectorului forestier pot sprijini formarea profesionala in domeniul forestier, la orice nivel, prin burse sau stagii de formare ori de practica, inclusiv prin invatamant dual.
(4) Bazele experimentale didactice sunt utilizate gratuit numai in scop didactic, exclusiv pentru desfasurarea activitatii liceelor tehnologice cu profil preponderent silvic/forestier.

Articolul 17
Cercetarea-dezvoltarea si inovarea in silvicultura
(1) Autoritatea sprijina activitatea de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica din domeniu si urmareste implementarea rezultatelor obtinute in scopul fundamentarii normelor tehnice si ghidurilor de bune practici pentru silvicultura, elaborarii politicilor publice in sectorul forestier si dezvoltarii sistemului de gestionare a padurilor.
(2) Cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica din domeniul silviculturii se realizeaza prin unitatile si institutiile de drept public si de drept privat cu personalitate juridica ce au ca obiect de activitate cercetarea si care constituie Sistemul national de cercetare-dezvoltare.
(3) Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Autoritatii, denumit in continuare Planul sectorial, prin care se realizeaza politica de cercetare a Autoritatii, menit sa asigure dezvoltarea domeniului, ca instrument de implementare a Strategiei nationale de cercetare, inovare si specializare inteligenta in vigoare, alaturi de alte instrumente de finantare a programelor de cercetare-dezvoltare specifice domeniului silvic, inclusiv pentru indeplinirea obligatiilor asumate de Autoritate la nivel national, european si international, se aproba prin ordin al conducatorului Autoritatii, in termen de 120 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(4) Statiunile de cercetare-dezvoltare si bazele experimentale din structura institutiilor de cercetare-dezvoltare si inovare sunt utilizate de catre administratori preponderent pentru implementarea unor proiecte de cercetare-dezvoltare si inovare si pentru obtinerea unor rezultate stiintifice cu caracter experimental in vederea generalizarii acestora la nivel regional si/sau national.
(5) Instalarea suprafetelor experimentale din FFN se poate face numai cu instiintarea administratorului pentru terenurile din FFN proprietate publica a statului sau cu acordul proprietarului, pentru celelalte cazuri.
(6) Finantarea din fonduri publice a entitatilor de cercetare-dezvoltare si inovare se face cu respectarea prevederilor europene si nationale din domeniul ajutorului de stat.

Capitolul III Monitorizarea unitara a sectorului silvic

Articolul 18
Instrumente de monitorizare a sectorului silvic. Raportarea rezultatelor monitorizarii
(1) Autoritatea stabileste proceduri de colectare, validare, corelare, armonizare si raportare a informatiilor din sectorul forestier, prin instrumente specifice, si desemneaza structura care coordoneaza implementarea acestora prin ordin al conducatorului Autoritatii, in termen de 120 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.
(2) Autoritatea publica anual, pana la data de 30 septembrie a anului urmator, pe pagina de internet proprie, raportul privind starea padurilor, care contine informatii furnizate pe baza procedurilor stabilite in temeiul alin. (1).

Articolul 19
Inventarul forestier national
(1) Autoritatea asigura finantarea continua si actualizeaza la fiecare 5 ani Inventarul forestier national, denumit in continuare IFN, in scopul evaluarii resurselor forestiere si cunoasterii dinamicii acestora pe teritoriul Romaniei.
(2) Metodologia de colectare, prelucrare si raportare a informatiilor din IFN se aproba prin ordin al conducatorului Autoritatii in termen de maximum 18 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Metodologia se auditeaza periodic de catre experti in Inventarul forestier national.
(3) Rezultatele sintetice ale ciclurilor de inventar prezentate in rapoartele periodice avizate de Autoritate sunt informatii de interes public, se aduc la cunostinta publicului cel putin prin publicare pe pagina de internet proprie a Autoritatii si se citeaza, cu mentionarea obligatorie a sursei, de catre utilizator.
(4) Prin hotarare a Guvernului, dupa incheierea ciclului III, departamentul IFN se organizeaza ca agentie cu personalitate juridica in subordinea Secretariatului General al Guvernului.

Articolul 20
Sistemul informational integrat pentru paduri
(1) Normele metodologice referitoare la provenienta lemnului, trasabilitatea, circulatia si comercializarea materialelor lemnoase, regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de prelucrat lemn rotund, precum si provenienta si circulatia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Autoritatii, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(2) Normele prevazute la alin. (1) reglementeaza inclusiv realizarea, dezvoltarea si functionarea unui sistem informational integrat pentru paduri, care indeplineste urmatoarele functii:
a) colectarea si prelucrarea de date si informatii care privesc gestionarea sustenabila a padurilor;
b) inregistrarea si evidenta informatiilor privind provenienta lemnului, la prima introducere pe piata, si trasabilitatea, circulatia si comercializarea materialelor lemnoase;
c) furnizarea de informatii pentru dezvoltarea sistemului de evidenta proprie al fiecarui operator economic, la prima introducere pe piata a lemnului, si de urmarire a trasabilitatii materialelor lemnoase;
d) furnizarea de informatii pentru evaluarea de risc proprie autoritatilor competente si orientarea controlului pe baza de evaluari de risc;
e) furnizarea de informatii de interes public privind provenienta lemnului, trasabilitatea, circulatia si comercializarea materialelor lemnoase;
f) de control.
(3) Normele prevazute la alin. (1) includ prevederi cu privire la situatiile si la procedura de suspendare/retragere a dreptului de acces in sistemul informational integrat pentru paduri.
(4) Materialele lemnoase din sortimentul furnir se transporta in conditiile alin. (1), pe acestea aplicandu-se concomitent elemente de marcare chimica si digitala, in conditiile stabilite prin ordin al conducatorului Autoritatii in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

Articolul 21
Registrul forestier national
(1) Autoritatea administreaza Registrul forestier national, denumit in continuare RFN, pentru evidenta proprietatilor din FFN, pentru facilitarea prin modalitati informatice a avizarilor si raportarilor intre diferite entitati publice, monitorizeaza implementarea serviciilor silvice si acorda asistenta si informatii proprietarilor beneficiari de plati ori utilizatori de servicii silvice.
(2) RFN este o componenta a sistemului informational integrat pentru paduri.
(3) RFN asigura informatii necesare pentru implementarea integrata a masurilor si politicilor Autoritatii cu privire la FFN, inclusiv a evidentei administrarii sau asigurarii serviciilor silvice si monitorizarii instrumentelor financiare de sprijin al proprietarilor.
(4) De la data operationalizarii sistemului informational integrat pentru paduri, proprietarul care doreste sa obtina compensatii pentru serviciile de silvomediu sau contracteaza serviciile minimale obligatorii este obligat sa solicite inscrierea proprietatii in RFN. Inscrierea in RFN este gratuita pentru proprietarii de fond forestier.

Titlul III Reglementari privind regimul silvic

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Titlul III Reglementari privind regimul silvic

Capitolul I Norme generale

Articolul 22
Aplicarea regimului silvic
(1) FFN este supus regimului silvic.
(2) In arboretele din FFN, amplasate in interiorul obiectivelor militare, in zona fasiei de frontiera, in albiile majore ale cursurilor de apa inscrise in sistemul integrat de cadastru si carte funciara si/sau ale celor cu debit permanent, precum si in zonele limitrofe cailor de comunicatie, masurile de gestionare sunt in concordanta cu scopurile urmarite de entitatile care detin aceste obiective.
(3) In suprafetele din FFN al caror proprietar nu poate fi identificat si pentru care se asigura serviciile silvice, masurile de gestionare constau in extragerea produselor accidentale si a celor extraordinare, iar sumele rezultate din valorificarea acestora de catre ocolul silvic, dupa deducerea cheltuielilor efectuate, se depun in fondul de conservare si regenerare a padurilor, evidentiat separat prin actele de constatare prevazute la art. 31 alin. (3) si (6).

Articolul 23
Obligatii ale proprietarilor cu privire la respectarea regimului silvic
(1) Respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toti proprietarii si detinatorii terenurilor din FFN.
(2) Proprietarii terenurilor din FFN cu o suprafata de peste 10 hectare au, pe langa celelalte obligatii prevazute in mod expres in prezenta lege, si urmatoarele obligatii:
a) sa asigure elaborarea si sa respecte prevederile amenajamentelor silvice;
b) sa asigure administrarea sau serviciile silvice, in conditiile prezentei legi;
c) sa asigure integritatea FFN;
d) sa execute lucrarile de regenerare a padurii;
e) sa asigure monitorizarea anuala a regenerarilor;
f) sa execute lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor;
g) sa execute lucrarile necesare pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor padurilor;
h) sa aplice masurile de prevenire si stingere a incendiilor;
i) sa exploateze lemnul numai dupa evaluarea acestuia, autorizarea parchetelor si eliberarea documentelor specifice de catre personalul abilitat;
j) sa asigure intretinerea si repararea drumurilor forestiere pe care le au in proprietate;
k) sa aiba delimitat prin semne de hotar limitele proprietatii, in conformitate cu actele de proprietate pentru imobilele neinscrise in sistemul integrat de cadastru si carte funciara sau cu limitele imobilelor existente in sistemul integrat de cadastru si carte funciara pentru imobilele inscrise, si sa le mentina in stare corespunzatoare.
(3) In cazul incheierii unui contract de administrare cu un ocol silvic, obligatiile prevazute la alin. (2) apartin ocolului silvic, cu exceptia celor prevazute la alin. (2) lit. k).
(4) Proprietarii de terenuri din FFN cu o suprafata de maximum 10 hectare inclusiv au, pe langa celelalte obligatii prevazute in mod expres in prezenta lege, si urmatoarele obligatii:
a) sa aiba delimitat prin semne de hotar limitele proprietatii, in conformitate cu actele de proprietate sau, dupa caz, cu documentele cadastrale, si sa le mentina in stare corespunzatoare;
b) sa asigure paza si serviciile minimale conform prevederilor art. 27;
c) sa realizeze lucrarile de regenerare a padurii pe baza solutiei tehnice furnizate de ocolul silvic cu care au contract de paza si servicii minimale;
d) sa respecte reglementarile privind evaluarea lemnului destinat valorificarii si circulatia materialelor lemnoase.
(5) Obligatiile prevazute la alin. (4) lit. c) si d) pot fi transferate prin contract catre ocolul silvic.
(6) Coproprietarii terenurilor din FFN raspund solidar pentru indeplinirea obligatiilor prevazute la alin. (2) si (4), precum si pentru oricare alte obligatii prevazute in sarcina acestora in cadrul prezentei legi.
(7) Proprietarii vegetatiei forestiere din afara FFN au urmatoarele obligatii:
a) sa respecte reglementarile privind evaluarea lemnului destinat valorificarii si pe cele privind circulatia materialelor lemnoase;
b) sa ia masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor, precum si pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor.

Articolul 24
Servicii ecosistemice minimale
(1) Proprietarii, respectiv administratorii de paduri au obligatia asigurarii conditiilor pentru furnizarea de catre paduri a serviciilor ecosistemice minimale.
(2) In sensul prezentei legi, prin furnizarea serviciilor ecosistemice minimale de catre paduri se intelege obligatia asigurarii regenerarii padurii, evitarea degradarii terenurilor si padurii, promovarea regenerarii naturale atunci cand este posibil din punct de vedere tehnic, conservarea si ameliorarea biodiversitatii potrivit modalitatilor prevazute in art. 83 alin. (2) si asigurarea cu continuitate a productiei sustenabile de lemn pentru padurile in care se reglementeaza procesul de productie.
(3) Obligatia asigurarii conditiilor pentru furnizarea de catre paduri a serviciilor ecosistemice minimale prevazute la alin. (2) se stabileste diferentiat, in raport cu marimea proprietatii, astfel:
a) prin reglementarile instituite la art. 23 alin. (4) in sarcina proprietarilor terenurilor cu suprafete de maximum 10 hectare inclusiv;
b) prin stabilirea nivelului minim de reglementare prin amenajamente silvice corespunzator grupei a II-a functionale, in acord cu prevederile normelor tehnice pentru amenajarea padurilor, pentru proprietarii terenurilor cu suprafete mai mari de 10 hectare.

Articolul 25
Drepturi ale proprietarilor
(1) Proprietarii terenurilor din FFN cu o suprafata de pana la 10 hectare inclusiv au, pe langa celelalte drepturi prevazute in prezenta lege, si urmatoarele drepturi:
a) de a recolta un volum de lemn de maximum 5 metri cubi/an/hectar, in functie de caracteristicile structurale ale arboretului, in baza inscrierii in sistemul informational integrat pentru paduri. Volumul de 5 metri cubi/an/hectar poate fi depasit in conditiile stabilite de normele tehnice prevazute la art. 66 alin. (1);
b) de a reporta pentru anii urmatori cantitatile nerecoltate conform lit. a), in scopul executarii corespunzatoare a lucrarilor silvotehnice conform caracteristicilor structurale ale arboretului;
c) de a recolta integral produsele accidentale, cu precomptarea din volumul prevazut anual pentru anii urmatori, conform inregistrarilor din sistemul informational integrat pentru paduri;
d) de a beneficia gratuit de paza si serviciile silvice minimale;
e) de a opta pentru elaborarea unui amenajament silvic conform prevederilor art. 63 alin. (3), cu exercitarea dreptului de a alege sortimentul tel pentru padurile cu rol de productie.
(2) Proprietarii terenurilor din FFN cu o suprafata de peste 10 hectare au, pe langa drepturile prevazute in prezenta lege, urmatoarele drepturi pentru recoltarea de produse lemnoase:
a) de a alege sortimentul tel in padurile cu rol de productie si protectie, conform prevederilor normelor tehnice de amenajare a padurilor, in cazul in care se elaboreaza amenajamente silvice conform prevederilor art. 63 alin. (3), cu conditia asigurarii continuitatii la acest nivel, aplicand tratamente adecvate;
b) de a recolta lemn conform prevederilor amenajamentelor silvice;
c) de a recolta integral produsele accidentale, cu precomptarea din posibilitatea stabilita de amenajamentele silvice;
d) de a beneficia gratuit de paza si serviciile silvice minimale in cazul suprafetelor de maximum 30 hectare inclusiv;
e) de a beneficia de compensatiile si stimulentele financiare prevazute la art. 84, 123 si 124.
(3) Acordarea drepturilor de la alin. (1) lit. d) si e) si de la alin. (2) lit. d) si e) se face cu respectarea prevederilor europene si nationale din domeniul ajutorului de stat.

Capitolul II Administrarea FFN si prestarea serviciilor silvice

Sectiunea 1 Norme generale

Articolul 26
Definirea contractelor de servicii silvice
(1) Proprietarii de FFN, altii decat statul, sunt obligati sa incheie contracte cu ocoale silvice, cu respectarea principiului teritorialitatii. Contractele se clasifica dupa cum urmeaza:
a) contracte de paza si servicii silvice minimale;
b) contracte de prestari servicii silvice tehnice;
c) contracte de administrare.
(2) Incheierea contractului de paza si servicii silvice minimale prevazut la alin. (1) lit. a) cu un ocol silvic este obligatorie pentru toti proprietarii de terenuri din FFN, altii decat statul, si reprezinta un act de conservare, in sensul prevederilor art. 640 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Administrarea sau, dupa caz, asigurarea serviciilor silvice tehnice prin contract, indiferent de forma de proprietate, este obligatorie pentru exercitarea drepturilor prevazute la art. 25 alin. (2).
(4) Asigurarea serviciilor silvice tehnice in baza unui contract include si obligatia ocolului silvic prestator de servicii de inscriere a proprietatii in sistemul informational integrat pentru paduri, precum si de tinere a evidentelor si documentatiilor specificate in sistemele de monitorizare.

Articolul 27
Contractul de paza si servicii silvice minimale
(1) Contractul de paza si servicii silvice minimale are urmatoarele obiective:
a) asigurarea pazei si integritatii terenurilor din FFN ce face obiectul contractului;
b) efectuarea lucrarilor necesare pentru depistarea, prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor padurilor;
c) asigurarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor.
(2) Pentru terenurile forestiere in suprafata de maximum 30 hectare inclusiv, contractul de servicii silvice poate fi incheiat de proprietari, succesorul in drepturi sau oricare dintre coproprietari, cu sau fara acordul celorlalti coproprietari. Persoanele inscrise in Registrul agricol national pot incheia contract de paza si servicii silvice minimale cu ocolul silvic nominalizat, pentru terenurile forestiere in suprafata de maximum 30 hectare inclusiv, pana la finalizarea procedurii succesorale, chiar daca aceasta nu a fost inceputa. Contractul se incheie dupa efectuarea controlului de fond de catre ocolul silvic nominalizat, in prezenta titularului contractului, iar acesta beneficiaza de drepturile prevazute la art. 25 alin. (1) lit. a)-c).
(3) Contractul de paza si servicii silvice minimale constituie titlu executoriu si contine clauze referitoare la garantii contractuale in favoarea prestatorului pentru plata remuneratiei prevazute in contract.
(4) Daca nu este cunoscut proprietarul terenului din FFN, suprafetele se preiau in paza de catre ocolul nominalizat, in baza dispozitiilor art. 31.
(5) Daca proprietarul terenurilor din FFN este executat silit, fiind in imposibilitate de plata a contravalorii contractului de paza, ocolul silvic prestator de servicii silvice, dupa notificarea proprietarului, solicita Garzii Forestiere competente teritorial emiterea actului administrativ de suspendare a serviciului cu specific silvic.
(6) In situatia suspendarii serviciului public cu specific silvic se aplica in mod corespunzator prevederile art. 4 alin. (1)-(6) din Legea nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevazute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare.
(7) Pentru situatiile prevazute la alin. (5) si (6), proprietarul poate solicita Garzii Forestiere competente teritorial reluarea administrarii/prestarii serviciilor silvice cu conditia platii prealabile, daca este cazul, a sumelor prevazute la art. 4 alin. (5) din Legea nr. 374/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, pe baza devizului emis de prestatorul de servicii silvice si a platii in avans catre prestatorul de servicii silvice a contravalorii serviciilor silvice minimale pe o perioada de 12 luni.
(8) Pentru recuperarea sumelor achitate de la bugetul de stat in conditiile prevazute la alin. (5) si (6), deconturile avizate care atesta sumele suportate de la bugetul statului in scopul asigurarii pazei fondului forestier si asigurarii supravegherii starii de sanatate a padurii, prevazute la art. 4 alin. (5) din Legea nr. 374/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, constituie titluri executorii si vor fi transmise organelor fiscale din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala de catre Garda Forestiera competenta teritorial, in vederea recuperarii creantelor potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare. Sumele astfel recuperate se fac venit la bugetul de stat si se incaseaza intr-un cont de venituri distinct.

Articolul 28
Contractul de prestari de servicii silvice tehnice
(1) Contractul de prestari de servicii silvice tehnice pentru terenurile din FFN include, aditional obiectivelor prevazute la art. 27 alin. (1), si urmatoarele scopuri:
a) asigurarea obligatiilor de respectare a regimului silvic;
b) evidenta serviciilor de silvomediu si a compensatiilor;
c) elaborarea documentatiei aferente lucrarilor silvotehnice si a celei solicitate pentru acordarea de compensatii;
d) asigurarea trasabilitatii lemnului destinat comercializarii;
e) identificarea potentialilor beneficiari directi ai serviciilor ecosistemice furnizate de paduri.
(2) Obiectul contractului il reprezinta paza si serviciile silvice minimale, respectarea regimului silvic prevazut la alin. (1) lit. a) si a oricaruia dintre serviciile silvice tehnice prevazute la alin. (1) lit. b)-e), conform acordului partilor si in conditiile prezentei legi.

Articolul 29
Contractul de administrare
Prin contractul de administrare, ocolul silvic este imputernicit de catre proprietar sa presteze serviciile silvice tehnice si alte activitati cu caracter tehnic, economic si juridic menite sa asigure gestionarea durabila a terenurilor din FFN si sa ia decizii in conformitate cu clauzele contractuale si cu respectarea regimului silvic.

Articolul 30
Principiul teritorialitatii
(1) Administrarea si serviciile silvice se asigura cu respectarea principiului teritorialitatii.
(2) Principiul teritorialitatii implica faptul ca ocolul silvic se constituie, functioneaza si asigura administrarea si/sau serviciile silvice numai pentru terenuri din FFN aflate in limitele teritoriale ale judetului in care acesta are sediul social, precum si in judetele limitrofe acestuia.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), ocolul silvic de regim infiintat de proprietarul unic care are in proprietate terenuri din FFN si in alte judete decat judetul in care ocolul silvic isi are sediul social sau cele limitrofe poate administra ori presta servicii silvice si pentru aceste suprafete.
(4) Ocoalele silvice nominalizate sunt ocoalele silvice de stat din structura Romsilva, precum si ocoalele silvice de regim care administreaza si/sau asigura serviciile silvice in vecinatatea unui teren din FFN proprietate privata ori proprietate publica a unei unitati administrativ-teritoriale si care au obligatia sa asigure, pe baza de contract, administrarea/serviciile silvice, la solicitarea scrisa a proprietarului/coproprietarului sau a succesorului in drepturi, sub conditia materializarii fizice de catre acesta a limitelor proprietatii pe baza documentelor care atesta dreptul de proprietate. Responsabilitatea privind corectitudinea materializarii limitelor de proprietate revine proprietarului/coproprietarului sau succesorului in drepturi, dupa caz.
(5) Pentru terenurile din FFN de maximum 30 hectare inclusiv, apartinand persoanelor fizice si juridice, neincluse in amenajamente silvice, ocolul silvic nominalizat are obligatia de a asigura serviciile silvice, pe baza de contract, la solicitarea persoanei indreptatite.

Articolul 31
Asigurarea pazei si a serviciilor silvice minimale pentru terenurile cu proprietar neidentificat
(1) In cazul terenurilor din FFN in suprafata de maximum 30 hectare inclusiv, pentru care nu exista administrare sau pentru care nu sunt asigurate servicii silvice minimale, al caror proprietar nu se poate identifica ori a carui succesiune nu a fost dezbatuta sau nu exista materializate in teren limitele proprietatii, Garda Forestiera competenta teritorial notifica in scris unitatea administrativ-teritoriala locala pe raza careia se gaseste terenul cu privire la necesitatea de a se asigura paza si serviciile silvice minimale.
(2) Notificarea prevazuta la alin. (1) se transmite concomitent si ocolului silvic nominalizat sa asigure paza si serviciile silvice minimale pentru aceasta suprafata si care efectueaza un control de fond/evalueaza, in conditiile prezentei legi, eventualele pagube aduse fondului forestier pentru terenul care nu beneficiaza de servicii silvice minimale.
(3) Pentru terenurile prevazute la alin. (1), asigurarea pazei si a serviciilor silvice minimale de catre ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare incheiat intre reprezentantul ocolului silvic nominalizat si reprezentantul Garzii Forestiere competente teritorial, dupa evaluarea de catre reprezentantul ocolului silvic nominalizat, in conditiile prezentei legi, a eventualelor pagube aduse fondului forestier.
(4) In vederea asigurarii pazei si a serviciilor silvice minimale, preluarea terenurilor prevazute la alin. (1) se realizeaza de ocolul silvic nominalizat, in maximum 30 de zile de la notificarea Garzii Forestiere competente teritorial; in situatia conditiilor atmosferice nefavorabile, care nu permit identificarea eventualelor prejudicii, termenul se poate prelungi cu pana la 30 de zile de la data constatarii incetarii conditiilor nefavorabile, cu aprobarea Garzii Forestiere competente teritorial.
(5) Costurile necesare asigurarii pazei si serviciilor silvice minimale pentru situatiile prevazute la alin. (1) se suporta de la bugetul de stat, prin bugetul Autoritatii.
(6) Pentru suprafetele de fond forestier de peste 30 hectare, pentru care nu exista administrare sau pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice minimale, al caror proprietar nu se poate identifica ori a carui succesiune nu a fost dezbatuta, asigurarea serviciilor silvice de catre ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare incheiat intre reprezentantul ocolului silvic nominalizat si reprezentantul Garzii Forestiere competente teritorial, dupa realizarea controlului de fond/evaluarea de catre ocolul silvic, in conditiile prezentei legi, a eventualelor pagube aduse fondului forestier.
(7) Metodologia de calcul al cheltuielilor destinate asigurarii pazei si serviciilor silvice minimale pentru terenurile din FFN in suprafata de maximum 30 hectare inclusiv este prevazuta in anexa nr. 2.
(8) Costurile medii/hectar necesare asigurarii pazei si serviciilor silvice minimale pentru terenurile prevazute la alin. (6) sunt cele calculate potrivit metodologiei prevazute la alin. (7), iar contravaloarea serviciilor silvice se suporta de catre proprietar, in baza devizului intocmit si comunicat de ocolul silvic nominalizat; valoarea devizului se calculeaza ca produs intre suprafata si costurile medii/hectar pe suprafetele aferente formelor de relief, in conformitate cu dispozitiile anexei nr. 2.
(9) Valoarea devizului prevazut la alin. (8), acceptat in mod expres sau tacit prin necontestare de proprietar, in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii, constituie titlu executoriu, fiind temei pentru facturarea si recuperarea contravalorii serviciilor silvice efectuate.
(10) In situatia in care sumele prevazute prin deviz nu sunt platite de catre proprietar/succesorul in drepturi in termenul prevazut la alin. (9), acestea se recupereaza prin executare silita.
(11) Nerespectarea principiului teritorialitatii prevazut la art. 30 alin. (2) se sanctioneaza cu revocarea avizului emis pentru seful ocolului silvic de catre CNS.
(12) Prevederile alin. (1)-(3) se aplica in mod corespunzator si in cazul formelor asociative prevazute la art. 8, care nu au reprezentant legal, indiferent de suprafata.
(13) Metodologia de stabilire a ocolului silvic nominalizat si procedura de asigurare a pazei si a serviciilor silvice minimale pentru terenurile din FFN in suprafata de maximum 30 hectare inclusiv, prevazute la alin. (1), si in suprafata de peste 30 hectare, prevazute la alin. (6), se stabilesc prin ordin al conducatorului Autoritatii in termen de 120 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Sectiunea a 2-a Administrarea terenurilor din FFN proprietate a statului

Articolul 32

Administrarea FFN proprietate a statului
(1) Fondul forestier proprietate publica si privata a statului se administreaza prin Romsilva, care functioneaza ca regie autonoma de interes national, aflata sub autoritatea statului, prin Autoritate.
(2) Masurile de organizare si functionare, precum si de reorganizare ale Romsilva se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Autoritatii.
(2^1) Metodologia pentru infiintarea, organizarea si functionarea subunitatilor din cadrul unitatilor fara personalitate juridica din Romsilva se aproba prin ordin al conducatorului Autoritatii, la propunerea consiliului de administratie.
(3^1) Hotararea prevazuta la alin. (2) reglementeaza activitatile economice suplimentare celor de administrare a fondului forestier desfasurate de Romsilva, inclusiv pe cele care se desfasoara in conditii de eficienta economica.
(3^2) In sensul prevederilor alin. (3^1), prin eficienta economica se intelege faptul ca raportul dintre veniturile obtinute si cheltuielile efectuate intr-un an este cel putin egal cu 1.
(4) Romsilva are dreptul de a utiliza terenuri din FFN proprietate publica a statului pe care le administreaza si pentru infiintarea de crescatorii de vanat si de complexuri de vanatoare, precum si pentru realizarea de obiective necesare asigurarii managementului ariilor naturale protejate pe care le administreaza.
(5) Veniturile Romsilva se constituie din:
a) valorificarea produselor din FFN si din alte activitati economice specifice;
b) administrarea sau prestarea de servicii silvice pentru terenuri din FFN sau din afara FFN, apartinand altor proprietari decat statul, precum si inchirierea de bunuri;
c) despagubiri;
d) donatii, potrivit prezentei legi;
e) contravaloarea serviciilor ecosistemice asigurate prin mentinerea functiilor de protectie a padurilor, care se suporta de catre beneficiarii directi sau indirecti ai serviciilor ecosistemice, care se vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica;
f) compensatii acordate de la bugetul de stat;
g) alocatii de la bugetul de stat pentru sustinerea activitatii de administrare a FFN proprietate publica a statului, pentru finantarea administrarii ariilor naturale protejate, in conformitate cu prevederile art. 30 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, si pentru finantarea Directiei de crestere, exploatare si ameliorare a cabalinelor, in conformitate cu prevederile art. III din Legea nr. 99/2019 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 139/2002 privind desfiintarea Societatii Nationale „Cai de Rasa“ - S.A. si preluarea patrimoniului acesteia de catre Regia Nationala a Padurilor;
h) 20% din chiriile pentru ocuparile temporare de terenuri din FFN proprietate publica a statului;
i) alte surse, potrivit legii.
(6) Terenurile din FFN proprietate a statului se administreaza si de catre:
a) RAAPPS, prin ocolul silvic propriu, exclusiv pentru terenurile pe care le are in administrare;
b) INCDS, prin statiunile si bazele experimentale proprii, asimilate ocoalelor silvice de stat, in conditiile prezentei legi;
c) institutii de invatamant de stat cu profil silvic, prin bazele experimentale si didactice proprii, exclusiv pentru terenurile pe care le au in administrare.
(7) Pentru terenurile izolate din FFN proprietate publica a statului, paza si serviciile minimale pot fi asigurate si de catre ocoalele silvice de regim, pe baza de contract cu Romsilva.
(8) Atributiile Romsilva privind administrarea fondului forestier proprietate publica a statului nu pot fi exercitate astfel incat sa afecteze prerogativele conferite ministerelor sau organelor de specialitate ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului sau a ministerelor prin dreptul de administrare, ca drept real corespunzator proprietatii publice a statului, potrivit Legii nr. 287/2009, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare.
(9) Parcul auto si de utilaje al Romsilva se gestioneaza prin intermediul unei aplicatii informatice de management al flotei auto care include obligatoriu monitorizare GPS si sonde litrometrice.

Sectiunea a 3-a Administrarea/Serviciile silvice pentru terenurile din FFN ale altor titulari

Articolul 33
Administrarea/Serviciile silvice pentru terenurile din FFN proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale
(1) Terenurile din FFN proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale se administreaza:
a) prin ocoale silvice de regim proprii, care se pot constitui de catre unitatile administrativ-teritoriale care au in proprietate terenuri din FFN sau de asociatii ale acestora si care functioneaza ca regii autonome de interes local;
b) pe baza de contracte cu ocoale silvice de stat sau cu alte ocoale silvice de regim care functioneaza ca regii autonome de interes local.
(2) Pentru terenurile din FFN proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, serviciile silvice tehnice se pot realiza de:
a) ocoale silvice de regim infiintate de catre asociatii intre unitati administrativ-teritoriale si/sau persoane fizice si/sau persoane juridice care functioneaza ca asociatii in baza Ordonantei Guvernului nr. 26/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ca societati reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) alte ocoale silvice de regim.
(3) Abrogat.

Articolul 34
Administrarea/Serviciile silvice pentru terenurile din FFN proprietate privata
(1) Pentru terenurile din FFN proprietate privata a persoanelor fizice si/sau persoanelor juridice, administrarea sau serviciile silvice, dupa caz, se realizeaza prin ocoale silvice de regim, persoane juridice care functioneaza ca asociatii in baza Ordonantei Guvernului nr. 26/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ca societati reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ori pe baza de contract cu alte ocoale silvice.
(2) INCDS poate asigura doar servicii de paza si servicii silvice minimale pentru terenurile prevazute la alin. (1).
(3) Ocoalele silvice de regim prevazute la alin. (1) se pot constitui de catre unul sau mai multi proprietari ori de catre una sau mai multe asociatii de proprietari de terenuri din FFN.
(4) Veniturile ocoalelor silvice de regim se pot constitui din:
a) valorificarea produselor fondului forestier;
b) prestari de servicii si inchirieri de bunuri, in conditiile legii;
c) contravaloarea serviciilor ecosistemelor forestiere asigurate prin mentinerea functiilor de protectie a padurilor, care se suporta de catre beneficiarii directi sau indirecti ai serviciilor ecosistemelor forestiere, care se vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica;
d) cotizatia anuala a proprietarilor care le-au constituit;
e) tarifele percepute pentru serviciile prestate;
f) donatii, potrivit legii;
g) compensatii acordate de la bugetul de stat sau local;
h) alte surse, in conditiile legii;
i) valorificarea creditelor de carbon.

Sectiunea a 4-a Servicii silvice pentru vegetatia forestiera din afara FFN

Articolul 35
Servicii silvice pentru vegetatia forestiera din afara FFN
(1) Evaluarea lemnului din vegetatia forestiera din afara FFN destinat valorificarii si emiterea documentelor privind circulatia materialelor lemnoase se asigura prin contract cu ocoale silvice.
(2) Pentru gestionarea vegetatiei forestiere din afara FFN, proprietarul poate solicita prestarea unor servicii silvice tehnice dintre cele prevazute la art. 28 alin. (1) lit. b)-e) pe baza de contract cu ocoale silvice.
(3) Statiunile, bazele experimentale si bazele didactice se excepteaza de la prestarea serviciilor silvice tehnice prevazute la alin. (2).

Capitolul III Integritatea FFN

Sectiunea 1 Sistemul integrat de cadastru si carte funciara

Articolul 36
Inscrierea in sistemul integrat de cadastru si carte funciara a terenurilor forestiere din FFN proprietate publica a statului
(1) Dreptul de proprietate publica si privata a statului asupra imobilelor din FFN se intabuleaza in sistemul integrat de cadastru si carte funciara la cererea administratorilor terenurilor proprietate publica a statului, astfel cum sunt prevazuti la art. 12 alin. (1), in baza actelor de proprietate si a documentatiei cadastrale.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in lipsa actelor de proprietate, dovada proprietatii statului asupra terenurilor din FFN proprietate publica si privata a statului se face cu amenajamentele silvice in vigoare.
(3) Inscrierea provizorie a terenurilor prevazute la alin. (2) se efectueaza conform procedurii stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara. Coordonatele punctelor de pe limita imobilelor respective vor fi determinate, in sistem Stereografic 1970, prin vectorizare, la nivel de unitate administrativ-teritoriala.
(4) Justificarea inscrierii provizorii pentru situatiile prevazute la alin. (3) se face in baza amenajamentului silvic valabil actualizat al FFN proprietate publica a statului, care confirma suprafata si identitatea dintre imobilul din documentatia cadastrala si cel evidentiat in amenajamentul silvic actualizat.

Sectiunea a 2-a Ocupatii ale terenurilor din FFN. Ocuparea temporara a terenurilor din FFN

Articolul 37
Ocupatii
(1) Ocupatiile si litigiile cu privire la terenurile forestiere inscrise in amenajamentele silvice se solutioneaza pe cale amiabila sau judiciara. In termen de maximum 5 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, administratorii terenurilor din FFN proprietate publica au obligatia de a demara procedurile judiciare pentru solutionarea ocupatiilor.
(2) Administratorii terenurilor din FFN proprietate publica sunt scutiti de taxele judiciare de timbru pentru demersurile judiciare prevazute la alin. (1).

Articolul 38
Ocuparea temporara a terenurilor din FFN
(1) Ocuparea temporara a terenurilor din FFN este permisa numai pe o perioada determinata, in scopul:
a) realizarii/extinderii/modernizarii/dezafectarii obiectivelor/ lucrarilor prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a), declarate de utilitate publica de interes national, judetean sau local, care vizeaza proiectele de infrastructura de transport, utilitatile, sursele si retele de apa si de canalizare, inclusiv ape minerale, sursele si retele de energie din resurse conventionale sau regenerabile, retelele si sistemele de comunicatii sau retelele de gaze naturale;
b) explorarii urmatoarelor resurse minerale: carbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri; explorarii, exploatarii si transportului resurselor de petrol si gaze naturale, precum si instalarii, repararii, intretinerii, dezafectarii retelelor de transport sau distributie de petrol, gaze naturale sau energie electrica;
c) realizarii/extinderii/modernizarii/dezafectarii de surse si retele de apa si de canalizare, inclusiv ape minerale, surse si retele de energie din resurse conventionale sau regenerabile, retele si sisteme de comunicatii, parcuri recreative, parcuri tematice si/sau educationale.
(2) Pentru realizarea obiectivelor si lucrarilor prevazute la art. 41, ocuparea temporara a terenurilor din FFN se face cu plata anticipata a obligatiilor financiare prevazute la art. 46 de catre beneficiarul aprobarii de ocupare temporara de terenuri din FFN.
(3) In raport cu durata obiectivului/lucrarii, ocuparea prevazuta la alin. (1) poate fi aprobata pe o perioada de maximum 10 ani, cu posibilitatea prelungirii pe perioade succesive de maximum 10 ani.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), ocuparea temporara a terenurilor din FFN se aproba pe toata perioada de executie si existenta in FFN a obiectivelor/lucrarilor de interes national, judetean sau local prevazute la alin. (1) lit. a), precum si a obiectivelor/lucrarilor de transport si distributie de petrol, gaze naturale si energie electrica prevazute la alin. (1) lit. b), daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) durata de executie si existenta a obiectivelor depaseste 10 ani;
b) redarea terenurilor in circuitul silvic nu se poate realiza fara restrictii;
c) perioada de executie/existenta a obiectivului este cea inscrisa in acordul/permisul de concesiune a zacamantului, in cazul obiectivelor/lucrarilor de transport si distributie de petrol si gaze naturale, transport si distributie de energie electrica.
(5) Chiria aferenta fiecarui an se plateste pana la data de 31 ianuarie a anului pentru care se datoreaza si se calculeaza conform metodologiei prevazute la art. 49.
(6) Daca pentru organizarea de santier necesara realizarii obiectivelor prevazute la art. 40 si art. 41 alin. (1) lit. a)-c) sunt necesare si alte terenuri adiacente celor pentru care exista aprobare de scoatere definitiva din FFN, acestea pot fi ocupate temporar, in conditiile prezentei legi, pe perioada realizarii investitiei/obiectivului/lucrarii, cu plata anticipata a obligatiilor financiare prevazute la art. 46.
(7) Perioada pentru care se aproba ocuparea temporara de terenuri din FFN care au categoria de folosinta padure sau clasa de regenerare include si perioada necesara executarii lucrarilor necesare pentru redarea terenurilor in conditii apte de a fi impadurite.
(8) Daca terenul care a facut obiectul ocuparii temporare este incadrat in alte categorii de folosinta forestiera decat cele prevazute la alin. (7), beneficiarul are obligatia de a preda terenul in conditiile stabilite in actul de aprobare, emis in conditiile prevazute la art. 44 alin. (1).
(9) Terenul ocupat temporar se poate reprimi cu o alta categorie de folosinta decat cea initiala cu conditia precizarii acesteia in actul administrativ de aprobare si cu plata unei taxe echivalente cu taxa pentru scoaterea definitiva a terenurilor din FFN cu compensare prevazuta la art. 41.
(10) Daca la sfarsitul perioadei aprobate de ocupare temporara terenul nu indeplineste conditiile prevazute la alin. (7)-(9), garantia depusa si dobanda bancara aferenta se retin in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica.
(11) Garantia depusa si dobanda bancara aferenta prevazute la alin. (10) se transmit ocolului silvic care asigura administrarea si/sau serviciile silvice, la solicitarea acestuia, in fondul de conservare si regenerare a padurilor, pentru executia lucrarilor necesare aducerii terenului la conditiile prevazute in actul de aprobare, conform devizului de lucrari intocmit de ocolul silvic si avizat de Garda Forestiera competenta teritorial.

Sectiunea a 3-a Scoaterea terenurilor din FFN si includerea terenurilor in FFN

Articolul 39
Reducerea suprafetei FFN
(1) Este interzisa reducerea suprafetei FFN, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 40 in care scoaterea definitiva este permisa fara compensare cu terenuri. Orice act contrar este nul de drept.
(2) Modificarea limitelor si/sau a suprafetei FFN se poate face:
a) in baza aprobarilor de scoatere definitiva din FFN;
b) in urma corectarii limitelor terenurilor pe hotarele materializate in teren de administratorul/proprietarul acestuia;
c) in urma modificarii cursurilor de apa prin procese naturale de eroziune sau depunere;
d) in urma determinarii cu precizie mai ridicata a suprafetelor;
e) in urma corectarii unor amplasamente si suprafete incadrate eronat ca terenuri din FFN pentru care proprietarul/administratorul detine documente legale sau are justificari dovedite cu masuratori.
(3) Aplicarea prevederilor alin. (2) se face in baza unei metodologii aprobate prin ordin al conducatorului Autoritatii in termen de 18 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
(4) Scoaterea definitiva a terenurilor din FFN este permisa numai pentru realizarea obiectivelor prevazute la art. 40 si 41. Orice act contrar este lovit de nulitate absoluta.

Articolul 40
Scoaterea definitiva din FFN fara compensare
(1) Prin exceptie de la prevederile art. 39, este permisa reducerea suprafetei FFN prin scoaterea definitiva a unor terenuri:
a) necesare realizarii/extinderii obiectivelor/lucrarilor declarate de utilitate publica, de interes national, judetean sau local, in conditiile legii, la solicitarea beneficiarului/ expropriatorului/reprezentantului expropriatorului;
b) necesare amplasarii/extinderii componentelor retelei nationale de supraveghere meteorologica si necesare amplasarii/extinderii infrastructurii de telecomunicatii speciale, la solicitarea Administratiei Nationale de Meteorologie, respectiv a Serviciului de Telecomunicatii Speciale;
c) necesare amplasarii sau a terenurilor pe care sunt amplasate capacitati de productie si/sau servicii pentru aparare de interes strategic pentru securitatea nationala, la solicitarea entitatii beneficiare;
d) necesare realizarii unor obiective din cadrul Sistemului integrat de securizare a frontierei de stat, precum si pentru lucrarile de investitii, modernizare si extindere a obiectivelor din domeniul ordinii si sigurantei publice, la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne;
e) necesare lucrarilor de investitii, modernizare si extindere a obiectivelor cu caracter militar din domeniul apararii nationale, la solicitarea ministerului de resort;
f) necesare lucrarilor miniere declarate de interes national si de utilitate publica de exploatare a zacamintelor de lignit, executate pe terenurile forestiere achizitionate de operatorul economic cu capital integral sau majoritar de stat in conditiile prevazute la art. 6 lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, care nu fac parte din coridorul de expropriere al unei lucrari miniere declarate de interes national si de utilitate publica de exploatare a zacamintelor de lignit, dar care se regasesc pe amplasamentul lucrarii in cauza si sunt necesare realizarii lucrarilor miniere. In acest caz, beneficiarul scoaterii din FFN este operatorul economic cu capital integral sau majoritar de stat. Scoaterea definitiva a terenurilor necesare realizarii lucrarilor miniere de exploatare a zacamintelor de lignit se aproba prin hotarare a Guvernului;
g) pe care sunt amplasate capacitati de extractie gaze naturale aferente lucrarilor de interes national de extractie a gazelor naturale, la solicitarea entitatii beneficiare;
h) pe care sunt amplasate situri arheologice inscrise in patrimoniul mondial UNESCO, la solicitarea autoritatii publice centrale pentru cultura;
i) necesare realizarii/extinderii cimitirelor apartinand domeniului public al unitatilor administrativ-teritoriale, la solicitarea acestora;
j) necesare construirii de lacasuri de cult pentru obiective de interes bisericesc.
(2) Scoaterea definitiva din FFN a terenurilor proprietate publica prevazute la alin. (1) se face fara compensare cu alte terenuri si fara plata taxei pentru scoaterea definitiva a terenurilor din FFN si a celorlalte obligatii financiare prevazute la art. 45.
(3) Scoaterea definitiva din FFN, fara compensare, avand ca beneficiari persoanele prevazute la alin. (1) lit. f), care desfasoara activitate economica, se face cu respectarea prevederilor europene si nationale in domeniul ajutorului de stat.

Articolul 41
Scoaterea definitiva din FFN cu compensare
(1) Prin exceptie de la prevederile art. 39, pot fi scoase definitiv din FFN, cu conditia compensarii acestora cu alte terenuri si a platii anticipate a sumelor prevazute la art. 45 alin. (1) lit. a) si c)-e), fara reducerea suprafetei de teren, numai terenurile necesare realizarii sau extinderii urmatoarelor categorii de lucrari si obiective:
a) exploatarea resurselor minerale prevazute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 85/2003, cu modificarile si completarile ulterioare. Beneficiarul scoaterii definitive a terenurilor din FFN, inclusiv pentru terenurile din FFN prevazute la alin. (4), este persoana care detine permis/licenta pentru exploatarea resurselor minerale sau proprietarul, in baza unui contract de asociere incheiat cu persoana care detine permis/licenta pentru exploatarea resurselor minerale aferente proprietatii respective;
b) obiective turistice, de agrement, inclusiv structuri de primire turistice, lacase de cult, obiective sportive, medicale, precum si obiective sociale realizate numai de furnizorii de servicii sociale; pentru teritoriul administrativ in zonele de interes economic al Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii“ se pot realiza pontoane de acostare pentru ambarcatiuni cu scop turistic si de agrement si de aprovizionare cu alimente si combustibil. Beneficiarul scoaterii definitive a terenurilor din FFN este persoana fizica sau juridica solicitanta care realizeaza obiectivul. Scoaterea definitiva a terenurilor din FFN pentru realizarea acestor obiective in extravilanul localitatilor se poate aproba numai in baza avizului arhitectului-sef de judet;
c) locuinte sau case de vacanta, numai pe terenurile din FFN proprietate privata, cu exceptia judetelor deficitare in paduri. Beneficiarul scoaterii definitive a terenurilor din FFN este persoana proprietara a terenului;
d) obiective vandute de catre Romsilva ale caror terenuri aferente sunt concesionate, precum si obiective instalate in FFN inainte de anul 1990; beneficiarul scoaterii definitive a terenurilor din FFN este persoana proprietara a obiectivului vandut de catre Romsilva sau a obiectivului instalat in FFN inainte de anul 1990;
e) monumente istorice, precum si lucrari si/sau constructii hidrotehnice si de acvacultura. Beneficiarul scoaterii definitive a terenurilor din FFN este persoana fizica sau juridica solicitanta care realizeaza obiectivul.
(2) Amplasarea obiectivelor prevazute la alin. (1) lit. c) se face cu respectarea urmatoarelor conditii cumulative:
a) constructia si terenul pe care se amplaseaza sunt proprietatea aceleiasi persoane;
b) in cazul terenurilor incadrate in categoriile de folosinta padure si terenuri destinate impaduririi, suprafata maxima care poate face obiectul scoaterii definitive din FFN, incluzand constructia, accesul si imprejmuirea, este de maximum 500 metri patrati, in cazul proprietatilor forestiere mai mari de 5 hectare, si de 1% din suprafata proprietatii, dar maximum 300 metri patrati, in cazul proprietatilor forestiere mai mici de 5 hectare.
(3) Compensarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza cu un teren care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) are suprafata de cel putin 3 ori suprafata terenului care face obiectul scoaterii din FFN;
b) valoarea terenului cu care se realizeaza compensarea este de 5 ori valoarea terenului care face obiectul scoaterii din FFN.
(4) Scoaterea definitiva a terenurilor din FFN apartinand formelor asociative de proprietate asupra terenurilor prevazute la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, este permisa pentru amplasarea/ extinderea/modernizarea obiectivelor si lucrarilor prevazute la alin. (1) si la art. 40; terenurile oferite in compensare intra in proprietatea formelor asociative si intregesc drepturile membrilor proportional cu cotele detinute.
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), pentru suprafetele de sub 50 metri patrati, beneficiarul scoaterii definitive poate sa nu ofere teren in compensare, situatie in care trebuie sa plateasca, anticipat aprobarii, o suma de 5 ori mai mare decat valoarea terenului care face obiectul scoaterii, suma care se vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, situatie in care nu achita cheltuielile de instalare si intretinere a vegetatiei forestiere pana la realizarea starii de masiv.
(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), pentru activitatile de exploatare a resurselor minerale de substante utile nemetalifere si roci utile, terenul oferit in compensare este cel putin egal ca suprafata si valoare cu terenul scos definitiv din FFN.
(7) Tariful procentual prevazut in anexa nr. 2 la Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, este 100 si se aplica la calculul obligatiilor financiare prevazute la art. 45 si 47, in cazul scoaterilor definitive cu compensare a terenurilor din FFN si a schimbarii categoriei de folosinta.
(8) Terenurile cu care se realizeaza compensarea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie numai din afara FFN, dar limitrofe acestuia, apte de a fi impadurite. In situatia in care suprafata minima a unui teren cu care se realizeaza compensarea este mai mare de 10 hectare, acesta poate sa nu fie limitrof FFN, dar trebuie sa fie compact. Nu se poate realiza compensarea cu terenuri degradate, terenuri neproductive din punct de vedere silvic sau cu terenuri situate in zonele de stepa, alpina si subalpina.
(9) Terenurile prevazute la alin. (8) devin terenuri cu destinatie forestiera si sunt incluse in FFN.
(10) In judetele in care suprafata terenurilor din FFN este sub 30% din suprafata judetului, compensarea se realizeaza numai cu terenuri din cadrul aceluiasi judet.
(11) Amenajarile necesare pentru realizarea padurilor-parc sunt permise numai in situatia in care realizarea amenajarilor nu implica taieri de arbori sau defrisari si nu fac obiectul scoaterii definitive ori a ocuparilor temporare din FFN.
(12) Autorizarea constructiilor la distante mai mici de 50 metri de liziera padurii, in afara FFN, cu exceptia obiectivelor de interes national, judetean sau local, se face cu avizul Garzii Forestiere competente teritorial.

Articolul 42
Proprietatea si destinatia terenurilor care au facut obiectul scoaterii din FFN
(1) Terenurile scoase definitiv din FFN devin proprietatea beneficiarului scoaterii in momentul efectuarii operatiunii de predare-primire, in conditiile prevazute la art. 45 alin. (3), si dobandesc destinatia pe care acesta a solicitat-o si care i-a fost aprobata.
(2) Se excepteaza de la prevederile art. 40 terenurile aflate in perimetrul fasiei de protectie a frontierei de stat, care fac parte din domeniul public si care, prin natura lor, sunt destinate protectiei si intretinerii liniei de frontiera.
(3) Se interzice schimbarea destinatiei obiectivului construit pe terenul care a facut obiectul scoaterii definitive din FFN mai devreme de 5 ani de la data receptiei finale a obiectivului. Constatarea schimbarii destinatiei obiectivului construit revine in sarcina Garzii Forestiere competente teritorial. In situatia schimbarii destinatiei obiectivului construit pe terenul care a facut obiectul scoaterii definitive din FFN mai devreme de 5 ani, Garda Forestiera competenta teritorial initiaza demersurile legale pentru anularea actului de aprobare emis pentru scoaterea definitiva, aprobata in conditiile art. 44 alin. (1), si obligarea beneficiarului scoaterii definitive sa aduca la starea initiala terenul scos definitiv din fondul forestier, pe cheltuiala acestuia.

Articolul 43
Conditii de includere a terenurilor cu alte destinatii in FFN
(1) Proprietarii terenurilor prevazute la art. 3 alin. (1) pot solicita schimbarea destinatiei acestora in terenuri cu destinatie forestiera.
(2) Proprietarii terenurilor care in mod voluntar opteaza pentru schimbarea destinatiei terenului agricol in teren cu destinatie forestiera beneficiaza de ajutor de stat similar/in aceleasi conditii ca proprietarii care au accesat masura de sprijin privind impadurirea terenurilor agricole.
(3) Schimbarea destinatiei terenurilor prevazute la art. 4 alin. (1), precum si a altor terenuri pentru care proprietarul a optat pentru includerea lor in FFN, situatie in care se elaboreaza amenajament silvic sau sunt incluse intr-un amenajament silvic existent, este scutita de taxe si impozite si se aproba prin ordin al Autoritatii.

Sectiunea a 4-a Aprobarea scoaterilor definitive din FFN si a ocuparilor temporare a terenurilor din FFN si obligatii ce decurg din aceasta

Articolul 44
Aprobarea scoaterilor definitive din FFN si a ocuparilor temporare a terenurilor din FFN
(1) Solicitarile de ocupare temporara a terenurilor din FFN sau de scoatere definitiva, in conditiile prevazute la art. 38, 40 si 41, cu acordul proprietarului si avizate favorabil de ocolul silvic care asigura administrarea si/sau serviciile silvice, in cazul proprietatii private si proprietatii publice a unitatilor administrativ-teritoriale, respectiv cu avizul Romsilva, al INCDS, al institutiilor de invatamant de stat cu profil silvic sau al ocolului silvic infiintat de RAAPPS, dupa caz, in cazul terenurilor din FFN proprietate publica a statului, se aproba de catre:
a) conducatorul Garzii Forestiere competente teritorial, pentru suprafete de pana la 1 hectar inclusiv;
b) conducatorul Autoritatii, cu avizul Garzii Forestiere competente teritorial, pentru suprafete de la 1 hectar pana la 10 hectare inclusiv;
c) Guvern, la propunerea Autoritatii, cu avizul Garzii Forestiere competente teritorial, pentru suprafete de peste 10 hectare, cu exceptia situatiilor in care prin lege se dispune altfel.
(2) Acordul proprietarului pentru terenurile din FFN proprietate privata, prevazut la alin. (1), se emite sub forma inscrisului sub semnatura privata pentru ocuparea temporara a terenurilor forestiere din FFN necesare realizarii/extinderii/ modernizarii/dezafectarii obiectivelor/lucrarilor prevazute la art. 38 alin. (1) lit. a), surselor/retelelor/sistemelor/parcurilor prevazute la art. 38 alin. (1) lit. c), precum si obiectivelor/ lucrarilor de utilitate publica, de interes national, judetean sau local de transport si distributie de petrol, gaze naturale si energie electrica, prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a), si se depune in copie certificata pentru conformitate cu originalul de initiatorul proiectului la institutia competenta sa emita avizul/aprobarea de ocupare temporara.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), ocuparea temporara a terenurilor din FFN se face fara acordul proprietarului atunci cand nu se prezinta un titlu valabil sau nu sunt cunoscuti proprietarii, precum si in situatia succesiunilor nedeschise ori a succesorilor necunoscuti. Acordul proprietarului in acest caz se suplineste prin declaratia initiatorului proiectului de asumare proprie a raspunderii si care descrie imposibilitatea obtinerii acordului proprietarilor.
(4) In situatia prevazuta la alin. (3), sumele datorate pentru ocuparea temporara, inclusiv valoarea lemnului valorificat, se consemneaza cu titlu de indemnizatie intr-un cont bancar deschis pe numele initiatorului proiectului si se elibereaza ulterior persoanelor care fac dovada proprietatii, prin dispozitia initiatorului proiectului, in conditiile prezentei legi.
(5) In cazul prevazut la art. 38 alin. (1) lit. b), acordul proprietarului de teren din FFN proprietate privata se emite in forma autentica.
(6) Ocuparea temporara a unor terenuri din FFN pentru interventii cu caracter urgent pentru executia lucrarilor de punere in siguranta a infrastructurii de transport rutier si feroviar, pentru remedierea unor deranjamente sau avarii la retelele de telecomunicatii, de transport sau de distributie a energiei electrice, la conductele de apa, canalizare, gaze, precum si la alte instalatii similare se aproba de conducatorul Garzii Forestiere competente teritorial, in baza unei solicitari emise de Guvern/autoritatea competenta/administratorul infrastructurii/ operatorul de transport sau distributie, dupa caz, pentru o perioada de maximum 90 de zile, fara a mai fi necesara plata garantiei pentru ocuparea temporara de terenuri din FFN.
(7) In cazul prevazut la alin. (6), beneficiarul ocuparii temporare a unor terenuri din FFN este obligat sa achite contravaloarea prejudiciilor produse, a pierderii de crestere a arborilor, precum si a lucrarilor necesare aducerii terenului la starea initiala, stabilita pe baza de deviz, intocmit de catre ocolul silvic care asigura administrarea si/sau serviciile silvice si avizat de conducatorul Garzii Forestiere competente teritorial, devizul constituind titlu executoriu.
(8) Contravaloarea prevazuta la alin. (7) se achita, in termen de 30 de zile de la data comunicarii devizului prevazut la acelasi alineat, catre beneficiar.

Articolul 45
Obligatii financiare in cazul terenurilor scoase definitiv din FFN
(1) Pentru terenurile care se scot definitiv din FFN, in cazurile prevazute la art. 41, obligatiile financiare sunt urmatoarele:
a) taxa pentru scoaterea definitiva a terenurilor din FFN, care se achita anticipat emiterii aprobarii de scoatere definitiva si se depune in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, aflat la dispozitia Autoritatii;
b) contravaloarea terenului scos definitiv din FFN, care se achita proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privata. Pentru terenurile proprietate publica a statului/unitatilor administrativ-teritoriale, suma prevazuta la art. 41 alin. (5) se vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica; contravaloarea terenului scos definitiv din FFN nu se achita in cazul scoaterilor definitive cu compensare;
c) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea lemnului inainte de varsta exploatabilitatii tehnice, care se achita proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privata sau proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, iar pentru terenurile proprietate publica a statului, administratorului padurilor proprietate publica a statului, facandu-se venit la fondul de conservare si regenerare a padurilor;
d) contravaloarea obiectivelor dezafectate; in cazul padurilor proprietate publica a statului, aceasta se achita administratorului, iar pentru celelalte forme de proprietate, se achita proprietarului;
e) cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere si de intretinere a acesteia pana la realizarea starii de masiv, numai pentru cazurile prevazute la art. 41 alin. (1), sume care se depun in fondul de conservare si regenerare a padurilor. Obligatia de instalare a vegetatiei forestiere si de intretinere a acesteia pana la realizarea starii de masiv, in regie proprie sau prin prestari de servicii, este in sarcina ocolului silvic care administreaza sau asigura serviciile silvice.
(2) Obligatiile financiare prevazute la alin. (1) lit. b)-e) se achita anticipat predarii-primirii terenului pentru care a fost emisa aprobarea de scoatere definitiva din FFN.
(3) Predarea-primirea terenului pentru care exista aprobarea de scoatere definitiva din FFN se face pe baza de proces-verbal incheiat intre beneficiarul scoaterii definitive si ocolul silvic care asigura administrarea/serviciile silvice, in prezenta reprezentantului Garzii Forestiere competente teritorial, numai dupa achitarea obligatiilor financiare prevazute la alin. (1) lit. b)-e), dupa caz, in termen de maximum 180 de zile de la data aprobarii scoaterii definitive.
(4) Nepreluarea terenului pentru care exista aprobarea de scoatere definitiva din FFN in termenul prevazut la alin. (3) determina revocarea sau, dupa caz, anularea actului administrativ emis pentru aprobarea scoaterii definitive a terenului din FFN, in conditiile legii. Constatarea se face de catre Garda Forestiera competenta teritorial.
(5) Pentru terenurile proprietate publica, scoaterea definitiva din FFN pentru realizarea obiectivelor prevazute la art. 40 alin. (1) se face fara plata obligatiilor financiare prevazute la alin. (1).

Articolul 46
Obligatii financiare pentru terenurile care se ocupa temporar din FFN
(1) Pentru terenurile care se ocupa temporar din FFN necesare realizarii obiectivelor prevazute la art. 38 alin. (1) lit. b) si c), obligatiile financiare sunt urmatoarele:
a) garantia, echivalenta cu taxa pentru scoaterea definitiva a terenurilor din FFN cu compensare, care se achita anticipat emiterii aprobarii si se depune in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, fond aflat la dispozitia Autoritatii;
b) chiria, care se achita proprietarului, in cazul terenurilor proprietate privata si al celor proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale; pentru terenurile proprietate publica a statului, 30% din chirie se depune in fondul de conservare si regenerare a padurilor, 20% se achita administratorului, iar 50% se depune in fondul de accesibilizare a padurilor;
c) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea lemnului inainte de varsta exploatabilitatii tehnice, care se achita proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privata si cele proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale; pentru terenurile proprietate publica a statului, contravaloarea pierderii de crestere se achita administratorului, care o depune in fondul de conservare si regenerare a padurilor;
d) valoarea obiectivelor dezafectate de pe terenurile respective, care se achita administratorului in cazul terenurilor proprietate publica a statului, respectiv proprietarului in celelalte cazuri;
e) cheltuielile de reinstalare a vegetatiei forestiere si de intretinere a acesteia pana la realizarea starii de masiv, care se depun in fondul de conservare si regenerare a padurilor.
(2) Ocuparea temporara a terenurilor din FFN proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale in cazul prevazut la art. 38 alin. (1) lit. a), al caror beneficiar este statul sau unitatea administrativ-teritoriala, se face fara plata obligatiilor financiare prevazute la alin. (1) lit. a)-c).
(3) Ocuparea temporara a terenurilor din FFN proprietate privata in cazul prevazut la art. 38 alin. (1) lit. a), al caror beneficiari sunt statul sau unitatile administrativ-teritoriale, se face fara plata obligatiilor financiare prevazute la alin. (1) lit. a).
(4) Ocuparea temporara a terenurilor din FFN, fara plata obligatiilor, potrivit dispozitiilor alin. (2) si (3), in favoarea unor entitati care desfasoara activitate economica, se face cu respectarea prevederilor europene si nationale in domeniul ajutorului de stat.
(5) Obligatiile financiare prevazute la alin. (1) lit. b)-e) se achita anticipat predarii-primirii terenului pentru care a fost emisa aprobarea de ocupare temporara din FFN.
(6) Predarea-primirea terenului pentru care s-a aprobat ocuparea temporara din FFN se face in prezenta reprezentantului Garzii Forestiere competente teritorial in termen de maximum 180 de zile de la data aprobarii.
(7) In situatia nepreluarii de catre beneficiar a terenului in termenul prevazut la alin. (6), Garda Forestiera competenta teritorial initiaza demersurile legale pentru revocarea actului de aprobare emis pentru scoaterea definitiva.

Sectiunea a 5-a Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor cu destinatie forestiera

Articolul 47
Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor cu destinatie forestiera
(1) Schimbarea categoriei de folosinta silvica a terenurilor cu destinatie forestiera, pe perioada de aplicare a amenajamentului silvic, in alta categorie de folosinta silvica se face la solicitarea beneficiarului si se aproba prin ordin al conducatorului Autoritatii.
(2) Schimbarea categoriei de folosinta silvica a terenurilor cu destinatie forestiera de la folosinta „padure“ la alta categorie de folosinta silvica se face cu plata unei taxe echivalente cu taxa pentru scoaterea definitiva a terenurilor din FFN, prevazuta la art. 45 alin. (1) lit. a), care se vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica.
(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (2):
a) terenurile necesare constructiei de drumuri forestiere si realizarii de lucrari de corectare a torentilor;
b) terenurile necesare infiintarii de pepiniere silvice cu o suprafata de maximum 1 hectar;
c) terenurile necesare depozitelor de material lemnos cu o suprafata de maximum 1 hectar;
d) terenurile necesare amplasarii unor instalatii si echipamente de cercetare in domeniul silvic;
e) terenurile necesare constituirii culoarului de frontiera si a fasiei de protectie a frontierei de stat, cele destinate realizarii unor obiective din cadrul Sistemului integrat de securizare a frontierei;
f) terenurile destinate realizarii unor centre de antrenament la solicitarea institutiilor din sistemul national de aparare si ordine publica;
g) terenurile destinate extinderii zonei de siguranta a liniilor electrice existente si a infrastructurii de transport rutier si feroviar.
(4) Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor prevazute la alin. (3) lit. a)-d) se face la solicitarea proprietarului/ administratorului de fond forestier, a celor prevazute la alin. (3) lit. e) si f) se face la solicitarea institutiilor din sistemul national de aparare si ordine publica, iar a celor prevazute la alin. (3) lit. g) se face la solicitarea detinatorului obiectivului.
(5) Corectia erorilor de incadrare in ceea ce priveste categoriile de folosinta, identificate cu ocazia elaborarii/revizuirii amenajamentului silvic, este scutita de plata taxelor prevazute la alin. (2).
(6) Exceptarea de la plata taxei echivalente cu taxa pentru scoaterea definitiva a terenurilor din FFN, prevazuta la art. 45 alin. (1) lit. a), pentru schimbarea categoriei de folosinta silvica a terenurilor din FFN, ai carei beneficiari sunt entitati care desfasoara activitate economica, se face cu respectarea legislatiei europene si nationale in domeniul ajutorului de stat.

Articolul 48
Inscrierea in cartea funciara a terenurilor care fac obiectul scoaterii definitive din FFN
(1) Terenurile pentru care a fost emisa aprobarea de scoatere definitiva din FFN si terenurile preluate in compensare dobandesc situatia juridica a terenurilor pe care le inlocuiesc si se inscriu in cartea funciara in baza actului de aprobare si a procesului-verbal de predare-primire, incheiat intre parti, in cuprinsul carora imobilele sunt identificate cu numar cadastral/topografic si numar de carte funciara.
(2) Obligatia de edificare a obiectivului pentru care a fost obtinuta aprobarea de scoatere definitiva in conditiile prevazute la art. 40 si 41 se noteaza in cartea funciara.

Articolul 49
Metodologia pentru scoaterea definitiva si ocuparea temporara a terenurilor din FFN
Metodologia privind scoaterea definitiva, ocuparea temporara si calculul obligatiilor banesti se aproba prin ordin al conducatorului Autoritatii, in termen de 120 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Articolul 50
Materialul lemnos rezultat ca urmare a scoaterii sau ocuparii
Materialul lemnos rezultat in urma defrisarii vegetatiei forestiere de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din FFN revine proprietarului, in cazul terenurilor proprietate privata si al celor proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, respectiv administratorului, in cazul terenurilor proprietate publica a statului, cu exceptia situatiilor in care prin lege nu se dispune altfel.

Sectiunea a 6-a Transmiterea terenurilor din FFN

Articolul 51
Inalienabilitatea terenurilor din FFN proprietate publica a statului
Terenurile din FFN proprietate publica a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate privata sau al vreunui dezmembramant al dreptului de proprietate, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului de constituire.

Articolul 52
Concesionarea terenurilor din FFN
(1) Terenurile din FFN proprietate publica a statului nu pot fi concesionate, cu exceptia:
a) terenurilor aferente obiectivelor instalate in FFN inainte de anul 1990, pe durata existentei constructiilor, dar nu mai mult de 49 de ani;
b) terenurilor aferente activelor vandute de catre Romsilva, pe durata existentei constructiilor, dar nu mai mult de 49 de ani de la data incheierii contractului de vanzare-cumparare;
c) terenurilor aferente activelor inchiriate de catre Romsilva, pe o durata de maximum 5 ani de la data incheierii contractului de inchiriere.
(2) Calculul valorii redeventei rezultate din concesionarea terenurilor din fondul forestier proprietate publica a statului se stabileste prin metodologie, aprobata prin hotarare a Guvernului in termen de 120 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Articolul 53
Dreptul de preemptiune la cumpararea terenurilor proprietate privata incluse in FFN
(1) Prin derogare de la dispozitiile art. 1.746 din Legea nr. 287/2009, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, terenurile din FFN aflate in proprietate privata se vand cu respectarea, in ordine, a dreptului de preemptiune al coproprietarilor, al proprietarilor terenurilor invecinate din FFN, al statului roman exercitat prin Romsilva si al unitatilor administrativ teritoriale, la pret si in conditii egale.
(2) Vanzatorul are obligatia de a-i instiinta in scris pe toti preemptorii prevazuti la alin. (1), prin executor judecatoresc sau notar public, despre intentia de vanzare, aratand si pretul cerut pentru terenul ce urmeaza a fi vandut. In cazul in care coproprietarii sau vecinii fondului, altii decat administratorul terenurilor din FFN proprietate publica a statului, nu au domiciliul ori sediul cunoscut, instiintarea ofertei de vanzare se inregistreaza la primaria sau, dupa caz, primariile in raza carora este situat terenul si se afiseaza, in aceeasi zi, la sediul primariei, prin grija secretarului consiliului local.
(3) Titularii dreptului de preemptiune trebuie sa isi manifeste in scris intentia de cumparare si sa comunice acceptarea ofertei de vanzare sau, dupa caz, sa o inregistreze la sediul primariei unde aceasta a fost afisata, in termen de 30 de zile de la data comunicarii ofertei de vanzare ori, dupa caz, de la data afisarii acesteia la sediul primariei.
(4) Daca in termenul prevazut la alin. (3) niciunul dintre preemptori nu isi manifesta intentia de cumparare, vanzarea terenului este libera. In fata notarului public dovada instiintarii preemptorilor se face cu copie de pe comunicarile facute sau, daca este cazul, cu certificatul eliberat de primarie, dupa expirarea termenului de 30 de zile in care trebuia manifestata intentia de cumparare.
(5) Nerespectarea de catre vanzator a obligatiei prevazute la alin. (2) sau vanzarea terenului la un pret mai mic ori in conditii mai avantajoase decat cele aratate in oferta de vanzare atrage nulitatea absoluta a vanzarii.
(6) Statul roman poate dobandi terenuri din FFN aflate in proprietate privata in conditiile prevederilor art. 863 lit. c) din Legea nr. 287/2009, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Terenurile astfel dobandite intra in proprietatea publica a statului.

Articolul 54
Schimbul de terenuri
(1) Administratorii terenurilor din FFN proprietate a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale iau masuri de lichidare a enclavelor, de corectare a perimetrului FFN si de comasare a terenurilor pe care le administreaza prin schimburi de terenuri prin acte autentice.
(2) Terenurile care fac obiectul schimbului au/dobandesc destinatie forestiera.
(3) Schimbul terenurilor se realizeaza minim in echivalenta ca suprafata sau in echivalenta valorica.

Articolul 55
Modul de dobandire a terenurilor forestiere de catre statul roman
(1) Procedura de dobandire prin cumparare, schimb sau donatie, prin Romsilva si prin ceilalti administratori ai FFN proprietate publica, in conditiile prevazute la art. 53, de evaluare a terenurilor forestiere din proprietatea publica si a vegetatiei forestiere aferente, precum si de evaluare a terenurilor forestiere care fac obiectul trecerii din proprietatea publica a statului in proprietatea privata a acestuia in vederea reconstituirii dreptului de proprietate se aproba prin hotarare a Guvernului la propunerea Autoritatii, in termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(2) Pentru suprafetele de pana la 500 hectare inclusiv, statul, prin Romsilva, isi exercita dreptul de preemptiune la cumpararea de terenuri din FFN, pana la valorile maxime stabilite potrivit procedurii prevazute la alin. (1).
(3) Pentru suprafetele de peste 500 hectare, statul, prin Romsilva, isi exercita dreptul de preemptiune la cumpararea de terenuri din FFN, in conditiile alin. (1), cu posibilitatea de negociere cu o valoare suplimentara care nu poate sa depaseasca 15% din valoarea stabilita potrivit procedurii prevazute la alin. (1).

Articolul 56
Conditii ale schimbului de terenuri
(1) Pentru realizarea schimbului de terenuri in situatiile in care unul dintre terenuri este proprietate publica, schimbul trebuie sa indeplineasca cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) sa conduca la eliminarea de enclave din FFN proprietate publica a statului;
b) sa determine comasarea terenurilor din FFN proprietate publica a statului;
c) sa asigure majorarea suprafetelor impadurite din zonele deficitare in paduri;
d) sa fie asigurata echivalenta valorica a terenurilor care fac obiectul schimbului, potrivit metodologiei prevazute la art. 55, fara diminuarea suprafetei de FFN proprietate publica.
(2) Schimbul de terenuri prevazut la alin. (1) se initiaza de catre administratorul terenurilor din FFN proprietate publica sau de catre proprietar, in cazul terenurilor din FFN proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, si se aproba prin ordin al conducatorului Autoritatii.
(3) In situatia in care suprafata terenurilor din FFN este sub 30% din suprafata judetului, schimbul de terenuri se poate realiza doar in cadrul aceluiasi judet.
(4) Schimbul se realizeaza numai cu terenuri din FFN, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (1) lit. a) si c), in care schimbul se poate face cu terenuri cu alta destinatie.

Articolul 57
Fragmentarea suprafetelor de fond forestier
De la data intrarii in vigoare a prezentei legi nu pot fi dezmembrate ori dezlipite sub limita de 0,5 hectare prevazuta la art. 2 alin. (1), prin acte notariale de dezmembrare sau partaj, terenurile din FFN avand categoria de folosinta padure, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 40 si 41.

Sectiunea a 7-a Accesul pe terenurile din FFN

Articolul 58
Accesul in scop recreativ pe terenurile din FFN
(1) Accesul persoanelor, pedestru sau cu bicicleta, pe terenurile din FFN este liber si se realizeaza pe propria raspundere a acestora, fara a se produce prejudicii.
(2) Accesul persoanelor prevazute la alin. (1) se restrictioneaza de catre administrator/proprietar pentru perioade limitate in zonele de risc la incendii, in zonele de risc in care se realizeaza lucrari de exploatare forestiera sau activitati de vanatoare, in zonele de protectie stricta in care accesul persoanelor este interzis pentru considerente privind protectia mediului, pe terenurile prevazute la art. 1 alin. (3) lit. g), cu exceptia drumurilor forestiere, in situatia in care nu sunt localizate in perimetrele care fac obiectul situatiilor enumerate.
(3) Structurile de administrare pot restrictiona temporar accesul in conditiile alin. (2) pentru asigurarea conditiilor de siguranta a persoanelor, prin afisarea acestor restrictii la loc vizibil.
(4) In padurile situate in ariile naturale protejate, accesul public in padure poate fi restrictionat prin reglementarile planurilor de management ale ariilor naturale protejate.
(5) Amenajarea in FFN de poteci si trasee pentru plimbare, alergare, turism ecvestru si biciclete se face cu acordul administratorului, pentru padurile proprietate publica sau privata a statului, sau cu acordul proprietarului, in cazul celorlalte forme de proprietate. In padurile din arii naturale protejate, amenajarile se pot realiza numai cu aprobarea administratorului ariei naturale protejate.
(6) Potecile si traseele pentru plimbare, alergare, turism ecvestru si biciclete pot fi realizate numai din pamant, lemn si pietris. Realizarea acestora nu face obiectul scoaterii ori ocuparilor temporare din FFN, nu necesita autorizatie de construire, iar pentru amenajarea acestora pot fi recoltati maximum 5 arbori/hectar.
(7) Accesul public in FFN cu vehicule cu mijloace de autopropulsare sau cu tractiune animala este interzis.
(8) Prin exceptie de la prevederile alin. (7), evenimentele sportive, utilitare, de recreere si turism care au un organizator desemnat si care implica folosirea acestor mijloace motorizate se pot organiza numai in afara ariilor naturale protejate, pe trasee special marcate, si numai cu acordul administratorului terenului proprietate publica sau al proprietarului, in celelalte cazuri.
(9) Prin exceptie de la prevederile alin. (7), accesul cu vehicule cu mijloace de autopropulsare sau cu tractiune animala pe drumurile forestiere in scop de tranzitare poate fi permis in conditiile stabilite de catre proprietar/administrator atunci cand drumurile deservesc obiective turistice, utilitare sau de agrement, daca acest lucru nu pune in pericol integritatea FFN.
(10) Pentru asigurarea accesului in perimetrul iazurilor de decantare, drumurile forestiere au statut de drum de servitute. Pentru buna gestionare a sigurantei in functionare a iazurilor de decantare si a sistemelor de gestionare a apelor si securitatii structurale a acestora, se constituie o zona de siguranta cu o latime de maximum 30 metri de la limita iazului de decantare sau a sistemului de gestionare a apelor.

Articolul 59
Accesul in fondul forestier in alte scopuri
Accesul pe terenurile din FFN este permis pentru:
a) personalul din cadrul structurilor de administrare/prestare servicii silvice;
b) personalul cu atributii de control si de constatare a incalcarii prevederilor prezentei legi;
c) personalul din cadrul structurilor de administrare a ariilor naturale protejate;
d) personalul imputernicit pentru gestionarea fondurilor cinegetice;
e) personalul implicat in activitati de proiectare, dezvoltare tehnologica si cercetare stiintifica;
f) personalul responsabil cu realizarea IFN;
g) personalul din cadrul entitatilor care desfasoara legal activitati in FFN;
h) reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale sau jurnalisti, pe raspunderea proprie, in conditiile prezentei legi.

Sectiunea a 8-a Reprezentarea juridica in litigii privind terenurile din FFN

Articolul 60
Litigii referitoare la terenurile din FFN proprietate publica
(1) In litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra FFN proprietate publica a statului, titularul dreptului de administrare are obligatia sa arate instantei cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Titularul dreptului de administrare raspunde pentru prejudiciile/prejudiciile forestiere cauzate ca urmare a neindeplinirii acestor obligatii.
(2) In litigiile referitoare la dreptul de administrare a fondului forestier proprietate publica, titularul acestui drept sta in instanta in nume propriu.

Capitolul IV Amenajamentul silvic

Articolul 61
Amenajarea padurilor
(1) Modul de gestionare a FFN se reglementeaza prin amenajamente silvice. In cazul terenurilor proprietate publica a statului, amenajamentele furnizeaza date si informatii necesare inregistrarii/actualizarii acestora in inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului si inregistrarii in sistemul integrat de cadastru si carte funciara.
(2) Inregistrarea terenurilor din FFN in inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, precum si actualizarea acestuia, pana la inregistrarea in sistemul integrat de cadastru si carte funciara, se face de catre Autoritate in baza prevederilor amenajamentelor silvice in vigoare.
(3) Telurile de gospodarire a FFN se stabilesc prin amenajamente silvice, in concordanta cu obiectivele ecologice, sociale si economice si cu respectarea dreptului de proprietate asupra padurilor, exercitat potrivit prevederilor prezentei legi.

Articolul 62
Grupe functionale
(1) In raport cu functiile pe care le indeplinesc, padurile se incadreaza in doua grupe functionale:
a) grupa I, care cuprinde paduri cu functii speciale de protectie;
b) grupa a II-a, care cuprinde paduri cu functii de productie si de protectie.
(2) Incadrarea padurilor in grupe functionale se face in baza normelor tehnice pentru amenajarea padurilor.
(3) Modul de gestionare a padurilor din fiecare grupa functionala se diferentiaza in raport cu intensitatea si natura functiilor atribuite, stabilite prin amenajamentele silvice.

Articolul 63
Elaborarea amenajamentelor silvice
(1) Amenajamentul silvic se elaboreaza pe unitati de productie si/sau de protectie, in baza normelor tehnice de amenajare a padurilor. Unitatile de productie/protectie se constituie la nivelul fondului forestier proprietate publica si privata a statului, precum si al fondului forestier apartinand unui proprietar, unei asociatii de proprietari sau unei unitati administrativ-teritoriale.
(2) Elaborarea amenajamentelor silvice este obligatorie pentru terenurile din FFN cu suprafata mai mare de 10 hectare. Suprafata minima pentru elaborarea unui amenajament silvic este de 100 hectare.
(3) Pentru terenurile cu o suprafata de pana la 100 hectare, inclusiv, incluse intr-un amenajament silvic, reglementarea procesului de productie lemnoasa se face la nivel de unitate de gospodarire sau pe baza deciziilor de conducere structurala la nivel de arboret cu conditia asigurarii continuitatii la acest nivel, aplicand tratamente adecvate. Modul de elaborare a amenajamentului silvic se stabileste la avizarea temei de proiectare.
(4) Normele tehnice prevazute la alin. (1) se elaboreaza si se aproba de catre Autoritate, cu respectarea urmatoarelor principii:
a) principiul continuitatii;
b) principiul eficacitatii functionale;
c) principiul conservarii si ameliorarii biodiversitatii;
d) principiul economic.
(5) Incepand cu anul 2028, amenajamentele silvice se elaboreaza pentru o perioada de 20 de ani, cu exceptia celor intocmite pentru padurile de plop, salcie si alte specii repede crescatoare, care se elaboreaza pentru o perioada de 5 sau de 10 ani.
(5^1) Amenajamentele silvice pentru care conferinta I de amenajare a padurilor a fost organizata anterior datei de 31 decembrie 2027 se aproba pentru o perioada de 10 ani, cu exceptia celor intocmite pentru padurile de plop si salcie, care se aproba pentru o perioada de 5 ani.
(6) Pe perioada de valabilitate a unui amenajament silvic este interzisa aprobarea elaborarii altui amenajament silvic pentru terenul respectiv sau pentru o parte din acesta, cu exceptia urmatoarelor cazuri:
a) atunci cand volumul recoltat din produse principale, inclusiv din produse accidentale I, pentru care exista aprobarile legale, depaseste posibilitatea stabilita prin amenajamentul silvic;
b) pentru terenurile forestiere retrocedate ca urmare a aplicarii prevederilor legilor funciare, la cererea proprietarului; in caz contrar se aplica prevederile amenajamentului silvic in vigoare pentru fondul forestier proprietate publica a statului din care s-a retrocedat proprietatea forestiera, pana la expirarea valabilitatii acestuia in conditiile prezentei legi;
c) cand un proprietar solicita elaborarea unui amenajament silvic pentru proprietatile pe care le detine si pentru care exista amenajamente silvice elaborate la momente diferite; acest tip de amenajament silvic se elaboreaza si se poate aplica numai de la data la care expira amenajamentul/amenajamentele silvic/silvice cu suprafata/suprafata cumulata mai mare, iar volumul recoltat prin aplicarea celuilalt/celorlalte amenajament(e) silvic(e) nu depaseste posibilitatea anuala, multiplicata cu numarul de ani de aplicare a amenajamentului silvic;
d) la solicitarea Romsilva, ca urmare a rearondarii, pe ocoale silvice, a fondului forestier proprietate publica a statului;
e) cand unui amenajament silvic ii inceteaza valabilitatea in cursul unui an calendaristic, inainte de data de 31 decembrie a anului respectiv; in aceasta situatie amenajamentul silvic isi pastreaza valabilitatea pana la data de 31 decembrie a anului respectiv;
f) in situatia unei hotarari judecatoresti definitive prin care se dispune suspendarea/anularea unui amenajament silvic.
(7) Granituirea terenurilor din FFN se efectueaza cu respectarea prevederilor Legii nr. 287/2009, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si nu se aplica in interiorul acestora.
(8) Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea si controlul Autoritatii. Toate sedintele de preavizare a solutiilor tehnice, conferintele I si II de amenajare, precum si sedintele de avizare din Comisia tehnica de avizare pentru silvicultura se organizeaza cu informarea prealabila a publicului si cu posibilitatea participarii publicului.
(9) Autoritatea verifica in baza metodologiei adoptate modul de aplicare a prevederilor amenajamentelor silvice.
(10) Amenajamentele silvice se elaboreaza prin persoane juridice specializate atestate in baza metodologiei privind procedura si conditiile de atestare, aprobata prin ordin al conducatorului Autoritatii, in termen de 120 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(11) Amenajamentele silvice pentru terenurile proprietate publica a statului se elaboreaza pe baza de proceduri de achizitie publica de catre institute/institutii de cercetare-dezvoltare-inovare acreditate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, iar incepand cu anul 2026 acestea se elaboreaza pe baza de proceduri de achizitie publica de catre persoane juridice atestate in conditiile alin. (10).
(12) Cheltuielile aferente elaborarii amenajamentelor silvice pentru proprietatea publica si privata a statului se suporta de administratorul acestora.
(13) Cheltuielile aferente elaborarii amenajamentelor silvice pentru alte tipuri de proprietate forestiera decat cea prevazuta la alin. (12) se suporta de catre administrator in baza unui contract de administrare sau de catre proprietar daca acesta nu are contract de administrare incheiat cu un ocol silvic.

Articolul 64
Evaluarea de mediu si avizarea amenajamentelor silvice
(1) In vederea gestionarii unitare a FFN, Autoritatea elaboreaza planuri de gestionare durabila a padurilor, cu o valabilitate de 20 de ani, elaborat la nivel de regiune, in termen de maximum 24 de luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, cu respectarea prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, cu modificarile ulterioare.
(2) Autoritatea organizeaza dezbateri publice cu factorii interesati pentru a asigura elaborarea planurilor de gestionare durabila a padurilor prevazute la alin. (1). Dupa elaborare, planurile se aproba prin ordin al conducatorului Autoritatii.
(3) Amenajamentele silvice stabilesc lucrarile silviculturale cu incadrarea in planul de gestionare durabila a padurilor aferent.
(4) Procedura de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice incepe odata cu avizarea temei de proiectare la Conferinta I de amenajare a padurilor, se desfasoara concomitent cu elaborarea amenajamentului silvic si se finalizeaza prin emiterea actului de reglementare de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului dupa sedinta de preavizare a solutiilor tehnice - Conferinta a II-a de amenajare a padurilor.
(5) Avizarea amenajamentelor silvice se realizeaza in Comisia tehnica de avizare pentru silvicultura din cadrul Autoritatii, a carei functionare se reglementeaza prin metodologia aprobata prin ordin al conducatorului Autoritatii.
(6) Planurile de gestionare durabila si amenajamentele silvice aprobate se publica de catre Autoritate pe pagina de internet a acesteia.
(7) Amenajamentele silvice care se suprapun total cu arii naturale protejate de interes comunitar se supun evaluarii adecvate, conform dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare. Amenajamentele silvice care se suprapun partial cu arii naturale protejate de interes comunitar si care contin proiectele enumerate in anexa nr. 1 sau 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului se supun evaluarii adecvate, conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.
(8) Amenajamentele silvice, altele decat cele prevazute la alin. (7), se supun etapei de incadrare in procedura de evaluare adecvata, conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.
(9) Amenajamentele silvice care se suprapun, partial sau total, cu arii naturale protejate de interes comunitar, valabile si aprobate la data intrarii in vigoare a prezentei legi si pentru care nu s-au elaborat studiul de evaluare adecvata si raportul de mediu in cadrul procedurii de evaluare de mediu, potrivit dispozitiilor Hotararii Guvernului nr. 1.076/2004, cu modificarile ulterioare, se supun revizuirii, prin reluarea procedurii de evaluare de mediu si a celei de evaluare adecvata.
(10) Pentru amenajamentele silvice prevazute la alin. (7) si (9) se aplica metodologia de derulare a procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 236/2023.
(11) Titularii amenajamentelor silvice prevazuti la alin. (9) au obligatia de a notifica autoritatea competenta pentru protectia mediului in vederea reluarii procedurii de evaluare de mediu, inclusiv evaluare adecvata, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Articolul 65
Aprobarea amenajamentelor silvice si intrarea acestora in vigoare
(1) Amenajamentele silvice si modificarile acestora se aproba prin ordin al conducatorului Autoritatii.
(2) Amenajamentul silvic intra in vigoare la data aprobarii acestuia si este valabil pana la data de 31 decembrie a anului al douazecilea sau, dupa caz, a anului al zecelea de aplicare, calculat din anul in care a avut loc sedinta de preavizare a solutiilor tehnice - Conferinta a II-a de amenajare a padurilor.
(3) Amenajamentele silvice intrate in vigoare anterior prezentei legi isi pastreaza valabilitatea pana la data aprobarii noului amenajament, dar nu mai tarziu de data de 31 decembrie a anului urmator expirarii acestuia. Pana la data intrarii in vigoare a noului amenajament silvic, in amenajamentul silvic care isi pastreaza valabilitatea sunt permise urmatoarele activitati si actiuni:
a) acordarea de compensatii reprezentand contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recolteaza, ca urmare a functiilor de protectie stabilite prin amenajamente silvice care determina restrictii in recoltarea de lemn;
b) realizarea impaduririlor, a reimpaduririlor, a lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor tinere prevazute in amenajamentul silvic si a lucrarilor de protectie a padurilor, inclusiv prin recoltarea produselor accidentale si extraordinare; volumul produselor accidentale I si extraordinare recoltat, cu care se depaseste posibilitatea stabilita pentru amenajamentul silvic care isi pastreaza valabilitatea, se precompteaza din posibilitatea stabilita prin noul amenajament silvic;
c) punerea in valoare si exploatarea lemnului pe picior ramas neexploatat, pana la volumul aferent posibilitatii stabilite prin amenajamentul silvic, si transportul stocurilor de lemn din partizile autorizate spre exploatare anterior aprobarii noului amenajament silvic si neexploatate integral pana la data aprobarii noului amenajament silvic.
(4) Produsele accidentale aparute in perioada prevazuta la alin. (3) se precompteaza din posibilitatea noului amenajament silvic.

Capitolul V Gestionarea durabila a terenurilor din FFN

Sectiunea 1 Norme si ghiduri tehnice si monitorizarea padurilor prin indicatori de stare

Articolul 66
Norme si ghiduri tehnice pentru gestionarea durabila a padurilor
(1) Autoritatea elaboreaza normele tehnice prin care se asigura gestionarea durabila a padurilor, pe care le aproba prin ordin al conducatorului Autoritatii.
(2) Normele tehnice stabilesc cerintele minime obligatorii pentru gestionarea padurilor, inclusiv indicatori de stare.
(3) Autoritatea elaboreaza ghiduri de bune practici suplimentare normelor tehnice, ghiduri care nu au caracter obligatoriu.
(4) Acceptarea de catre proprietarul de padure a unor optiuni din ghidurile de bune practici prevazute la alin. (3) este incurajata prin aplicarea instrumentelor de stimulare financiara si/sau compensatii pentru proprietari, prevazute la art. 121 si 123, si de sprijin al proprietarilor, prevazute la art. 125 si 126.

Articolul 67
Indicatorii de stare a padurilor
(1) Indicatorii de stare a padurilor trebuie sa permita monitorizarea:
a) mentinerii si imbunatatirii principalelor caracteristici ale fondului de productie;
b) gradului de indeplinire a obiectivelor urmarite la efectuarea lucrarilor silvotehnice in arborete si monitorizarea calitatii acestora;
c) eficacitatii functionale in privinta functiilor ecologice, economice si sociale atribuite;
d) starii de sanatate a padurilor;
e) starii de conservare a habitatelor forestiere;
f) rezilientei la schimbarile climatice.
(2) Modul de implementare a amenajamentelor silvice se verifica la jumatatea perioadei de amenajare, prin raportare la valorile indicatorilor de stare a padurilor.

Articolul 68
Informarea si constientizarea proprietarilor terenurilor din FFN
(1) Statul sprijina gestionarea durabila a terenurilor din FFN prin actiuni de informare si constientizare a proprietarilor.
(2) Autoritatea promoveaza, prin programe specifice, activitatile de constientizare, de consiliere, de cooperare, de formare a abilitatilor proprietarilor privati in sprijinul intelegerii necesitatii practicilor de gestiune durabila.
(3) Ghidurile de bune practici definite la art. 66 alin. (3) prevad masuri specifice pentru gestionarea padurilor private.

Sectiunea a 2-a Lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor si tratamentele silviculturale

Articolul 69
Silvicultura apropiata de natura
Lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor si tratamentele silviculturale sunt parte componenta a modelului silviculturii apropiate de natura, aplicat pentru gestionarea FFN, iar executarea acestora se realizeaza prin norme si, dupa caz, prin ghiduri de bune practici, prevazute la art. 66 alin. (2) si (3).

Articolul 70
Aplicarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor
(1) Suprafata prevazuta in amenajamentul silvic pentru parcurgerea cu lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor este minimala. Suprafetele de parcurs suplimentar cu astfel de lucrari se selecteaza luand in considerare criteriile din ghidurile de bune practici prevazute la art. 66 alin. (3).
(2) Volumul de lemn prevazut in amenajamentul silvic pentru extragere prin lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor este orientativ si se recolteaza cu respectarea prevederilor normei tehnice specifice.
(3) Lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor se realizeaza de catre ocoale silvice sau de catre persoane juridice atestate.
(4) Realizarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor este obligatorie pentru toti detinatorii de paduri. Nerealizarea lucrarilor prevazute la alin. (1) conform prevederilor amenajamentelor silvice se sanctioneaza conform legii.
(5) Lemnul rezultat din realizarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor care nu se poate valorifica prin licitatii se valorifica cu prioritate ca lemn de foc pentru aprovizionarea populatiei.

Articolul 71
Aplicarea tratamentului taierilor rase
(1) Tratamentul taierilor rase pe parchete mici este admis numai in arboretele de molid, pin, larice, echiene si relativ echiene, de plop euramerican, de salcie selectionata, precum si in cazul lucrarilor de substituire ori refacere a unor arborete, in care nu este posibila aplicarea altor tratamente.
(2) In situatiile prevazute la alin. (1), marimea suprafetei de padure care se parcurge cu tratamentul taierilor rase pe parchete mici este de maximum 3 hectare inclusiv, cu exceptia arboretelor de plop euramerican si salcie selectionata, amplasate in incintele indiguite, care necesita pregatirea mecanizata a terenului in vederea reimpaduririi, situatie in care suprafata este de maximum 5 hectare inclusiv. Intre parchetele cu taieri rase pe parchete mici se pastreaza o distanta de minimum doua inaltimi de arbori. Alaturarea parchetelor in cazul taierilor rase pe parchete mici este permisa numai dupa realizarea starii de masiv pe suprafetele parcurse anterior.
(3) In situatia aparitiei de produse accidentale pe suprafete compacte, marimea parchetului este determinata de marimea suprafetei pe care s-a manifestat factorul daunator si de modul de interventie pentru inlaturarea efectelor generate de acesta.
(4) In cazul produselor extraordinare, suprafata parchetului este determinata de marimea suprafetei pe care se constituie aceste produse.
(5) Tratamentul taierilor rase in ariile naturale protejate este interzis, cu exceptia arboretelor cu cicluri scurte de productie.

Articolul 72
Reguli de recoltare a lemnului
(1) Volumul maxim de lemn care se recolteaza ca produse principale intr-o unitate de gospodarire nu poate depasi posibilitatea stabilita prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia.
(2) Volumul maxim de lemn prevazut la alin. (1), care se recolteaza anual ca produse principale intr-o unitate de gospodarire, nu poate depasi posibilitatea anuala.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), se poate depasi posibilitatea anuala in urmatoarele situatii:
a) daca reglementarea procesului de productie lemnoasa se realizeaza la nivel de arboret, precum si in cazul in care exista un singur arboret in planul decenal de recoltare a produselor principale;
b) cu volumul de lemn nerecoltat, pana la nivelul posibilitatii anuale, in anii anteriori de aplicare a amenajamentului silvic in vigoare;
c) pentru recoltarea produselor accidentale I si extraordinare, cu aprobarea Garzii Forestiere;
d) cu volumul de lemn prevazut a se recolta din arboretele cuprinse in planul decenal, pentru valorificarea anilor de samanta in arborete cu baza in cvercinee;
e) cu recoltarea anticipata a unui volum cumulat maxim echivalent cu o posibilitate anuala, pe intreaga perioada de valabilitate a amenajamentului silvic.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), posibilitatea stabilita prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia, se poate depasi prin recoltarea produselor accidentale I si extraordinare, care se precompteaza, la nivel de unitate de gospodarire, din posibilitatea stabilita prin noul amenajament silvic pentru perioada de valabilitate a acestuia.
(5) Produsele accidentale si extraordinare se recolteaza, in regim de urgenta, fara exceptie, in integralitate de pe toata suprafata afectata din FFN; in situatia in care volumul produselor accidentale I, cumulat cu volumul taierilor ilegale si cu volumul recoltat anterior aparitiei acestora depaseste posibilitatea/posibilitatea anuala, ocolul silvic care asigura administrarea/serviciile silvice, dupa caz, intocmeste documentatia potrivit metodologiei aprobate prin ordin al conducatorului Autoritatii si o transmite spre aprobare Garzii Forestiere competente teritorial. In ariile naturale protejate se respecta legislatia specifica protectiei mediului; avizele pentru recoltarea produselor accidentale I si a celor extraordinare din ariile naturale protejate se elibereaza in termen maxim de 30 de zile de la solicitare, neemiterea avizului in termen de 30 de zile considerandu-se adoptare tacita.
(6) In padurile virgine, cvasivirgine si rezervatiile stiintifice recoltarea lemnului este strict interzisa.
(7) Depasirea posibilitatii prevazute la alin. (5) se aproba prin decizie a conducatorului Garzii Forestiere competente teritorial.
(8) Volumul produselor accidentale I si extraordinare, inregistrate in unitati de gospodarire in care se reglementeaza procesul de productie lemnoasa, precum si volumul arborilor taiati ilegal se precompteaza din posibilitate.
(9) Precomptarea se realizeaza in cadrul aceleiasi proprietati la nivelul unitatii de gospodarire.
(10) Volumul lemnului prevazut la alin. (5), care depaseste posibilitatea anuala, se precompteaza proportional in anii urmatori de aplicare a amenajamentului silvic.
(11) Sortarea lemnului fasonat valorificat din FFN proprietate publica a statului se face pe specii, sortimente si clase de calitate, conform standardelor in vigoare, astfel incat sa se asigure cresterea valorii adaugate si utilizarea lemnului in cascada. Piesele care formeaza un lot de lemn fasonat trebuie concentrate in tasoane.
(12) Lemnul fasonat provenit din proprietatea publica se valorifica din depozite in proportie de cel putin 50% din lemnul fasonat incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi si de cel putin 70% din lemnul fasonat incepand cu 2030.
(13) Nerespectarea clasei de calitate prezentate la licitatie se constata de catre reprezentanti ai vanzatorului si cumparatorului, iar volumul de lemn fasonat care nu corespunde calitativ sortimentului adjudecat poate fi refuzat de producatorul atestat din industria mobilei fara consecinte asupra acestuia.
(14) Pretul de pornire la licitatiile de vanzare de masa lemnoasa si lemn fasonat din fondul forestier proprietate publica si pasul de licitare vor fi anuntate de organizatorul licitatiei in lei/metru cub volum brut, pentru fiecare partida/lot de lemn fasonat. Pretul este fara TVA.

Sectiunea a 3-a Regenerarea si reconstructia ecologica a padurilor

Articolul 73
Regimul si regenerarea arboretelor
(1) Regenerarea si reconstructia ecologica a padurilor se realizeaza in concordanta cu prevederile amenajamentelor silvice sau ale studiilor de specialitate/proiectelor tehnice.
(2) La regenerarea padurilor se aplica regimul codrului, urmarindu-se realizarea de arborete de calitate superioara, precum si exercitarea cu continuitate de catre acestea a functiilor de protectie.
(3) Se excepteaza de la prevederile alin. (2) arboretele de plopi, de salcie, de salcam, de anin, precum si zavoaiele, in care este admis regimul crangului.

Articolul 74
Conditii de asigurare a regenerarii padurilor
(1) Lucrarile de regenerare artificiala, de completare a regenerarilor naturale si impadurirea terenurilor oferite in compensare in cadrul procedurilor de scoatere din FFN si schimb de terenuri se executa in termen de cel mult 2 ani de la taierea unica/definitiva/dupa taieri de produse accidentale sau de la data aprobarii operatiunii in celelalte cazuri.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) arboretele afectate de doboraturi si rupturi masive provocate de vant si zapada. In cazul acestora, in functie de amploarea fenomenului, Garda Forestiera stabileste perioada maxima de regenerare artificiala si completarea regenerarilor naturale, care nu poate sa fie mai mare de 5 ani de la data manifestarii fenomenului care le-a cauzat.
(3) Compozitia, schemele si tehnologiile de impadurire care se aplica respecta prevederile din normele tehnice de specialitate si/sau din studiile de specialitate aprobate.
(4) Lucrarile de regenerare a padurilor si de intretinere a semintisurilor naturale si plantatiilor se realizeaza de catre ocoale silvice sau de catre persoane juridice atestate.
(5) Atestarea persoanelor fizice si juridice care realizeaza lucrari de regenerare a padurilor si de intretinere a semintisurilor naturale si plantatiilor se realizeaza de Comisia de atestare care functioneaza in cadrul asociatiei tehnico-profesionale din domeniul silvic recunoscute la nivel national. Comisia functioneaza pe baza Regulamentului privind organizarea, functionarea si componenta comisiei de atestare a persoanelor fizice si juridice care realizeaza lucrari de regenerare a padurilor si de intretinere a semintisurilor naturale si plantatiilor, aprobat prin ordin al conducatorului Autoritatii.
(6) Asociatia tehnico-profesionala din domeniul silvic recunoscuta la nivel national are obligatia organizarii de cursuri de formare profesionala pentru persoanele atestate in conditiile alin. (5), in vederea cresterii gradului de cunoastere a legislatiei si a principiilor de executie a lucrarilor. Cursurile de formare profesionala sunt realizate cu participarea personalului din institutiile de invatamant superior de specialitate, iar durata acestor cursuri trebuie sa fie de minimum 8 ore/an.

Articolul 75
Conditii de executare a reconstructiei ecologice
Reconstructia ecologica a terenurilor degradate din afara FFN se realizeaza pe baza solutiilor tehnice stabilite prin proiectele tehnice elaborate de persoane fizice si juridice atestate in baza metodologiei aprobate prin ordin al conducatorului Autoritatii.

Articolul 76
Materiale forestiere de reproducere
(1) Modalitatile de producere, de comercializare si de utilizare a materialelor forestiere de reproducere se aproba prin lege, in concordanta cu prevederile legislatiei Uniunii Europene in domeniu.
(2) In vederea conservarii si ameliorarii diversitatii genetice a padurilor, Autoritatea asigura trasabilitatea materialelor forestiere de reproducere.

Articolul 77
Asigurarea respectarii obligatiei de regenerare a padurilor
(1) In cazul in care proprietarul nu isi indeplineste obligatia privind lucrarile de regenerare, prevazuta la art. 23 alin. (2) lit. d) si e) si alin. (4) lit. c), din motive imputabile, Garda Forestiera competenta teritorial dispune ocolului silvic executarea lucrarilor de control anual al regenerarilor, de regenerare artificiala si de intretinere a culturilor, pe baza de deviz, contravaloarea acestor lucrari fiind suportata de proprietar.
(2) Devizul lucrarilor prevazut la alin. (1), intocmit de ocolul silvic sau de prestatorul atestat si aprobat de Garda Forestiera, se comunica proprietarului.
(3) Devizul prevazut la alin. (1), acceptat in mod expres sau tacit prin necontestare de catre proprietar in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii, constituie titlu executoriu, reprezentand temei pentru executarea lucrarilor de regenerare.
(4) Contravaloarea lucrarilor de control anual al regenerarilor si de regenerare efectuate si receptionate in conformitate cu devizul aprobat este suportata de la bugetul de stat, din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, precum si din fonduri europene, pana la recuperarea creantei de la proprietar.
(5) Creanta prevazuta la alin. (4) se recupereaza prin executare silita, potrivit procedurii de recuperare a creantelor bugetare.
(6) In situatia terenurilor pentru care nu s-a indeplinit obligatia de regenerare, iar proprietarul nu se poate identifica sau pentru care proprietarul a decedat si nu s-a realizat dezbaterea succesorala, Garda Forestiera dispune executarea lucrarilor de control anual al regenerarilor, de regenerare artificiala si de intretinere a culturilor, pe baza de deviz. Garda Forestiera notifica in scris unitatea administrativ-teritoriala in raza careia se gaseste terenul cu privire la intentia de a se asigura regenerarea pentru aceste suprafete, precum si ocolul silvic nominalizat, care intocmeste devizul lucrarilor si efectueaza lucrarile de regenerare artificiala si intretinere a culturilor.
(7) Pentru recuperarea creantei in conditiile alin. (6), Garda Forestiera va dispune una dintre urmatoarele cai de actiune:
a) executarea lucrarilor de catre ocolul silvic nominalizat si transferarea creantei la detinator cu acordul acestuia, indiferent daca acesta este unul dintre potentialii succesori sau un detinator fara titlu care asigura gestiunea economica a terenului forestier;
b) declansarea procedurii privitoare la bunurile abandonate conform dispozitiilor Legii nr. 287/2009, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau succesiunii vacante daca cerintele legale sunt indeplinite in acest caz si efectuarea lucrarii de regenerare in termen de 3 ani de la finalizarea procedurii;
c) declansarea procedurii de expropriere pentru cauza de utilitate publica si efectuarea lucrarii de regenerare in termen de 3 ani de la finalizarea procedurii, expropriator fiind Autoritatea, prin Romsilva. Sumele necesare exproprierii se asigura de la bugetul de stat prin bugetul Autoritatii.

Sectiunea a 4-a Protectia padurilor

Articolul 78
Pasunatul in FFN
(1) Se interzice pasunatul in FFN in perdelele forestiere de protectie si in perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in situatii de urgenta, Garda forestiera poate aproba pasunatul in FFN, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) se desfasoara pe durata limitata;
b) se practica doar in anumite perimetre ale padurii;
c) solicitarile de aprobare apartin autoritatilor publice locale;
d) s-a obtinut acordul proprietarului si al ocolului silvic prestator al serviciilor silvice.
(3) Se interzice pasunatul in arboretele in curs de regenerare, in plantatiile si regenerarile tinere, precum si in arboretele incluse in tipurile functionale I si II.
(4) In cazul padurilor proprietate publica a statului, acordul prevazut la alin. (2) lit. d) se da de catre administrator.
(5) Trecerea animalelor domestice prin terenurile din FFN spre zonele de pasunat, adapat si adapostire se aproba de catre ocolul silvic, cu acordul proprietarului fondului forestier, pe trasee delimitate si in perioade precizate. Pentru terenurile proprietate publica a statului, aprobarea se emite de catre conducatorii structurilor prevazute la art. 12 alin. (1) lit. a).
(6) Se interzice trecerea animalelor domestice prin padure in arboretele in curs de regenerare, in plantatiile si regenerarile tinere, in ariile naturale protejate de interes national, in perimetrele de ameliorare, precum si in perdelele forestiere de protectie.
(7) Cu aprobarea ocolului silvic se permite amplasarea, in mod gratuit, a stupilor de albine pe terenurile din FFN proprietate publica a statului, pe perioada pastoralului.
(8) Cuantumul platii pentru actiunile prevazute la alin. (2) si (5) se stabileste prin intelegerea partilor.

Articolul 79
Monitorizarea starii de sanatate a padurilor
(1) Coordonarea monitorizarii starii de sanatate a padurilor se realizeaza de catre Autoritate.
(2) Ocoalele silvice realizeaza lucrarile de depistare, prognoza, prevenire si combatere a atacurilor bolilor si daunatorilor padurii, in conformitate cu normele tehnice privind protectia padurilor impotriva bolilor si daunatorilor.

Articolul 80
Masuri de protectie a padurilor
(1) Costul lucrarilor de protectie a padurilor se suporta, dupa caz, de proprietar, respectiv de catre administrator, din fondul de conservare si regenerare sau din surse proprii.
(2) Proprietarii si detinatorii de paduri au obligatia de a executa lucrarile necesare pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor padurilor.

Sectiunea a 5-a Limitarea efectelor schimbarilor climatice

Articolul 81
Consolidarea rezilientei padurilor si cresterea contributiei acestora la limitarea efectelor schimbarilor climatice
(1) Normele tehnice si ghidurile de bune practici prevazute la art. 66 includ masuri specifice pentru cresterea rezistentei si rezilientei arboretelor la efectele schimbarilor climatice.
(2) Proprietarul poate implementa masuri de management silvic specifice cresterii cantitatii de dioxid de carbon sechestrat de arborete in padurile pentru care exista amenajament silvic valabil.
(3) Evaluarea cantitatii de dioxid de carbon sechestrat se va efectua in conformitate cu normele tehnice, care includ atat masurile specifice de crestere a cantitatii de carbon sechestrat de arborete, cat si metodologia de determinare/acordare si determinare/valorificare a creditelor de carbon.
(4) Dreptul de valorificare a creditelor de carbon stabilite conform alineatului precedent revine proprietarului sau administratorului FFN. Sumele rezultate din valorificarea creditelor de carbon constituie venituri ale proprietarului sau administratorului FFN.
(5) Autoritatea finanteaza programe nationale care au ca scop cresterea cantitatii de carbon sechestrate prin utilizarea lemnului in domeniul constructiilor si al industriei mobilei.
(6) Din sumele provenite in urma valorificarii certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, conform Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de sera in cadrul Comunitatii si de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificarile si completarile ulterioare, Autoritatea va aloca plati compensatorii persoanelor fizice si persoanelor juridice proprietari de fond forestier, respectiv unitatilor administrativ-teritoriale care detin in proprietate fond forestier.

Sectiunea a 6-a Conservarea biodiversitatii

Articolul 82
Luna plantarii arborilor
(1) In perioada 15 martie-15 aprilie a fiecarui an, Autoritatea organizeaza „Luna plantarii arborilor“ in vederea promovarii mijloacelor de limitare a efectelor schimbarilor climatice.
(2) „Luna plantarii arborilor“ se organizeaza cu participarea consiliilor judetene, a prefecturilor, a primariilor, a inspectoratelor scolare teritoriale, a institutiilor confesionale, a unitatilor militare, precum si a altor institutii publice.
(3) Cu prilejul organizarii manifestarilor prevazute la alin. (1), Autoritatea, prin unitatile aflate in subordinea, in coordonarea sau sub autoritatea acesteia, pune la dispozitia celor interesati materialul saditor si logistica necesara.
(4) In perioada prevazuta la alin. (1), Autoritatea, administratorii padurilor proprietate publica a statului si ocoalele silvice de regim sunt obligati sa desfasoare actiuni publice de popularizare si educare privind rolul si importanta padurii si activitati practice de realizare de plantatii forestiere, intretinere si conducere a arboretelor.

Articolul 83
Forme si modalitati de conservare si ameliorare a biodiversitatii
(1) Pentru conservarea sau, dupa caz, ameliorarea biodiversitatii padurilor se vor lua in considerare cele 3 forme ale acesteia: diversitatea genetica, diversitatea speciilor, diversitatea ecosistemica.
(2) Conservarea si ameliorarea biodiversitatii padurilor se realizeaza prin:
a) adoptarea de masuri specifice silviculturii apropiate de natura;
b) adoptarea de masuri pentru crearea si/sau mentinerea peisajului forestier mozaicat;
c) asigurarea conectivitatii ecologice, inclusiv prin coridoare ecologice;
d) mentinerea de lemn mort pe picior si pe sol in limitele ecologice necesare;
e) mentinerea si protejarea arborilor-habitat;
f) constituirea de insule de imbatranire ca arborete sau parti de arborete;
g) mentinerea unui procent cat mai ridicat de paduri regenerate natural din samanta;
h) mentinerea sau, dupa caz, crearea unor culoare de vegetatie forestiera in lungul cursurilor de apa;
i) mentinerea unui nivel ridicat de diversitate a speciilor de flora si fauna salbatica prin ocrotirea elementelor de biodiversitate cu valoare deosebita definite prin normele tehnice.
(3) Nivelul de implementare a formelor si modalitatilor de conservare si ameliorare a biodiversitatii, cu caracter obligatoriu, este reglementat in normele tehnice prevazute la art. 66 alin. (2).
(4) Nivelul de implementare a formelor si modalitatilor de conservare si ameliorare a biodiversitatii, recomandate cu caracter voluntar, este stabilit in ghidurile de bune practici prevazute la art. 66 alin. (3).
(5) Planurile de management, planurile de reconstructie ecologica si amenajamentele silvice cuprind masuri de imbunatatire sau mentinere a biodiversitatii ecosistemelor forestiere.
(6) Proprietarul poate opta pentru implementarea unor masuri de conservare, cu caracter voluntar, cu exceptia lucrarilor obligatorii de ingrijire prevazute la art. 70.

Articolul 84
Stimularea conservarii biodiversitatii
(1) Proprietarii terenurilor din FFN, altii decat statul, care aplica masurile cu caracter obligatoriu necesare pentru conservarea si ameliorarea biodiversitatii padurilor, conform prevederilor art. 83 alin. (3), beneficiaza de compensatii financiare acordate de catre stat pentru restrictiile impuse, conform metodologiei definite la art. 123 alin. (2).
(2) Proprietarii terenurilor din FFN, altii decat statul, care isi asuma angajamente de mediu, conform dispozitiilor art. 83 alin. (4), prin care aplica masuri de conservare a biodiversitatii beneficiaza de stimulente financiare conform metodologiei definite la art. 123 alin. (2).

Articolul 85
Monitorizarea conservarii si ameliorarii biodiversitatii
Realizarea obiectivelor de gospodarire a padurilor si de conservare a biodiversitatii si functiilor acestora se monitorizeaza cu ajutorul unor indicatori de stare fundamentati stiintific si reglementati prin normele tehnice din silvicultura, in conformitate cu art. 66 alin. (2).

Articolul 86
Ecosisteme forestiere si alte elemente cu valoare ridicata de conservare
(1) Constituie ecosisteme forestiere cu valoare ridicata de conservare si sunt strict protejate:
a) padurile virgine si cvasivirgine cuprinse in Catalogul national al padurilor virgine si cvasivirgine;
b) rezervatiile stiintifice;
c) arboretele din rezervatiile naturale cu regim strict de protectie;
d) arboretele declarate monumente ale naturii;
e) arboretele din zonele strict protejate si de protectie integrala ale ariilor naturale protejate;
f) jnepenisurile din FFN;
g) padurile incluse in patrimoniul UNESCO.
(2) Au valoare ridicata de conservare: arborii-habitat, arborii cu valoare deosebita identificati ca atare in diferite acte normative, arborii remarcabili din afara FFN, precum si cei din FFN, arborii din insulele de imbatranire, precum si habitate marginale naturale cu valoare conservativa care se gasesc pe terenurile neproductive din FFN sau de-a lungul apelor situate in FFN.

Articolul 87
Catalogul national al ecosistemelor forestiere strict protejate
(1) Se infiinteaza Catalogul national al ecosistemelor forestiere strict protejate, care se actualizeaza prin includerea de arborete identificate in baza unor criterii stiintifice aprobate de Autoritate.
(2) Ecosistemele cu valoare ridicata de conservare existente se declara cu acordul proprietarului si se inscriu in Catalogul national al ecosistemelor forestiere strict protejate.
(3) Padurile virgine si cvasivirgine sunt strict protejate si se includ in Catalogul national al padurilor virgine si cvasivirgine, parte integranta a Catalogului national al ecosistemelor forestiere strict protejate.
(4) Arboretele nou-identificate, care indeplinesc criteriile de incadrare in una dintre categoriile ecosistemelor forestiere cu valoare ridicata de conservare prevazute la art. 86, se incadreaza in categoria respectiva.
(5) Statul, atat la solicitarea proprietarului, cat si din proprie initiativa, prin administratorul fondului forestier proprietate publica, achizitioneaza cu prioritate terenuri din fondul forestier incadrate in categoria ecosistemelor cu valoare ridicata de conservare.

Articolul 88
Reguli de conservare a biodiversitatii in regenerari
(1) Regenerarea padurilor se realizeaza preponderent pe cale naturala din samanta, in vederea conservarii diversitatii genetice a speciilor de arbori.
(2) In cazul regenerarilor artificiale, conservarea si ameliorarea biodiversitatii padurilor constituie principalul mijloc de crestere a rezilientei acestora si se asigura prin:
a) utilizarea resurselor genetice incluse in Catalogul national al materialelor de baza pentru producerea materialelor forestiere de reproducere, care se revizuieste;
b) promovarea cu prioritate a speciilor autohtone;
c) utilizarea provenientelor adaptate la conditiile de vegetatie.

Articolul 89
Asigurarea conservarii si ameliorarii biodiversitatii padurilor
(1) Conservarea si ameliorarea biodiversitatii padurilor se realizeaza in concordanta cu obiectivele de conservare, in mod unitar la nivel national, in baza masurilor de gestionare aprobate prin normele tehnice.
(2) Obiectivele de conservare pentru padurile situate in arii naturale protejate se stabilesc avand in vedere cu prioritate mentinerea sau restabilirea starii de conservare favorabila a habitatelor naturale. Amenajamentul silvic al acestor paduri este instrument de planificare pentru atingerea obiectivelor ariilor naturale protejate.
(3) In procesul de amenajare a padurilor situate in arii naturale protejate prevederile planurilor de management sau, dupa caz, setul de masuri minime de conservare ale ariilor naturale protejate cu care acestea se suprapun sunt prioritare in raport cu prevederile normelor tehnice.
(4) Amenajamentele silvice pentru terenurile din FFN incluse in arii naturale protejate preiau si implementeaza masurile de management din planurile de management aprobate sau masurile minime de conservare daca nu exista planuri de management aprobate si se armonizeaza prin incadrarea in categorii functionale specifice si stabilirea de solutii tehnice corespunzatoare.
(5) Amenajamentele silvice elaborate pentru padurile situate in arii naturale protejate stau la baza acordarii, pentru restrictiile impuse de masurile prevazute la alin. (4), a compensatiilor aferente aplicarii masurilor de conservare din planurile de management ale ariilor naturale protejate; compensatiile reprezinta contravaloarea produselor/serviciilor pe care proprietarii nu le recolteaza sau de care nu beneficiaza, dupa caz.

Articolul 90
(1) Pentru padurile de pe raza teritoriala a unitatii administrativ-teritoriale Ilfov sunt permise doar lucrari in scop de reconstructie ecologica, lucrari de impaduriri, reimpaduriri si completare a regenerarii naturale, lucrari de ingrijire a culturilor si semintisurilor pana la realizarea starii de masiv si lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor din categoria degajarilor, depresajului, curatirilor si rariturilor si extragerea produselor extraordinare de pe terenurile pentru care este aprobata scoaterea definitiva/ocuparea temporara, necesare realizarii obiectivelor de utilitate publica, de interes national si a produselor accidentale, asa cum sunt prevazute la art. 99 alin. (2) lit. c). In cazuri strict justificate, se poate proceda la doborarea arborilor care creeaza o stare de pericol pentru siguranta utilizatorilor padurii.
(2) Lucrarile de rarituri prevazute la alin. (1) ce implica taieri de arbori se executa in perioada 1 noiembrie-31 martie a anului.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in cazul padurilor incadrate la tipul functional TI, se aplica regimul juridic specific acestei incadrari. In cazul padurilor cuprinse in arii naturale protejate, in privinta recoltarii de lemn, se aplica masurile cele mai restrictive dintre cele prevazute in planul de management sau cele de la alin. (1).
(4) Titularii dreptului de proprietate privata asupra padurilor de pe raza teritoriala a unitatii administrativ-teritoriale Ilfov beneficiaza de compensatii, la cerere, pentru implementarea prevederilor alin. (1). Cuantumul si metodologia acordarii compensatiilor sunt cele stabilite prin normele metodologice de acordare, utilizare si control al compensatiilor reprezentand contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recolteaza, datorita functiilor de protectie stabilite prin amenajamente silvice care determina restrictii in recoltarea de masa lemnoasa.

Articolul 91
Comunitatile dependente critic de padure din arii naturale protejate
La elaborarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate si stabilirea masurilor prevazute de acestea se tine cont de asigurarea accesului la resursele forestiere traditionale pentru comunitatile dependente critic de padure, asa cum sunt definite in prezenta lege.

Articolul 92
Transferul obligatiilor de conservare a biodiversitatii
Proprietarul care intentioneaza sa transmita dreptul de proprietate asupra terenurilor din FFN incadrate in categoria ecosistemelor cu valoare ridicata de conservare sau in arii naturale protejate este obligat sa informeze dobanditorul in legatura cu obligatiile referitoare la conservarea biodiversitatii, cu minimum 30 de zile inainte de transmiterea dreptului de proprietate.

Sectiunea a 7-a Paza FFN

Articolul 93
Reguli de organizare a pazei
(1) Paza FFN se realizeaza potrivit dispozitiilor prezentei legi, iar scopul pazei il constituie preintampinarea, descurajarea, combaterea actelor pagubitoare pentru integritatea FFN si a obiectivelor, bunurilor si produselor acestuia.
(2) Masurile de paza si securitate ale FFN se stabilesc pe baza de analiza de risc elaborata de catre structurile de administrare a FFN sau de prestare a serviciilor silvice si avizata de catre Garda Forestiera si de catre inspectoratul de politie judetean, competente teritorial.
(3) Conducatorii structurilor de administrare a FFN sau de prestare a serviciilor silvice elaboreaza regulamentul propriu privind organizarea pazei.
(4) Modelul-cadru al regulamentului privind organizarea pazei, prevazut la alin. (3), criteriile si procedurile privind realizarea analizei de risc se aproba prin hotarare a Guvernului.
(5) Paza se asigura prin personal silvic propriu al structurii de administrare. In cazuri justificate, pe baza informatiilor rezultate din analiza de risc, structura de administrare poate asigura paza fondului forestier si cu structuri specializate autorizate conform reglementarilor specifice in domeniul pazei bunurilor.
(6) Structura de administrare a FFN are obligatia asigurarii continuitatii pazei FFN aflat in responsabilitate.
(7) Paza poate fi organizata, dupa caz, de mai multe ocoale silvice in comun.
(8) Conducatorul structurii de administrare a FFN raspunde pentru neindeplinirea obligatiilor prevazute la alin. (3).
(9) Prevederile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale actelor normative subsecvente nu au aplicabilitate in ceea ce priveste realizarea si implementarea masurilor de paza si de securitate in FFN.
(10) Unitatile de politie si jandarmerie, potrivit atributiilor ce le revin conform legii, asigura sprijin de specialitate in asigurarea pazei FFN.

Articolul 94
Obligatiile generale ale personalului silvic cu atributii de paza
(1) Personalul silvic cu atributii de paza are urmatoarele obligatii generale in timpul serviciului:
a) sa cunoasca locurile si punctele vulnerabile din fondul forestier in paza, pentru a preveni producerea faptelor de natura sa aduca prejudicii fondului forestier;
b) sa pazeasca suprafetele de fond forestier predate spre paza;
c) sa opreasca si sa legitimeze persoanele despre care exista date sau indicii ca au savarsit fapte care pot fi incadrate ca infractiuni, contraventii silvice ori alte fapte ilicite in fondul forestier aflat in paza;
d) sa sesizeze politia, de indata, in legatura cu fapte de natura a prejudicia fondul forestier aflat in paza si sa isi dea concursul ori de cate ori este solicitat de catre organele de urmarire penala sau de organele de politie;
e) sa poarte in timpul serviciului mijloacele de aparare, de protectie si armamentul cu care este dotat si sa faca uz de arma numai in cazurile si in conditiile Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
f) sa execute alte sarcini care i-au fost incredintate, potrivit regulamentului si planului de paza;
g) sa execute patrulari in vederea prevenirii incendiilor in zonele si perioadele de risc, iar in cazul declansarii unui incendiu sa alarmeze ocolul silvic si celelalte institutii abilitate pentru astfel de situatii si sa actioneze imediat pentru localizarea si stingerea incendiului;
h) sa asigure masuri de identificare si conservare a mijloacelor de proba cu ocazia constatarii infractiunilor pana la sosirea personalului imputernicit pentru control sau a organelor de urmarire penala.
(2) Regulamentul privind organizarea pazei, elaborat conform art. 93 alin. (3), trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele obligatii ale personalului silvic cu atributii de paza:
a) sa execute patrulari si sa desfasoare activitati de prevenire si de combatere a faptelor penale si contraventionale care ar putea aduce atingere integritatii FFN;
b) sa constate nerespectarea prevederilor legale privind exploatarea lemnului si a taierilor fara drept;
c) sa execute patrulari in vederea prevenirii incendiilor in zonele si perioadele de risc, iar in cazul declansarii unui incendiu sa alarmeze ocolul silvic si celelalte institutii abilitate pentru a interveni in astfel de situatii;
d) sa ia masuri de prevenire si combatere a depozitarii de deseuri de orice tip pe terenurile din FFN;
e) sa ia masuri de asigurare a integritatii FFN impotriva ocuparii sau folosirii ilegale de terenuri, sustragerii de lemn sau a altor produse ale padurii, distrugerii constructiilor, instalatiilor, bornelor, culturilor, degradarii arborilor, puietilor si lastarilor, precum si a oricaror fapte ilegale;
f) sa controleze circulatia materialului lemnos in FFN pentru care asigura paza in vederea stabilirii provenientei si legalitatii transportului de materiale lemnoase;
g) sa stabileasca prejudiciul produs in FFN aflat in paza si sa actioneze pentru identificarea autorilor acestor fapte.
(3) In cazul asigurarii pazei FFN si cu structuri specializate, regulamentul de paza cuprinde si atributiile acestora.

Articolul 95
Raspunderea structurii de administrare a FFN
(1) Structura de administrare prestatoare a serviciilor de paza raspunde civil in cazul producerii de prejudicii in terenul forestier obiect al contractului de administrare/prestare a serviciilor de paza.
(2) Contractele de administrare/asigurare a serviciilor de paza vor contine clauze de angajare a raspunderii civile mentionate la alin. (1).
(3) In cazul pagubelor constatate in FFN, proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, administratorul/ proprietarul terenului este obligat sa se constituie parte civila in instanta pentru recuperarea pagubei.
(4) In cazul valorilor nerecuperate ale functiilor nerealizate ale padurii, constatate pe terenurile din FFN, Garda Forestiera cu competenta teritoriala se constituie parte civila in instanta pentru recuperarea valorii functiilor nerealizate.

Articolul 96
Raspunderea personalului cu atributii de paza
(1) Personalul silvic cu atributii de paza a FFN raspunde patrimonial, in conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru pagubele in FFN pe care il are in paza, produse de terti sau din fapta proprie, in situatia in care acesta nu depune o informare scrisa catre ocolul silvic de indata ce constata existenta pagubelor.
(2) Conducatorul ocolului silvic are obligatia de a sesiza de indata de la primirea informarii scrise mentionate la alin. (1) unitatile de politie sau de parchet competente teritorial.
(3) Actiunile in raspundere patrimoniala formulate impotriva personalului silvic cu atributii de paza a FFN pentru pagubele produse in FFN pe care il are in paza, in conditiile prezentei legi, sunt de competenta materiala a instantelor de conflicte de munca.
(4) Constatarea si evaluarea pagubelor care angajeaza raspunderea patrimoniala se fac de catre personalul silvic cu atributii de control, prin fisa postului sau prin delegare, dupa caz, pe baza de proces-verbal. Incalcarea obligatiilor de serviciu atrage raspunderea penala sau disciplinara, dupa caz.
(5) Contravaloarea pagubelor constatate si evaluate in conditiile alin. (4) se incaseaza de catre ocolul silvic care asigura administrarea/serviciile silvice si are destinatiile prevazute de prezenta lege. In cazul pagubelor constatate in FFN, proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, administratorul/proprietarul terenului este obligat sa se constituie parte civila in instanta pentru recuperarea pagubei, sub sanctiunea recuperarii acestei pagube pe cale civila de la conducatorul structurii de administrare.
(6) In cazul terenurilor din FFN preluate in paza de ocolul silvic in baza actelor de constatare mentionate la art. 31 alin. (3) si pentru care nu sunt incheiate contracte de administrare sau de servicii silvice minimale, sumele incasate ca despagubiri si care, potrivit prezentei legi, ar trebui sa se acorde proprietarului padurii in care s-a produs paguba se fac venit la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica si se utilizeaza, la cerere, de catre ocolul silvic care asigura administrarea/ serviciile silvice.
(7) Transferul sumelor prevazute la alin. (5) si (6) care, potrivit prezentei legi, revin proprietarilor/detinatorilor cu orice titlu de fond forestier se face de ocolul silvic in maximum 30 de zile de la data incasarii acestora.

Articolul 97
Utilizarea instrumentelor si tehnologiilor moderne de supraveghere
(1) Pentru asigurarea integritatii FFN, prevenirea si combaterea activitatilor ilegale si asigurarea trasabilitatii lemnului recoltat din padure, precum si pentru administrarea mijloacelor de proba, administratorii de fond forestier instaleaza sisteme de supraveghere video, pentru care termenul de stocare a imaginilor video este de minimum 3 luni. Locatiile sistemelor de supraveghere video se vor amplasa in punctele stabilite pe baza analizei de risc prevazute la art. 93 alin. (2).
(2) Structurile de administrare de fond forestier care utilizeaza sisteme proprii de supraveghere video sunt obligate sa asigure accesul nemijlocit, in timp real, la aceste sisteme si accesul la informatiile stocate, la cererea Autoritatii, a Garzii Forestiere Nationale, a Garzilor Forestiere, politiei si jandarmeriei.
(3) Autoritatea asigura conectarea sistemelor de monitorizare instalate de structurile de administrare ale fondului forestier la sistemul informational integrat pentru paduri.
(4) Sistemele prevazute la alin. (1) si Sistemul informational integrat pentru paduri se dezvolta inclusiv cu capacitati automate de detectare si alertare a posibilelor activitati ilegale la regimul silvic. Mecanismul de monitorizare si alertare si procedura de interventie a autoritatilor prevazute la art. 136 se stabilesc prin hotararea Guvernului prevazuta la art. 20.
(5) Prelucrarea datelor cu caracter personal, efectuata de entitatile care utilizeaza informatiile si datele preluate din sistemele de supraveghere video prevazute la alin. (1), se realizeaza cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 679/2016 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46 CE, precum si a legislatiei nationale aplicabile domeniului protectiei datelor.

Sectiunea a 8-a Prevenirea si stingerea incendiilor

Articolul 98
Obligatii referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor
(1) Proprietarii terenurilor din FFN, ai perdelelor forestiere de protectie si ai terenurilor degradate din afara FFN pe care s-au realizat lucrari de impadurire, precum si ocoalele silvice care asigura servicii silvice sau administrarea acestora sunt obligati sa aplice si sa respecte normele specifice de prevenire si aparare impotriva incendiilor, aprobate prin ordin al conducatorului Autoritatii.
(2) Persoana fizica care observa un incendiu de padure are obligatia sa intreprinda toate demersurile pentru informarea autoritatilor, inclusiv apelarea numarului unic de urgenta 112, si sa ia masuri, dupa posibilitatile sale, pentru limitarea si stingerea incendiului.

Sectiunea a 9-a Produsele padurii

Articolul 99
Produsele padurii
(1) In sensul prezentei legi, produsele specifice FFN sunt lemnul, produsele lemnoase asimilate lemnului si produsele nelemnoase.
(2) Lemnul este reprezentat prin:
a) produse principale, rezultate din taieri de regenerare a padurilor;
b) produse secundare, rezultate din taieri de ingrijire si conducere a arboretelor;
c) produse accidentale, rezultate in urma actiunii factorilor biotici si abiotici destabilizatori;
d) produse extraordinare.
(3) Produsele lemnoase asimilate lemnului sunt: arbori si arbusti ornamentali, pomi de Craciun, rachita, puieti si diferite produse din lemn.
(4) In sensul prezentei legi, produsele nelemnoase specifice FFN sunt reprezentate prin:
a) fructe de padure;
b) seminte forestiere;
c) trufe si alte ciuperci comestibile din flora spontana din cuprinsul acestuia;
d) plante medicinale si aromatice din cuprinsul acestuia;
e) rasina;
f) alte produse.
(5) Produsele nelemnoase se recolteaza cu acordul administratorului in cazul FFN proprietate publica sau al proprietarului in celelalte cazuri, in conditiile stabilite prin ordin al conducatorului Autoritatii.
(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (5), nu este necesar acordul administratorului in cazul FFN proprietate publica sau al proprietarului in celelalte cazuri, in cazul recoltarii produselor nelemnoase pentru uz casnic.

Articolul 100
Sprijinirea comunitatilor dependente de produsele padurii
(1) Comunitatile locale dependente de padure sunt comunitati locale traditionale care depind in mare masura de resursele oferite de padure pentru asigurarea subzistentei, pastrarea identitatii culturale sau imbunatatirea situatiei economice si sociale, cu indeplinirea in mod cumulativ a urmatoarelor criterii:
a) dependenta de resursele forestiere;
b) fezabilitatea procurarii resurselor forestiere din alte zone;
c) activitati traditionale care tin de lucrul la padure sau de practicarea lemnaritului;
d) recoltarea resurselor nu contribuie la degradarea padurilor.
(2) Indicatorii de desemnare, procedurile de identificare a comunitatilor dependente de padure definite la alin. (1) si a terenurilor forestiere de care acestea depind se stabilesc prin metodologie aprobata prin hotarare a Guvernului.
(3) Este interzisa cesionarea dreptului de recoltare a produselor nelemnoase pentru padurile proprietate publica, care ofera resurse forestiere de baza pentru comunitatile locale dependente de padure. Proprietarii/Administratorii FFN proprietate publica au obligatia sa acorde acces gratuit pentru comunitatile dependente de padure pentru consum propriu al produselor nelemnoase ale padurii prevazute la art. 99 alin. (4) lit. c)-f), cu respectarea conditiilor legale de recoltare.
(4) Valorificarea lemnului din FFN proprietate publica de care comunitatile locale dependente de padure depind si achizitionarea de servicii de catre administratorii de FFN proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale respective trebuie sa contribuie la dezvoltarea socioeconomica a comunitatilor locale definite la alin. (1).
(5) Beneficiarii prevazuti la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 33/1996 privind repunerea in unele drepturi economice a locuitorilor Muntilor Apuseni, republicata, sunt considerati comunitati locale dependente de padure si beneficiaza de drepturile acordate acestor comunitati.

Sectiunea a 10-a Exploatarea lemnului

Articolul 101
Atestarea agentilor economici care efectueaza exploatarea lemnului
(1) Exploatarea lemnului include toate fazele tehnologice/procesele care se aplica pentru obtinerea sortimentelor de lemn brut.
(2) Exploatarea lemnului se realizeaza de catre persoane juridice atestate.
(3) Atestarea persoanelor juridice pentru activitatea de exploatare a lemnului se face de catre Comisia de atestare care functioneaza in cadrul asociatiei patronale si profesionale din domeniul forestier, recunoscuta la nivel national. Comisia de atestare functioneaza pe baza Regulamentului privind aprobarea criteriilor si procedura de atestare/reatestare, organizarea, functionarea si componenta comisiei de atestare a agentilor economici pentru exploatarea lemnului, aprobat prin ordin al conducatorului Autoritatii.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), exploatarea lemnului se poate realiza si fara atestare, in urmatoarele cazuri:
a) de catre proprietarii de fond forestier persoane juridice si fizice care pot exploata din proprietatea lor un volum de pana la 20 metri cubi/an/teren forestier in proprietate, precum si persoanele fizice membre ale formelor asociative prevazute la art. 8 alin. (1);
b) la exploatarea lemnului din parchetele de curatiri;
c) la interventia de urgenta in cazul calamitatilor in albia minora a raurilor sau pe suprafata constructiilor hidrotehnice, in scopul prevenirii inundatiilor, precum si la interventia de urgenta in vederea deblocarii infrastructurii de transport;
d) de catre Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare, in scopul asigurarii apei preluate prin sistemele de desecare-drenaj si evacuate in emisari prin canale deschise in zona dig-mal sau pentru asigurarea aducerii apei de la statia de pompare de baza, prin canale deschise executate;
e) la executarea lucrarilor de intretinere si reparatii pe terenurile amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare, respectiv amenajari de irigatii, de desecare sau de combatere a eroziunii solului, dupa caz, inclusiv in zonele de protectie aferente acestora;
f) pentru prevenirea deteriorarii elementelor infrastructurii rutiere si feroviare si pentru asigurarea circulatiei rutiere si feroviare.
(5) La nivelul Comisiei de atestare se infiinteaza Registrul electronic national al evidentei utilajelor specifice de exploatare. Dezvoltarea si operationalizarea registrului se fac de catre asociatia profesionala in cadrul careia functioneaza Comisia de atestare.
(6) Retragerea certificatelor de atestare se face de catre Comisia de atestare in baza propunerii de retragere din raportul de control intocmit de Garda Forestiera Nationala si structurile acesteia sau alte institutii cu rol de control. Retragerea poate fi contestata in conditiile legii.
(7) Asociatia profesionala in cadrul careia functioneaza Comisia de atestare are obligatia organizarii de cursuri de formare profesionala pentru administratorii agentilor economici si personalul de specialitate, in vederea cresterii gradului de cunoastere a legislatiei si a regulilor de exploatare a lemnului. Durata acestor cursuri trebuie sa fie de minimum 8 ore/an.

Articolul 102
Impactul exploatarii lemnului asupra ecosistemelor forestiere
(1) In organizarea si derularea activitatii de exploatare a lemnului se urmareste reducerea impactului, exprimat ca durata si intensitate, asupra ecosistemului forestier.
(2) Instructiunile privind aprobarea criteriilor specifice impactului exploatarii lemnului in ariile naturale protejate, a termenelor, modalitatilor si perioadelor de colectare, scoatere si transport al materialului lemnos se aproba prin ordin al conducatorului Autoritatii.
(3) Criteriile specifice ale impactului exploatarii lemnului in ariile naturale protejate sunt:
a) la punerea in valoare a arboretelor din FFN si a vegetatiei forestiere din afara acestuia, situate in ariile naturale protejate, la nivel de unitate de productie, necesare mentinerii/imbunatatirii starii de conservare a speciilor/habitatelor, precum si a celorlalte elemente naturale/de patrimoniu natural prezente in arboretele pentru care a fost desemnata aria naturala protejata;
b) pentru desfasurarea activitatii de exploatare forestiera in ariile naturale protejate, care vor fi introduse in cuprinsul autorizatiei de exploatare forestiera, in vederea mentinerii/imbunatatirii starii de conservare a speciilor/habitatelor, precum si a celorlalte elemente naturale/de patrimoniu natural prezente in arboretele pentru care a fost desemnata aria naturala protejata.

Articolul 103
Autorizatia de exploatare
(1) Exploatarea lemnului se realizeaza pe baza autorizatiei de exploatare/procesului-verbal de inventariere inregistrate/inregistrat in sistemul informatic integrat si emise/emis, dupa caz, de ocolul care asigura administrarea sau serviciile silvice sau de personalul silvic prevazut la art. 35.
(2) In ariile naturale protejate autorizatiile de exploatare/procesul-verbal de inventariere trebuie sa cuprinda conditiile specifice de mediu pentru desfasurarea activitatii de exploatare forestiera si masurile pentru monitorizarea acesteia.
(3) Emiterea autorizatiei de exploatare/procesului-verbal de inventariere se face in conditiile Instructiunilor privind termenele, modalitatile si perioadele de colectare, scoatere si transport al materialului lemnos, aprobate prin ordin al conducatorului Autoritatii.
(4) Titularului autorizatiei de exploatare i se interzice inceperea exploatarii lemnului inaintea predarii parchetului.
(5) Este interzisa taierea sau extragerea prin orice mijloc a arborilor care nu sunt destinati extragerii conform autorizatiei de exploatare/procesului-verbal de inventariere.
(6) Titularii autorizatiilor de exploatare/procesului-verbal de inventariere sunt direct raspunzatori pentru prejudiciile produse in santierul de exploatare a lemnului.

Articolul 104
Marcarea arborilor
(1) Arborii destinati taierii se inventariaza si, in functie de natura taierii, se marcheaza, dupa caz, cu dispozitive speciale de marcat, in conformitate cu regulamentul prevazut la alin. (4). Pentru lucrarile de conducere si ingrijire a arboretelor cu varsta pana la 30 de ani nu se folosesc dispozitive speciale de marcat.
(2) Dispozitivele speciale de marcat se folosesc si de catre personalul cu atributii de control pentru marcarea cioatelor arborilor taiati ilegal.
(3) Dispozitivelor speciale de marcat li se aplica regimul juridic al marcilor si sigiliilor.
(4) Forma si modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum si modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin regulament, aprobat prin ordin al conducatorului Autoritatii.
(5) Folosirea dispozitivelor speciale de marcat se face numai de catre personalul imputernicit.
(6) Personalul imputernicit pentru folosirea dispozitivului special de marcat are obligatia de a nu il folosi in alte scopuri sau in alte locatii decat cele prevazute in delegatia de marcare emisa sau dupa expirarea termenului inscris in delegatie.
(7) Pentru marcarea arborilor pot fi utilizate si alte sisteme de marcare in baza regulamentului prevazut la alin. (4).
(8) Prin regulamentul prevazut la alin. (4) se pot stabili, pe zone-pilot, si modalitati de recoltare a arborilor fara folosirea dispozitivelor speciale de marcat.
(9) Administratorii de terenuri cu destinatie forestiera pot alege sa implementeze un sistem alternativ de marcare, care sa consemneze elemente de identificare a arborilor de viitor, cu renuntarea marcarii arborilor de extras. Experimentarea acestor sisteme este supusa avizarii prealabile a Garzii Forestiere competente teritorial si este conditionata de existenta unei monitorizari video permanente a tuturor iesirilor posibile din fondul forestier administrat.

Articolul 105
Riscul normal si prejudiciile asociate exploatarii lemnului
(1) Volumul arborilor vatamati sau distrusi prin procesul tehnologic de exploatare a lemnului nu poate depasi 3% din volumul autorizat la exploatare.
(2) Vatamarea sau distrugerea arborilor sub volumul prevazut la alin. (1) reprezinta risc normal al exploatarii lemnului, nu constituie paguba adusa padurii si nu se sanctioneaza contraventional sau penal, dupa caz.
(3) Daca in procesul de exploatare sunt afectati arbori in volum care depaseste limita stabilita la alin. (1), acestia constituie paguba adusa padurii.
(4) Acoperirea riscurilor privind prejudiciile cauzate de exploatarea lemnului asupra solului, drumurilor forestiere, a lucrarilor de arta si malurilor apelor, distrugerea sau vatamarea semintisului utilizabil, precum si a arborilor nedestinati exploatarii, peste limitele admise de instructiunile prevazute la art. 102 alin. (2), se face prin asigurarea riscului la asiguratori autorizati sau prin depunerea unei cautiuni de catre persoana contractanta a exploatarii lemnului, in valoare de 5% din valoarea contractului, in contul proprietarului/administratorului, anterior emiterii autorizatiei de exploatare.
(5) Este obligatorie notificarea de catre titularul autorizatiei de exploatare a ocolului silvic cu privire la prejudiciile care decurg din riscul normal al activitatii de exploatare, aparute asupra arborilor care nu sunt destinati extragerii, in termen de 5 zile de la data producerii; in caz contrar titularul autorizatiei de exploatare raspunde contraventional sau penal, dupa caz.

Articolul 106
Platforme primare si accesul la parchete
(1) Pentru exploatarea lemnului, in santierele de exploatare a lemnului, se folosesc cai de colectare, se amenajeaza platforme primare si amenajari necesare lucrarilor de exploatare a lemnului, in conformitate cu prevederile Instructiunilor privind termenele, modalitatile si perioadele de colectare si transport al lemnului, aprobate prin ordin al conducatorului Autoritatii.
(2) Colectarea lemnului prin traversarea terenurilor, respectiv depozitarea lemnului pe terenuri apartinand altor proprietari se face cu plata servitutii de trecere si, dupa caz, a despagubirilor stabilite prin intelegerea partilor sau in instanta.
(3) Continutul-cadru al caietului de sarcini pentru licitatiile/negocierile care se organizeaza pentru vanzarea lemnului din proprietatea publica cuprinde informatii privind asigurarea conditiilor de acces la lemnul care se ofera spre vanzare, cu mentionarea partii responsabile pentru efectuarea diligentelor necesare obtinerii acestui drept.

Sectiunea a 11-a Provenienta si circulatia lemnului

Articolul 107
Provenienta lemnului
(1) Provenienta lemnului, inteleasa ca portiunea de teren pozitionata geografic, se certifica in baza documentelor legal aprobate introduse in sistemul informatic integrat.
(2) Obligatiile operatorului si comerciantilor privind provenienta lemnului si trasabilitatea materialelor lemnoase se reglementeaza prin hotararea prevazuta la art. 20 alin. (1).

Articolul 108
Transportul materialelor lemnoase
(1) Lemnul/Materialele lemnoase se transporta numai insotit(e) de documente specifice de transport inregistrate in sistemul informatic integrat pentru paduri, din care sa rezulte provenienta legala a acestuia/acestora. Documentele specifice de transport al lemnului/materialelor lemnoase sunt documente cu regim special.
(2) Se interzice transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase neinsotite de documentele prevazute la alin. (1) sau din care nu rezulta provenienta legala a acestora.
(3) Se interzic primirea, depozitarea, prelucrarea si comercializarea materialelor lemnoase fara avizul de insotire a materialelor lemnoase prevazut la alin. (1) sau din care nu rezulta provenienta legala a acestora.

Sectiunea a 12-a Introducerea pe piata a lemnului

Articolul 109
Introducerea pe piata a lemnului
(1) Recoltarea lemnului si introducerea pe piata a lemnului se realizeaza in conditiile prezentei legi.
(2) Introducerea lemnului pe piata se realizeaza in platforma primara definita ca locul pozitionat geografic, raportat in sistemul informational integrat pentru paduri, unde se incheie exploatarea lemnului si se asigura indeplinirea conditiilor necesare prevazute de normele reglementate la art. 20 alin. (1).
(3) Masurarea lemnului/materialelor lemnoase se face la incarcarea in vederea transportului, potrivit hotararii prevazute la art. 20 alin. (1).
(4) Evaluarea cantitativa a materialelor lemnoase se face prin metodele incluse in normele prevazute la art. 20 alin. (1) si prin alte metode cu utilizarea tehnologiilor moderne, aprobate de Autoritate.

Articolul 110
Reguli de valorificare a lemnului
(1) Valorificarea lemnului de pe terenurile din FFN proprietate publica se face in conformitate cu regulamentul de valorificare aprobat prin hotarare a Guvernului si se realizeaza tinand cont de urmatoarele obiective:
a) valorificarea superioara a lemnului;
b) sprijinirea dezvoltarii rurale prin prelucrarea locala a lemnului, care sa vizeze inclusiv dimensionarea adecvata a grupajului de partizi sau a loturilor de lemn fasonat, astfel incat sa tina cont de capacitatea de prelucrare locala;
c) prioritatea alocarii resurselor de materiale lemnoase din padurile proprietate publica, necesare incalzirii locuintelor;
d) asigurarea conditiilor concurentiale pe piata lemnului, care sa vizeze inclusiv adoptarea unor criterii obiective si transparente de selectare a partizilor care se valorifica ca lemn pe picior sau fasonat la drum auto;
e) transparenta comercializarii lemnului si materialelor lemnoase;
f) minimizarea impactului exploatarii lemnului, conform criteriilor prevazute la art. 102;
g) crearea cadrului de dezvoltare si stabilitate pentru sectorul de exploatare prin contracte-cadru multianuale pentru prestari de servicii de exploatare;
h) asigurarea cu prioritate de masa lemnoasa pentru producatorii din industria mobilei, din paduri proprietate publica a statului, sub forma de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat. Acestia au drept de preemptiune la cumpararea de lemn fasonat, dupa depunerea ultimei oferte la fiecare lot, la un nivel egal de pret cu ultima oferta, in conditiile exprimarii unei oferte pentru lotul respectiv;
i) asigurarea accesului comunitatilor locale dependente de padure la cumpararea lemnului si materialelor lemnoase de care acestea depind, in acord cu prevederile art. 100 alin. (4).
(2) Producatorii atestati din industria mobilei pot incheia contracte-cadru multianuale, pentru o perioada de maximum 5 ani, in baza unei proceduri reglementate prin regulamentul de valorificare prevazut la alin. (1), incheiate cu administratorii fondului forestier proprietate publica a statului, pentru sortimentele lemn rotund furnir si lemn rotund gater.
(3) Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, cel putin 50% din lemnul recoltat din fondul forestier proprietate publica se valorifica ca lemn fasonat situat in depozitele pentru materiale lemnoase.
(4) Incepand cu data de 1 ianuarie 2030, cel putin 70% din lemnul recoltat din fondul forestier proprietate publica se valorifica ca lemn fasonat situat in depozitele pentru materiale lemnoase.
(5) Administratorii fondului forestier proprietate publica a statului prevazuti la art. 32 alin. (1) si (6) sau proprietarii/administratorii fondului forestier proprietate publica a unitatii administrativ-teritoriale sunt obligati sa ia masuri pentru incadrarea in prevederile alin. (3) si (4).

Articolul 111
Limitarea volumului de lemn achizitionat
O intreprindere economica/Un grup de intreprinderi economice legate nu poate achizitiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment de lemn din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani in baza actelor de punere in valoare autorizate la exploatare si exploatate la nivel national, indiferent de forma de proprietate.

Articolul 112
Valorificarea superioara a lemnului
(1) In sensul prezentei legi, valorificarea superioara a lemnului semnifica modul de valorificare a lemnului in produse de folosinta indelungata, apte pentru utilizarea lemnului in cascada si cu valoare socioeconomica si de mediu ridicata.
(2) Statul incurajeaza, prin politici de achizitie publica si instrumente economice, utilizarea lemnului in constructii cel putin pentru cladirile si infrastructura apartinand domeniului public.
(3) Statul incurajeaza, prin politici publice si instrumente economice, utilizarea energetica eficienta a resursei de lemn.

Sectiunea a 13-a Accesibilitatea FFN

Articolul 113
Accesibilizarea FFN
(1) Marirea gradului de accesibilizare a terenurilor din FFN, parte integranta a Strategiei nationale pentru paduri, constituie o conditie de baza a gestionarii durabile a padurilor, cu respectarea prevederilor planurilor de management aprobate, in cazul ariilor naturale protejate.
(2) Drumurile auto forestiere sunt cai de transport tehnologic, de utilitate privata, utilizate pentru: gestionarea padurilor, desfasurarea activitatilor de vanatoare si pescuit sportiv, interventii in caz de avarii, calamitati sau dezastre, fiind inchise circulatiei publice, precum si pentru accesul proprietarilor la propriile terenuri.
(3) Conditiile de acces se afiseaza pe indicatoare specifice, la intrarea pe drumul forestier.
(4) Accesibilizarea FFN se realizeaza, alaturi de alte surse, prin constituirea si utilizarea Fondului de accesibilizare a padurilor.
(5) Fondul de accesibilizare a padurilor se constituie din urmatoarele surse:
a) intre 10-20% din valoarea lemnului vandut si incasat sau autorizat spre exploatare, provenit din produse principale si accidentale I, calculata la nivelul pretului mediu al unui metru cub de lemn pe picior;
b) suma cuvenita administratorului fondului forestier proprietate publica a statului, stabilita potrivit prevederilor art. 46 alin. (1) lit. b).
(6) Procentul prevazut la alin. (5) lit. a) se aproba prin ordin al conducatorului Autoritatii pentru FFN proprietate publica a statului si de proprietarul fondului forestier in alte situatii.
(7) Alimentarea Fondului de accesibilizare a padurilor se face la data la care obligatiile de plata decurgand din sursele de finantare prevazute la alin. (5) devin exigibile.
(8) Prin derogare de la prevederile art. 6 din Legea nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier national, republicata, Fondul de accesibilizare a padurilor se utilizeaza si pentru dezvoltarea infrastructurii de depozitare a materialelor lemnoase necesare valorificarii superioare a lemnului, respectiv pentru:
a) proiectarea si executarea lucrarilor de construire de depozite permanente pentru comercializarea masei lemnoase sub forma fasonata, inclusiv a lucrarilor de modernizare a depozitelor existente, precum si dotarea acestora cu bunuri de capital;
b) achizitia de terenuri de catre administratorii FFN proprietate publica a statului, in numele statului, pentru infiintarea de noi depozite pentru materiale lemnoase; terenurile achizitionate se includ in FFN;
c) achizitionarea de utilaje pentru constructia si intretinerea drumurilor forestiere;
d) lucrari de intretinere a drumurilor forestiere existente.

Articolul 114
Proiectarea si construirea drumurilor forestiere
(1) Proiectarea si construirea drumurilor forestiere se realizeaza pe baza principiilor care respecta incadrarea in peisaj si a evaluarii impactului de mediu, cu obligatia de a nu afecta calitatea apei, a solului si a habitatelor.
(2) Proiectarea de drumuri forestiere se realizeaza de persoane fizice sau juridice atestate in baza unei metodologii.
(3) Metodologia, criteriile de atestare si comisia de atestare se stabilesc prin ordin al conducatorului Autoritatii, cu consultarea asociatiilor profesionale de profil.
(4) Construirea drumurilor forestiere se realizeaza numai dupa aprobarea schimbarii categoriei de folosinta forestiera, in conditiile prevazute la art. 47.
(5) Studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea retelei de drumuri forestiere se realizeaza in corelare cu cele pentru lucrarile de corectare a torentilor, dupa caz.

Articolul 115
Intretinerea si utilizarea drumurilor forestiere
(1) Intretinerea si repararea drumurilor forestiere sunt responsabilitatea proprietarului, respectiv a administratorului, in cazul drumurilor forestiere aflate in fondul forestier proprietate a statului, cu respectarea normativelor aprobate prin ordin al conducatorului Autoritatii.
(2) Detinatorii drumurilor forestiere care nu se afla in proprietatea statului pot sa isi adopte propriile regulamente de utilizare si transport pe aceste drumuri forestiere, cu respectarea prevederilor art. 58 si 59.
(3) Drumurile forestiere si terenurile aferente acestora aflate in FFN proprietate publica a statului, administrate de Romsilva, si care deservesc FFN proprietate publica a unei unitati administrativ-teritoriale pot fi date in concesiune acesteia, cu titlu gratuit, cu acordul Romsilva.
(4) Contractul de concesiune se incheie pe o perioada ce nu poate depasi data trecerii drumului forestier si a terenului aferent acestuia in proprietatea publica a unitatii administrativ-teritoriale potrivit procedurii reglementate de Legea nr. 192/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, dar nu mai mult de 5 ani, fara posibilitate de prelungire.

Articolul 116
Lucrari de corectare a torentilor
Lucrarile de corectare a torentilor din FFN, precum si cele de intretinere si reparatii ale acestora sunt de interes national si de utilitate publica si se realizeaza in conformitate cu prevederile Strategiei nationale pentru paduri - 2030 si ale Strategiei nationale de management al riscului la inundatii pe termen mediu si lung.

Titlul IV Dezvoltarea FFN si a vegetatiei forestiere din afara FFN

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Titlul IV Dezvoltarea FFN si a vegetatiei forestiere din afara FFN

Articolul 117
Programul national de impadurire
(1) Dezvoltarea FFN si extinderea suprafetelor de padure constituie o obligatie a statului si o prioritate nationala, in vederea asigurarii echilibrului ecologic la nivel local, national si global, si se realizeaza prin Programul national de impadurire.
(2) Programul national de impadurire prevazut la alin. (1) se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Autoritatii.
(3) Realizarea Programului national de impadurire prevazut la alin. (1) se face prin lucrari de impadurire a terenurilor din afara FFN in vederea imbunatatirii conditiilor de mediu si a optimizarii peisajului, a asigurarii si cresterii recoltelor agricole, a prevenirii si combaterii eroziunii solului, a protejarii cailor de comunicatie, a digurilor si a malurilor, a localitatilor si a obiectivelor economice, sociale si strategice, urmarindu-se impadurirea unor terenuri cu alta destinatie decat cea silvica, in suprafata de cel putin 60.000 de hectare pana in 2030.
(4) Romsilva, in numele statului roman, poate sa achizitioneze terenuri astfel incat suprafata fondului forestier proprietate publica a statului sa creasca.
(5) Finantarea actiunilor prevazute la alin. (3) si (4) se asigura din: fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, fondul de conservare si regenerare a padurilor, fonduri europene, fonduri de la bugetul de stat, precum si fonduri proprii ale Romsilva.

Articolul 118
Perdelele forestiere de protectie
(1) Autoritatea asigura realizarea cu continuitate a Sistemului national al perdelelor forestiere de protectie, in care se includ perdelele forestiere de protectie existente, precum si cele care se infiinteaza cu fonduri publice sau fonduri private, dupa caz.
(2) Realizarea Sistemului national al perdelelor forestiere de protectie constituie obiectiv de utilitate publica.
(3) Executia lucrarilor de infiintare a perdelelor forestiere de protectie se face in baza studiilor tehnico-economice prevazute la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 289/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si cu respectarea cerintelor prevazute la art. 7 alin. (4) si (6)-(8) din aceeasi lege, fara a fi necesara obtinerea altor avize/aprobari/autorizatii/acorduri.

Articolul 119
Impadurirea terenurilor cu destinatie agricola
Infiintarea de plantatii cu specii forestiere si de perdele forestiere de protectie pe terenurile cu destinatie agricola se poate face cu orice specii lemnoase forestiere adaptate conditiilor locale, dar care ating minimum 5 metri la maturitate, inclusiv arbustii forestieri.

Articolul 120
Impadurirea terenurilor degradate
(1) Impadurirea terenurilor agricole degradate este de utilitate publica si de interes national.
(2) Terenurile agricole degradate proprietate privata care vor fi ameliorate prin impadurire vor constitui terenuri agricole cu folosinta agrosilvica. Proprietarul terenurilor degradate private poate opta pentru includerea lor in FFN, caz in care se schimba categoria de folosinta a terenului.

Titlul V Scheme de sprijin

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Titlul V Scheme de sprijin

Capitolul I Sprijinirea furnizarii serviciilor ecosistemice

Articolul 121
Sisteme de finantare pentru servicii ecosistemice
(1) Crearea conditiilor de furnizare a serviciilor ecosistemice peste nivelul serviciilor ecosistemice minimale, astfel cum sunt ele definite la art. 24, este sustinuta prin sisteme de finantare.
(2) Sistemul de plati compensatorii este destinat proprietarilor de paduri pentru compensarea dezavantajelor suplimentare celor determinate de asigurarea serviciilor ecosistemice minimale, create ca urmare a impunerii obligatorii a unor restrictii, provenite din asumarea de catre autoritatile publice a implementarii unui regim de conservare a biodiversitatii/furnizare servicii ecosistemice.
(3) Sistemul de subventionare este un sistem de finantare pentru stimularea proprietarilor de paduri in vederea atingerii unor obiective suplimentare asigurarii serviciilor ecosistemice minimale sau pentru stimularea atingerii serviciilor minime in situatia micilor proprietati.
(4) Sistemul de plati reglementat al serviciilor ecosistemice se realizeaza prin alimentarea Fondului de mediu. Fondurile respective se utilizeaza, cu destinatie speciala, pentru plata functiilor de protectie identificate prin amenajamentele silvice conform prevederilor art. 122.
(5) Autoritatea, prin Romsilva, are obligatia de a cumpara terenuri din FFN proprietate privata pe care sunt amplasate paduri virgine si cvasivirgine, zone strict protejate din parcurile nationale si naturale, paduri urbane si periurbane, de la proprietarii de terenuri care isi manifesta intentia de instrainare, in conditiile art. 53 alin. (6). Cumpararea terenurilor se face in conditiile hotararii Guvernului prevazute la art. 55

Articolul 122
Reglementarea productiei silvice in scopul finantarii serviciilor ecosistemice
Pentru suprafetele incluse in amenajamente silvice, nivelul minimal de reglementare a productiei silvice se stabileste corespunzator cerintelor grupei a II-a functionale, in acord cu prevederile normelor tehnice pentru amenajarea padurilor.

Articolul 123
Sprijin pentru proprietarii de paduri
(1) Statul sprijina gestionarea padurilor prin stimulente si compensatii financiare pentru proprietarii de terenuri din FFN, cu respectarea regulilor de ajutor de stat.
(2) Metodologia privind schemele de finantare si modul de implementare si control se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Autoritatii, in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Compensatiile si stimulentele stabilite prin hotarare a Guvernului se acorda de la data aprobarii de catre Comisia Europeana a schemelor de ajutor de stat.

Capitolul II Fonduri speciale

Articolul 124
Fondul de conservare si regenerare a padurilor
(1) Administratorii terenurilor din FFN proprietate a statului si ceilalti proprietari de terenuri din FFN au obligatia sa infiinteze fondul de conservare si regenerare a padurilor purtator de dobanda, neimpozabil, deductibil fiscal si avand regimul rezervelor fiscale. Fondul se afla la dispozitia si in contul administratorului sau al prestatorului de servicii silvice.
(2) Fondul de conservare si regenerare a padurilor prevazut la alin. (1) se constituie din urmatoarele surse:
a) contravaloarea terenului scos definitiv din FFN proprietate publica a statului, in cazul in care nu se ofera teren in compensare;
b) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea lemnului inainte de varsta exploatabilitatii de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din FFN proprietate publica a statului;
c) 30% din cuantumul chiriei, pentru ocuparea temporara a terenurilor din FFN proprietate publica a statului;
d) contravaloarea despagubirilor pentru pagubele produse FFN proprietate publica;
e) 100% din cuantumul despagubirilor pentru pagubele produse FFN proprietate privata;
f) 10-25% din valoarea lemnului vandut si incasat, provenit din produse principale si accidentale I, calculata la nivelul pretului mediu al unui metru cub de lemn, pentru terenurile proprietate publica a statului; nivelul procentului se stabileste anual de Romsilva, respectiv de INCDS si de RAAPPS, prin ocolul silvic propriu;
g) 10-25% din valoarea lemnului autorizat spre exploatare, provenit din produse principale si accidentale I, calculata la nivelul pretului mediu al unui metru cub de lemn, pentru celelalte forme de proprietate; nivelul procentului se stabileste anual de proprietar in baza fundamentarii realizate de ocolul silvic;
h) sumele reprezentand cheltuielile de instalare/reinstalare a vegetatiei forestiere pentru terenurile care fac obiectul compensarii/ocuparii temporare, precum si cheltuielile necesare pana la realizarea starii de masiv pentru terenurile din FFN;
i) sumele reprezentand contravaloarea efectelor determinate de functiile de protectie, ecologice si sociale ale padurilor;
j) sumele rezultate in situatia descrisa la art. 22 alin. (3);
k) alocatii de la bugetul de stat.
(3) Fondul de conservare si regenerare a padurilor prevazut la alin. (1) se foloseste pentru:
a) regenerarea suprafetelor parcurse cu taieri;
b) impadurirea terenurilor goale inregistrate in amenajamentul silvic sau a celor preluate in scopul impaduririi;
c) reinstalarea padurii pe terenurile ocupate temporar din FFN;
d) efectuarea lucrarilor de ajutorare si de ingrijire a regenerarilor naturale si artificiale si de ingrijire a culturilor tinere existente;
e) efectuarea lucrarilor in resursele genetice forestiere inscrise in Catalogul national al materialelor de baza;
f) acoperirea cheltuielilor ocazionate de refacerea padurilor afectate de calamitati;
g) efectuarea lucrarilor de degajari, curatiri si elagaj artificial;
h) cumpararea de terenuri cu destinatie agricola sau forestiera;
i) gospodarirea padurilor cu functii speciale de protectie, in conditiile in care nu este reglementat procesul de productie lemnoasa;
j) efectuarea studiilor si lucrarilor de protectie a padurilor;
k) imprejmuirea terenurilor pe care sunt instalate regenerari naturale si a plantatiilor;
l) decontarea costurilor puietilor produsi in pepinierele proprii sau achizitionati, utilizati la impadurire sau reimpadurire pe terenurile din FFN pentru care sunt incheiate contracte de servicii silvice tehnice;
m) plata serviciilor de administrare/paza din disponibilul ramas la finele anului;
n) infiintarea de pepiniere noi;
o) asigurarea irigarii plantatiilor si pepinierelor;
p) achizitionarea de echipamente si utilaje necesare pentru regenerarea artificiala a padurilor.
(4) Alimentarea fondului de conservare si regenerare a padurilor se face la data la care obligatiile de plata decurgand din sursele de finantare prevazute la alin. (2) devin exigibile.
(5) Evidenta fondului de conservare si regenerare a padurilor se tine pe proprietar/detinator.
(6) Sumele ramase disponibile din acest fond la sfarsitul anului calendaristic se reporteaza in anul urmator, cu aceeasi destinatie, cu exceptia celor prevazute la alin. (2) lit. k).
(7) In cazul terenurilor din FFN proprietate privata si proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, dupa acoperirea cheltuielilor anului curent din fondul de conservare si regenerare a padurilor constituit in anul anterior pentru destinatiile prevazute la alin. (3) lit. a)-d) si n) sumele ramase disponibile se restituie, la cerere, proprietarului.
(8) Lucrarile prevazute a fi finantate din fondul de conservare si regenerare a padurilor pot fi realizate si cu resurse proprii.

Capitolul III Alocari de la bugetul de stat

Articolul 125
Tipuri de alocari de la bugetul statului
(1) In scopul gestionarii durabile a terenurilor din FFN proprietate privata prevazute la art. 7 alin. (1) lit. e) si a celor proprietate publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale prevazute la art. 7 alin. (1) lit. c) si d), statul aloca prin bugetul Autoritatii sume pentru:
a) asigurarea integrala de la bugetul de stat a contravalorii pazei si serviciilor minimale pentru terenurile din FFN de maximum 30 hectare, aflate in proprietatea sau in detinerea persoanelor fizice sau juridice, inclusiv cele detinute de persoanele inscrise in Registrul agricol national, indiferent daca acestea sunt sau nu cuprinse intr-o asociatie, care au incheiate contracte de servicii silvice minimale/acte de constatare cu ocoale silvice nominalizate; plata se face catre ocolul silvic nominalizat, in baza devizului intocmit de acesta, pentru suprafetele pentru care are incheiate contracte de servicii silvice minimale/acte de constatare;
b) devizul prevazut la lit. a) se calculeaza ca produs intre suprafata prevazuta in contractele de servicii silvice minimale/actele de constatare si costurile medii/hectar, pe suprafetele aferente formelor de relief, potrivit anexei nr. 2;
c) acordarea unor compensatii reprezentand contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recolteaza, din cauza functiilor de protectie stabilite prin amenajamente silvice care determina restrictii in recoltarea lemnului;
d) asigurarea diferentei dintre sumele necesare pentru finantarea integrala a lucrarilor prevazute la art. 124 alin. (3) lit. a)-d) si sumele calculate la nivelul maxim in fondul de conservare si regenerare a padurilor;
e) contravaloarea lucrarilor de combatere a bolilor si daunatorilor prevazute la art. 80, numai pentru fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, daca suprafata proprietatii forestiere este mai mica sau egala cu 30 hectare, indiferent daca aceasta este sau nu cuprinsa intr-o asociatie;
f) refacerea padurilor, daca sumele constituite la nivelul maxim din fondul de conservare si regenerare a padurilor sunt insuficiente, si a cailor forestiere de transport afectate de calamitati naturale sau de incendii, cu autor necunoscut;
g) sprijinirea infiintarii si dezvoltarii asociatiilor de proprietari de paduri;
h) punerea la dispozitia proprietarilor de paduri a materialelor de educatie forestiera privind ocrotirea si conservarea padurilor.
(2) Limitarea dreptului de proprietate asupra terenurilor din FFN peste nivelul de reglementare definit la art. 122 se stabileste numai cu acordarea de compensatii, cu exceptia situatiilor in care dreptul de proprietate este limitat la initiativa si prin vointa expresa a proprietarului.
(3) Pentru gestionarea durabila a fondului forestier proprietate publica a statului se aloca administratorului acestuia, prin bugetul Autoritatii, sume pentru construirea/reabilitarea/refacerea cailor forestiere de transport si construirii/intretinerii/refacerii/reparatiilor lucrarilor pentru corectarea torentilor.
(4) Normele metodologice de acordare, utilizare si control al sumelor prevazute la alin. (1) lit. c) se aproba prin hotarare a Guvernului la propunerea Autoritatii.
(5) Conditiile de acordare a sumelor prevazute la alin. (1) lit. d)-g) se aproba prin hotarare a Guvernului.
(6) Orice masura de sprijin/facilitate prevazuta de prezentul articol, care constituie ajutor de stat, se acorda cu respectarea prevederilor europene si nationale din domeniul ajutorului de stat.

Articolul 126
Alte ajutoare de stat in silvicultura
(1) In scopul gestionarii durabile a terenurilor din FFN proprietate privata si a celor proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, statul acorda ajutoare de stat in silvicultura, in conformitate cu regulamentele UE si reglementarile nationale, cu respectarea prevederilor europene si nationale din domeniul ajutorului de stat.
(2) Autoritatea asigura elaborarea reglementarilor sectoriale si gestionarea fondurilor financiare necesare acordarii ajutoarelor de stat prevazute la alin. (1), prin bugetul propriu, respectiv prin bugetul autoritatii publice care gestioneaza Fondul pentru mediu, constituit conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Institutiile responsabile pentru implementarea ajutoarelor de stat prevazute la alin. (1) sunt Administratia Fondului pentru Mediu, respectiv Autoritatea.
(4) Beneficiarii ajutoarelor de stat prevazute la alin. (1) sunt proprietarii terenurilor din FFN proprietate privata si proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale.
(5) Ajutorul de stat prevazut la alin. (1) se acorda pentru:
a) costurile reprezentand contravaloarea cheltuielilor de instalare a vegetatiei forestiere si de intretinere a acesteia pana la inchiderea starii de masiv pe suprafetele compacte de fond forestier, de minimum 0,5 hectare, afectate de factori biotici si/sau abiotici; costurile se aproba pe baza de deviz de catre Garda Forestiera competenta teritorial;
b) contravaloarea pierderii de crestere, care se acorda anual, pe o perioada de 10 ani, pentru suprafetele prevazute la lit. a); compensatia se acorda incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a produs afectarea;
c) contravaloarea costurilor generate de recoltarea produselor accidentale.
(6) Pentru terenurile din FFN proprietate a statului, costurile reprezentand contravaloarea cheltuielilor de instalare a vegetatiei forestiere si de intretinere a acesteia pana la inchiderea starii de masiv pe suprafetele compacte de fond forestier, de minimum 0,5 hectare, afectate de factori biotici si/sau abiotici, respectiv doboraturi si rupturi masive de vant si zapada, uscari in masa, incendii, se suporta din fondul de rezerva al Guvernului.
(7) Ocoalele silvice si administratorii fondului forestier pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 10% din impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microintreprinderilor si pot redirectiona pentru sustinerea unitatilor care se ocupa de educatie forestiera.

Articolul 127
Beneficiarii finantarilor
Sumele prevazute la art. 125 alin. (1) lit. a) si d)-f) se pun la dispozitia ocolului silvic care asigura administrarea/serviciile silvice, dupa caz, iar cele prevazute art. 125 alin. (1) lit. c), g) si h) si alin. (3) se pun la dispozitia proprietarilor.

Articolul 128
Finantarea instrumentelor de monitorizare
Instrumentele de monitorizare prevazute la art. 18 si 19 sunt finantate anual de la bugetul de stat, prin bugetul Autoritatii.

Articolul 129
Finantarea educatiei forestiere, proiectelor de informare publica si cercetarii aplicative
Finantarea programelor si proiectelor de informare publica, de educatie si a cercetarii stiintifice aplicative in sectorul forestier se realizeaza prin Fondul de ameliorare a fondului funciar, cu destinatie silvica, cu respectarea prevederilor europene si nationale din domeniul ajutorului de stat.

Articolul 130
Compensari pentru perdele forestiere
Persoanele juridice care au concesionate terenuri proprietate publica a statului cu alta destinatie decat cea forestiera pe care se realizeaza perdele forestiere de protectie sunt scutite de la plata redeventei aferente suprafetei ocupate de perdelele forestiere, cu respectarea prevederilor europene si nationale din domeniul ajutorului de stat.

Titlul VI Controlul aplicarii si respectarii regimului silvic

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Titlul VI Controlul aplicarii si respectarii regimului silvic

Articolul 131
Controlul de stat de specialitate si atributiile de control ce revin personalului silvic imputernicit
(1) Controlul de specialitate este efectuat de catre personalul silvic din cadrul Autoritatii, din cadrul Garzii Forestiere Nationale si al Garzilor Forestiere, precum si de personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice/structurilor de administrare a fondului forestier, potrivit competentelor legale.
(2) Autoritatea, prin Garda Forestiera Nationala sau structurile teritoriale ale acesteia, poate dispune in scris ocoalelor silvice efectuarea de controale, inclusiv nominalizarea personalului silvic implicat in aceasta activitate, ocolul silvic fiind obligat sa dea curs solicitarii in cel mult 10 zile calendaristice de la primirea solicitarii.
(3) In exercitarea atributiilor de serviciu si in constatarea contraventiilor si a faptelor ce constituie infractiuni silvice, personalul silvic cu atributii de control este investit cu exercitiul autoritatii de stat, in limitele competentelor stabilite de lege.
(4) In situatia constatarii de fapte care pot fi incadrate ca infractiuni silvice, personalul pentru control din cadrul Autoritatii, Garzii Forestiere Nationale si al Garzilor Forestiere si personalul din cadrul ocoalelor silvice/structurilor de administrare a fondului forestier are urmatoarele obligatii:
a) legitimeaza si stabileste identitatea persoanelor care incalca dispozitiile legale silvice;
b) dispune suspendarea lucrarilor silvotehnice in curs, astfel incat urmele rezultate prin savarsirea faptelor, corpurile delicte si orice alte mijloace de proba sa nu dispara, si asigura masurile de ridicare sau conservare a mijloacelor materiale de proba; prezentele dispozitii se completeaza in mod corespunzator cu prevederile art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) sesizeaza politia sau parchetul competent de indata ce a constatat savarsirea unei fapte prevazute ca infractiune silvica potrivit art. 291 alin. (1) din Legea nr. 135/2010, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) intocmeste actul de constatare pentru faptele prevazute de legea penala savarsite pe terenuri din FFN conform competentei legale.
(5) Personalul de control din cadrul Autoritatii, al Garzii Forestiere Nationale si al Garzilor Forestiere si personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice/structurilor de administrare a fondului forestier are urmatoarele atributii cu privire la constatarea si sanctionarea contraventiilor silvice:
a) legitimeaza si stabileste identitatea persoanelor care incalca dispozitiile legale silvice;
b) intocmeste actul de constatare pentru faptele contraventionale savarsite pe terenurile din FFN conform competentei legale;
c) confisca sau retine, dupa caz, toate bunurile destinate, folosite sau produse ca urmare a savarsirii contraventiei, in conditiile Legii nr. 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) evalueaza prejudiciul forestier produs prin fapte de natura contraventionala si actioneaza pentru identificarea autorilor acestor fapte;
e) opreste autovehiculele pe drumurile forestiere, in vederea exercitarii controlului circulatiei materialului lemnos.
(6) Personalul cu atributii de paza a FFN poate avea si atributii de control.

Articolul 132
Organizarea si indeplinirea atributiilor de control prin structurile Autoritatii
(1) Autoritatea organizeaza si realizeaza controlul de stat de specialitate prin personalul propriu cu atributii de control si prin personalul cu atributii de control din cadrul Garzii Forestiere Nationale si din cadrul Garzilor Forestiere:
a) controlul aplicarii si respectarii regimului silvic;
b) controlul modului in care se aplica si se respecta normele specifice in vegetatia forestiera din afara fondului forestier;
c) controlul provenientei si al circulatiei materialelor lemnoase, precum si al trasabilitatii acestora;
d) controlul legalitatii recoltarii produselor nelemnoase din FFN.
(2) In exercitarea atributiilor de serviciu privind controlul de stat de specialitate, precum si in constatarea contraventiilor si a faptelor ce constituie infractiuni silvice, personalul silvic este investit cu exercitiul autoritatii de stat, in limitele competentelor stabilite de lege.
(3) Autoritatea, prin Garda Forestiera Nationala sau structurile teritoriale ale acesteia, poate dispune in scris ocoalelor silvice efectuarea de controale, nominalizand in dispozitia de control personalul silvic care desfasoara aceasta activitate. Ocolul silvic este obligat sa efectueze controlul de indata, dar nu mai tarziu de 10 zile calendaristice de la primirea dispozitiei de efectuare a controlului.

Articolul 133
Reguli de executare a controlului
(1) Controlul de specialitate exercitat de Autoritate trebuie sa fie:
a) eficient, urmarind problemele reale si relevante, bazat pe abordare de risc;
b) transparent, organizat dupa reguli explicite;
c) adaptabil, in functie de necesitati.
(2) Autoritatea integreaza informatiile din sistemele de monitorizare pe care le are la dispozitie si stabileste liniile de actiune pentru programele nationale de control tematic pe care le comunica Garzii Forestiere Nationale si structurilor din subordine.
(3) Controlul are obligatoriu o componenta de preventie si informare, prin raportarea la un plan de masuri, in cazul constatarii pentru prima data a unei abateri de la legislatia silvica la entitatea controlata conform Legii prevenirii nr. 270/2017.
(4) Controlul vizeaza si conformitatea modului in care, prin administrarea, respectiv prin prestarea serviciilor silvice, sunt indeplinite obligatiile de mentinere si/sau imbunatatire, dupa caz, a indicatorilor de stare ai padurii prevazuti in normele tehnice si juridice.
(5) Actiunile civile care vizeaza pagube sau prejudicii aduse FFN, initiate de catre Ministerul Finantelor, de catre Autoritate, de catre Garda Forestiera Nationala, de catre Garzile Forestiere sau de catre administratorii fondului forestier proprietate publica a statului, sunt scutite de taxele judiciare de timbru.
(6) In cazul anularii prin hotarare judecatoreasca definitiva a unui document de proprietate cu privire la un teren forestier, fara stabilirea noului titular, Garda Forestiera competenta teritorial stabileste prin decizie a conducatorului acesteia ocolul silvic de stat competent teritorial care va prelua suprafata in baza unui control de fond si care va asigura in continuare administrarea fondului forestier in cauza.

Articolul 134
Controlul efectuat de personalul silvic cu atributii de control din cadrul structurilor de administrare si de prestari servicii silvice
(1) Ocolul silvic/Structura de administrare are obligatia organizarii, in primavara si toamna fiecarui an, a cate unui control de fond in scopul:
a) verificarii starii limitelor si bornelor amenajistice;
b) identificarii, inventarierii si evaluarii valorice a arborilor taiati fara drept, a semintisurilor utilizabile distruse sau vatamate, a oricaror alte pagube aduse padurii, precum si a stabilirii cauzelor care le-au produs;
c) verificarii calitatii lucrarilor silvice executate conform normelor tehnice;
d) stabilirii pagubelor/prejudiciilor si/sau a daunelor aduse padurii, precum si propunerilor de recuperare a acestora.
(2) In scopul verificarii modului de respectare a regimului silvic, Garda Forestiera Nationala sau Garzile Forestiere realizeaza controlul de fond sau controlul de fond partial sau dispune efectuarea acestuia ori de cate ori este nevoie.
(3) Conditiile de efectuare a controlului de fond/partial se stabilesc in regulamentul propriu de paza mentionat la art. 93 alin. (3).
(4) Este interzisa efectuarea controlului de fond de catre aceeasi persoana sau de catre superiorul ierarhic al acesteia in 2 ani consecutivi.
(5) Procesul-verbal incheiat in urma controlului de fond devine titlu executoriu, dupa comunicare si necontestarea acestuia in termen de 15 zile.

Articolul 135
Accesul personalului de control in incinte pentru depozite, instalatii si alte asemenea
Detinatorii terenurilor din FFN si ai vegetatiei forestiere din afara FFN, inclusiv ocoalele silvice, precum si detinatorii de instalatii de prelucrare a materialului lemnos si de depozite sunt obligati sa permita accesul personalului imputernicit pentru controlul respectarii regimului silvic sau a normelor tehnice specifice, cu notificarea acestora, cu exceptia controalelor inopinate, caz in care notificarea nu este necesara.

Articolul 136
Competente privind constatarea faptelor stabilite drept infractiuni
(1) Au competenta sa constate faptele stabilite drept infractiuni prin prezenta lege urmatoarele organe de constatare:
a) personalul silvic din cadrul Autoritatii, al Garzii Forestiere Nationale si al Garzilor Forestiere;
b) personalul silvic din cadrul administratorilor terenurilor din FFN proprietate publica a statului;
c) personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice de regim;
d) organele de urmarire penala;
e) ofiterii si agentii de politie din cadrul Politiei Romane;
f) ofiterii si agentii de politie din cadrul Politiei de Frontiera Romane;
g) ofiterii si subofiterii din cadrul Jandarmeriei Romane.
(2) Organele de constatare din categoria personalului silvic prevazut la alin. (1) lit. a)-c) au competenta sa identifice arborii destinati recoltarii, cioatele provenite de la arbori care au fost taiati fara drept si sa inventarieze, in locurile unde se afla, materialele lemnoase provenite din savarsirea faptelor descrise de prezenta lege ca infractiuni.
(3) Organele de constatare prevazute la alin. (1) lit. e)-g) care nu sunt din categoria personalului silvic au aceleasi competente ca organele de constatare prevazute la alin. (2) daca sunt absolventi ai invatamantului superior de lunga durata cu diploma de licenta si completata, dupa caz, cu masterat/doctorat in stiinte ingineresti din domeniul silvicultura sau absolventi, cu diploma, ai invatamantului superior de scurta durata, de profil tehnic cu calificari in domeniul silvicultura, daca au pregatire de specialitate silvica atestata prin actul de absolvire a unei forme de invatamant recunoscute in Romania ori daca au absolvit un program de formare profesionala in domeniul silvicultura, organizat in institutiile de formare ale Ministerului Afacerilor Interne sau de un furnizor de formare profesionala acreditat. Autoritatea asigura suportul de specialitate pentru pregatirea si perfectionarea organelor de constatare din institutiile de formare existente la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.
(4) Controlul depozitelor materialelor lemnoase se efectueaza si de catre personalul cu atributii de control din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, la solicitarea Autoritatii, Garzii Forestiere Nationale sau a structurilor sale teritoriale.
(5) Prevederile prezentului titlu se completeaza, dupa caz, cu dispozitiile Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 135/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 137
Drepturile si obligatiile personalului silvic
(1) Personalul silvic de toate gradele este obligat sa poarte, in exercitiul atributiilor de serviciu, uniforma si insemnele distinctive stabilite prin ordin al conducatorului Autoritatii. In anumite situatii, in realizarea atributiilor de serviciu, personalul silvic poate imbraca tinuta civila.
(2) Uniforma si insemnele prevazute la alin. (1) se asigura gratuit de angajator, iar pentru personalul silvic din cadrul Autoritatii, Garzii Forestiere Nationale si Garzilor Forestiere se asigura gratuit, prin bugetul acesteia.
(3) Gradele profesionale, indemnizatiile aferente gradelor profesionale, drepturile si indatoririle personalului silvic se stabilesc prin Statutul personalului silvic, aprobat prin lege speciala.
(4) Personalul silvic din cadrul Autoritatii, al Garzii Forestiere Nationale, al Garzilor Forestiere, al ocoalelor silvice de regim, al Romsilva si al INCDS beneficiaza de o majorare cu 25% a salariului de baza.
(5) Perioadele in care personalul silvic a desfasurat activitati in entitatile prevazute la alin. (4) reprezinta stagiu de cotizare realizat in conditii speciale de munca, determinand reducerea varstei standard de pensionare cu un an pentru fiecare 5 ani, precum si majorarea punctajelor lunare de pensie.
(6) Inginerii silvici cu pregatire superioara de lunga durata, cu cel putin 3 ani vechime in domeniul silviculturii, se autorizeaza sa execute masuratori topografice, in conditiile Legii cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Regulamentului privind autorizarea si recunoasterea autorizarii persoanelor fizice si juridice in vederea realizarii si verificarii lucrarilor de specialitate in domeniul cadastrului, geodeziei si cartografiei pe teritoriul Romaniei, aprobat prin ordin al directorului general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara.
(7) Executarea masuratorilor topografice de catre inginerii silvici prevazuti la alin. (5) se realizeaza cu respectarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 138
Conflictul de interese
(1) Prin conflict de interese se intelege situatia in care personalul silvic are un interes personal care influenteaza sau poate sa influenteze indeplinirea atributiilor sale de serviciu cu impartialitate si obiectivitate. Interesele personale ale personalului silvic pot include un beneficiu material sau de alta natura pentru sine, sot/sotie, rudele si afinii pana la gradul II.
(2) Calitatea de personal silvic ce isi desfasoara activitatea in domeniile prevazute la art. 2 lit. a)-d) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 427/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, este incompatibila cu orice calitate care presupune conducerea, controlarea, functionarea sau administrarea, in fapt sau in drept, precum si aceea de salariat al unei persoane juridice care desfasoara orice activitate in domeniul silvicultura si exploatare forestiera.
(3) Incompatibilitatea are loc si atunci cand sotul/sotia, rudele si afinii de pana la gradul II ai personalului silvic de la alin. (2) se afla in orice calitate care presupune conducerea, controlarea, functionarea sau administrarea, in fapt sau in drept, precum si aceea de salariat al unei persoane juridice care desfasoara orice activitate in domeniul silvicultura si exploatare forestiera, daca aceasta se afla in relatii comerciale cu persoana juridica in care este angajat personalul silvic, iar in cazul Romsilva, cu unitatea din subordinea acesteia in care personalul silvic isi desfasoara activitatea.
(4) Personalul silvic cu functii de conducere si cel de executie, cu exceptia personalului silvic care are statut de functionar public, are obligatia de a completa si depune la angajare si anual pana la 15 iunie a fiecarui an o declaratie de avere si declaratie de interese si incompatibilitati. Modelul acestor declaratii este stabilit prin regulamentul prevazut la art. 15 alin. (3).
(5) Starea de conflict de interese si de incompatibilitate se constata de Autoritate ca urmare a sesizarii din oficiu sau a sesizarii venite din partea oricarei persoane care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim.
(6) Conflictul de interese sau starea de incompatibilitate poate atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, administrativa, civila ori penala, potrivit legii.
(7) Personalului silvic, altul decat cel care are statutul de functionar public, pentru care s-a dispus trimiterea in judecata pentru savarsirea unei infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul, precum si pentru cele prevazute de prezenta lege i se suspenda de drept contractul individual de munca.
(8) Personalului silvic, altul decat cel care are statutul de functionar public, pentru care a ramas definitiva hotararea de condamnare pentru savarsirea unei infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul, precum si pentru cele prevazute de prezenta lege i se inceteaza de drept contractul individual de munca.

Titlul VII Raspunderi si sanctiuni

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Titlul VII Raspunderi si sanctiuni

Articolul 139
Paguba si prejudiciul forestier
(1) Paguba adusa vegetatiei forestiere din FFN sau vegetatiei forestiere din afara FFN, indiferent de natura juridica a proprietatii, se evalueaza in conditiile titlului VIII - Evaluarea pagubei si a prejudiciului forestier.
(2) Prejudiciul forestier produs prin fapte care constituie infractiuni sau contraventii se stabileste prin insumarea valorii pagubei produse vegetatiei forestiere din FFN cu valoarea functiilor nerealizate ale padurii conform titlului VIII - Evaluarea pagubei si a prejudiciului forestier.
(3) Valoarea pagubei produse vegetatiei forestiere si valoarea functiilor nerealizate ale padurii se evidentiaza distinct in actele incheiate de agentii constatatori.
(4) Paguba stabilita potrivit prevederilor alin. (1) se evalueaza de catre personalul prevazut la art. 136 alin. (1) lit. a)-c) si alin. (3) si se recupereaza de catre ocolul silvic care asigura serviciile silvice sau administrarea FFN, in baza procesului-verbal sau a actului de control de fond/partial intocmit de personalul silvic si aprobat de conducatorul unitatii, care constituie titlu executoriu prin necontestare in termen de 15 zile de la data comunicarii. Sumele astfel realizate se fac venit la fondul de conservare si regenerare constituit potrivit prezentei legi.
(5) Valoarea functiilor nerealizate ale padurii se stabileste de catre agentii constatatori prevazuti la art. 136 alin. (1) lit. a)-c) si alin. (3) si se individualizeaza intr-un proces-verbal, care constituie titlu de creanta. In situatia in care se achita sumele aferente functiilor nerealizate ale padurii in termen de 30 de zile de la data comunicarii procesului-verbal, nu se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, iar sumele incasate se fac venit integral la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica.
(6) Dupa expirarea termenului de plata prevazut la alin. (5), pentru functiile nerealizate ale padurii, Autoritatea/Garda Forestiera Nationala/Garzile Forestiere transmite/transmit titlurile de creanta devenite executorii, impreuna cu dovada comunicarii acestora, organelor fiscale competente din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala in vederea recuperarii, in conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru aceste sume se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere, care vor fi calculate de organele fiscale competente ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, conform Legii nr. 207/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, de la data procesului-verbal prevazut la alin. (5) pana la data recuperarii integrale. Sumele astfel recuperate se fac venit la bugetul de stat si se incaseaza intr-un cont de venituri distinct.
(7) Structurile de administrare au obligatia de a formula actiuni in instanta pentru recuperarea pagubelor produse FFN prin fapte care constituie infractiuni sau contraventii si de a instiinta Garda Forestiera competenta teritorial cu privire la demersurile intreprinse in scopul realizarii acestei obligatii, iar acestea se recupereaza potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.
(8) Pretul mediu al unui metru cub de lemn se aproba prin lege.

Articolul 140
(1) Distrugerea, degradarea, in orice mod, fara drept, a vegetatiei forestiere instalate pe spatiile verzi, conform Legii nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Tentativa se pedepseste.

Articolul 141
Prin legea privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice se instituie un sistem de puncte de penalizare proportional cu gravitatea faptei si in baza caruia se poate suspenda sau retrage dreptul de acces in sistemul informational integrat pentru paduri al contravenientului, respectiv al mijlocului de transport folosit la comiterea faptei.

Articolul 142
Infractiunea de distrugere a vegetatiei din FFN
(1) Ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din radacini, fara drept, de arbori, puieti sau lastari din FFN, indiferent de forma de proprietate, constituie infractiune silvica si se pedepseste dupa cum urmeaza:
a) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului forestier produs este de cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei;
b) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului forestier produs nu depaseste limita prevazuta la lit. a), dar fapta a fost savarsita de cel putin doua ori in interval de un an, iar valoarea cumulata a prejudiciului produs depaseste limita prevazuta la lit. a);
c) cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului prevazut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, daca valoarea prejudiciului forestier produs este de cel putin 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei.
(2) Tentativa se pedepseste.

Articolul 143
Infractiunea de taiere fara drept de arbori
(1) Taierea fara drept de arbori din FFN, indiferent de forma de proprietate, constituie infractiune silvica si se pedepseste dupa cum urmeaza:
a) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului produs este de pana la 5 ori pretul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei;
b) cu inchisoare de la un an la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului prevazut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, daca valoarea prejudiciului produs este cuprinsa intre limita prevazuta la lit. a) si de cel mult 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei;
c) cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului prevazut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, daca valoarea prejudiciului produs este de peste 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei.
(2) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani sau cu amenda taierea jnepenisurilor din FFN si din afara FFN daca a fost afectata o suprafata mai mare de 100 metri patrati.
(3) Tentativa se pedepseste.
(4) Nu constituie infractiune taierea arborilor in vederea asigurarii sigurantei circulatiei rutiere sau feroviare sau arborii rezultati din deblocarea circulatiei rutiere sau feroviare.
(5) Prejudiciile inevitabile constatate de catre personalul silvic abilitat, ca urmare a activitatilor autorizate de exploatare a lemnului, nu constituie infractiuni, cu conditia ca operatorul economic care exploateaza sa depuna la ocolul silvic o solicitare scrisa in care sa specifice volumul prejudiciat.

Articolul 144
(1) Incalcarea prevederilor art. 90 alin. (1) si (2) constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Tentativa se pedepseste.

Articolul 145
Variante agravante si forme agravate
(1) Limitele speciale ale pedepselor prevazute la art. 142, 143 si 150 se majoreaza cu jumatate, in cazul in care faptele au fost savarsite dupa cum urmeaza:
a) de catre o persoana avand asupra sa o arma, substante explozive, narcotice sau paralizante;
b) de personal silvic;
c) in timpul noptii;
d) de catre o persoana mascata;
e) in ecosistemele forestiere si elementele forestiere cu valoare ridicata de conservare prevazute la art. 86 alin. (1) lit. a)-e) si alin. (2).
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevazute la art. 151 se majoreaza cu jumatate, in cazul in care faptele au fost savarsite dupa cum urmeaza:
a) de catre o persoana avand asupra sa o arma, substante explozive, narcotice sau paralizante;
b) de personal silvic;
c) in timpul noptii;
d) de catre o persoana mascata.

Articolul 146
Infractiuni privind integritatea FFN
(1) Constituie infractiune silvica si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani realizarea de lucrari si/sau amplasarea de obiective in FFN fara acte de aprobare privind ocuparea temporara sau scoaterea definitiva.
(2) Constituie infractiune silvica si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani reducerea suprafetei FFN cu incalcarea metodologiei stabilite prin art. 39 alin. (3).
(3) Limitele speciale ale pedepsei prevazute la alin. (1) se majoreaza cu jumatate, in cazul in care faptele au fost savarsite in ecosistemele forestiere si elementele forestiere cu valoare ridicata de conservare prevazute la art. 86 alin. (1) lit. a)-e).

Articolul 147
Suspendarea dreptului de acces in sistemul informational integrat pentru paduri
(1) Accesul unui utilizator in sistemul informational integrat pentru paduri se suspenda de catre Autoritate, Garda Forestiera Nationala sau structurile sale teritoriale, pe o perioada de maximum 90 de zile, la solicitarea organelor de cercetare penala, cu posibilitatea de prelungire succesiva, in situatia in care impotriva acestuia s-a pus in miscare actiunea penala pentru savarsirea unei infractiuni prevazute de prezenta lege sau a unei infractiuni de coruptie sau de serviciu, prevazute in titlul V din Partea speciala a Legii nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Accesul unui utilizator in sistemul informational integrat pentru paduri poate fi suspendat de catre Autoritate, Garda Forestiera Nationala sau structurile sale teritoriale, pentru alte situatii decat cele prevazute la alin. (1), in conditiile reglementate prin hotararea Guvernului prevazuta la art. 20.
(3) Utilizatorul sistemului informational integrat pentru paduri poate contesta masura suspendarii prevazuta la alin. (1) si (2) in termen de maximum 30 de zile de la data comunicarii in scris a acesteia.

Articolul 148
Folosirea fara drept si falsificarea dispozitivului special de marcat
(1) Folosirea dispozitivelor speciale de marcat prevazute la art. 104 fara drept sau cu nerespectarea reglementarilor specifice in vigoare constituie infractiune silvica si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) In cazul falsificarii dispozitivelor speciale de marcat sunt aplicabile dispozitiile art. 317 din Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 149
(1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani fapta de a introduce, modifica sau sterge date informatice in sistemul informational integrat pentru paduri, rezultand date necorespunzatoare adevarului, in scopul de a fi utilizate in vederea producerii de consecinte juridice.
(2) La incadrarea faptelor ca infractiuni se au in vedere tolerantele reglementate prin actele normative.

Articolul 150
Furtul de arbori
(1) Furtul de puieti sau lastari care au fost rupti, taiati ori scosi din radacini, din paduri, perdele forestiere de protectie sau din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrari de impadurire constituie infractiune si se pedepseste dupa cum urmeaza:
a) cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda, daca valoarea materialului lemnos sustras este de cel putin 5 ori pretul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei;
b) cu inchisoare de la un an la 3 ani, daca valoarea materialului lemnos sustras este mai mare decat limita prevazuta la lit. a), dar nu mai mare de 20 de ori pretul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei;
c) cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca valoarea materialului lemnos sustras este egala sau depaseste de 20 de ori pretul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei.
(2) Furtul de arbori doborati sau rupti de fenomene naturale ori de arbori care au fost taiati ori scosi din radacini, din paduri, perdele forestiere de protectie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrari de impadurire si din vegetatia forestiera din afara fondului forestier national, precum si al oricaror alte produse specifice ale fondului forestier national constituie infractiune si se pedepseste dupa cum urmeaza:
a) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea materialului lemnos sustras este de cel mult 5 ori pretul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei;
b) cu inchisoare de la un an la 5 ani, daca valoarea materialului lemnos sustras este mai mare decat limita prevazuta la lit. a), dar nu mai mare de 20 de ori pretul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei;
c) cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca valoarea materialului lemnos sustras este egala sau depaseste de 20 de ori pretul mediu al unui metru cub de lemn la data comiterii faptei.
(3) Daca faptele prevazute la alin. (1) si (2) sunt comise de persoane care sunt autorizate pentru a exploata volum de lemn pe picior, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.
(4) Tentativa se pedepseste.

Articolul 151
Infractiuni privind depozitarea si circulatia materialelor lemnoase
(1) Constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la un an la 5 ani sau amenda si interzicerea exercitarii dreptului prevazut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal detinerea in depozite de catre operatorul economic sau comerciant a unui volum total de materiale lemnoase pentru care diferenta in plus sau in minus dintre volumul stocului fizic si volumul stocului scriptic, inregistrat in sistemul informational integrat pentru paduri, depaseste 20% raportat la stocul scriptic, dar nu mai putin de 10 metri cubi, la momentul constatarii faptei.
(2) Transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase neinsotite de avizul de insotire a materialelor lemnoase sau fara provenienta legala constituie infractiune si se sanctioneaza cu:
a) inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda si interzicerea exercitarii dreptului prevazut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, daca volumul materialelor lemnoase transportate fara provenienta legala este cuprins intre 5,01 metri cubi si 10,00 metri cubi inclusiv;
b) inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii dreptului prevazut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, daca volumul materialelor lemnoase transportate fara provenienta legala este cuprins intre 10,01 metri cubi si 20,00 metri cubi inclusiv;
c) inchisoare de la 2 la 7 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii dreptului prevazut de art. 66 alin. (1) lit. g) din Codul penal, daca volumul materialelor lemnoase transportate fara provenienta legala este de cel putin 20,01 metri cubi.
(3) Se sanctioneaza potrivit alin. (2) lit. a) transportul de materiale lemnoase cu aviz de insotire emis in mod legal pentru care diferenta dintre volumul inscris in avizul de insotire si volumul constatat cu ocazia controlului difera cu minimum 20%, dar nu mai putin de 5,01 metri cubi materiale lemnoase.
(4) Se sanctioneaza potrivit alin. (2) lit. a) transportul in mod repetat de materiale lemnoase fara provenienta legala, daca volumul materialelor lemnoase astfel transportate este sub limita de 5,01 mc, dar fapta a fost savarsita de cel putin doua ori in interval de un an, iar volumul cumulat al materialelor lemnoase transportate fara provenienta legala depaseste aceasta limita.
(5) Bunurile care au fost folosite, in orice mod, sau destinate a fi folosite la savarsirea infractiunilor prevazute la alin. (2)-(4), inclusiv mijloacele de transport, se confisca in mod obligatoriu in natura.

Articolul 152
Regimul masurilor asiguratorii si confiscarea
(1) Materialele lemnoase rezultate ca urmare a savarsirii unor fapte ce pot fi incadrate ca infractiuni conform prezentei legi se confisca in natura sau prin echivalent. In cazul confiscarii in natura, materialele lemnoase se ridica si se predau in custodie ocolului silvic care are sediul social cel mai apropiat de locul constatarii, acesta fiind obligat sa le preia. Transportatorul este obligat sa transporte materialele lemnoase confiscate la locul de predare in custodie, indicat de agentul constatator. In cazul confiscarii prin echivalent, calculul contravalorii materialelor lemnoase se face la preturi de referinta, pe specii si sortimente, stabilite anual in raport cu valoarea de circulatie a materialelor lemnoase, prin ordin al conducatorului Autoritatii, pe baza pretului pietei, rezultat prin calcularea mediei ultimelor preturi de vanzare, comunicate de administratorii fondului forestier proprietate publica care au vandut sortimentul respectiv in ultimele 6 luni.
(2) Produsele din lemn obtinute din lemn brut, rezultate ca urmare a savarsirii unor fapte care sunt incadrate ca infractiuni potrivit prezentei legi, se retrag si, dupa caz, se recheama imediat de pe piata.
(3) Ocoalele silvice au obligatia infiintarii cel putin a unui depozit/depozit temporar, cu obligatia asigurarii unui spatiu destinat preluarii si depozitarii materialelor lemnoase ridicate/confiscate.
(4) In cazul savarsirii faptelor prevazute la art. 143, 150 si 151, luarea masurilor asiguratorii este obligatorie.
(5) In cazul in care se dispune masura sechestrului asupra materialelor lemnoase sunt aplicabile, dupa caz, dispozitiile art. 252^1-252^4 din Legea nr. 135/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.
(6) Materialele lemnoase prevazute la alin. (1) sunt produse perisabile si se valorifica de catre custozi in conditiile Regulamentului privind valorificarea lemnului din terenurile FFN proprietate publica, prevazut la art. 110 alin. (1); preturile de pornire la licitatie sunt cele din lista preturilor de referinta, pe specii si sortimente stabilite anual, pentru materialele lemnoase care nu se gasesc sau care nu pot fi identificate, stabilita anual de Autoritate, denumita in continuare Lista preturilor de referinta.
(7) Sumele rezultate din valorificarea materialelor lemnoase in conditiile alin. (6), din care se scad cheltuielile ocazionate custodelui de manipulare si/sau valorificare, se depun intr-un cont bancar indicat de organul de urmarire penala.

Articolul 153
Amenda pentru persoana juridica
Prin derogare de la dispozitiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul infractiunilor prevazute in prezenta lege, suma corespunzatoare unei zile-amenda pentru persoana juridica este cuprinsa intre 500 lei si 25.000 lei.

Articolul 154
Obligatia de a transporta bunul la locul de predare in custodie
In cazul masurii sechestrului asigurator asupra vehiculului, faptuitorul este obligat sa transporte, pe cheltuiala sa, bunul care a facut obiectul masurii sechestrului asigurator, la locul de predare in custodie stabilit de organul de urmarire penala.

Articolul 155
Detasarea personalului cu atributii de control
In cazul infractiunilor prevazute de prezenta lege, pentru cauze de complexitate ridicata, procurorul poate solicita, dupa caz, conducatorului Garzii Forestiere Nationale ori conducatorului Garzii Forestiere detasarea de personal cu atributii de control in cadrul unitatilor de parchet, cu respectarea dispozitiilor art. 127 alin. (5) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara, cu modificarile ulterioare.

Articolul 156
Completarea cu dispozitiile Codului penal si ale Codului de procedura penala
Prevederile prezentului titlu se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 135/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.

Titlul VIII Evaluarea pagubei si a prejudiciului forestier

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Titlul VIII Evaluarea pagubei si a prejudiciului forestier

Articolul 157
Paguba si prejudiciul forestier
(1) Paguba adusa vegetatiei forestiere din FFN si din afara FFN si prejudiciul forestier in cazul vegetatiei forestiere din FFN, indiferent de natura juridica a proprietatii, se evalueaza de catre agentii constatatori prevazuti la art. 136 alin. (1) lit. a)-c) si alin. (3).
(2) In FFN, valoarea prejudiciului forestier se stabileste prin insumarea valorii pagubei cu valoarea functiilor nerealizate ale padurii.
(3) La masurarea elementelor dendrometrice ale arborilor sustrasi se pot utiliza si mijloace electronice de masurare pe baza metodologiei aprobate de Autoritate.
(4) Evaluarea pagubelor produse prin afectarea arborilor se face in conformitate cu metodele dendrometrice pentru evaluarea volumului de lemn destinat valorificarii si a valorilor necesare calculului volumului de lemn destinat valorificarii, aprobate prin ordin al conducatorului Autoritatii, prin:
a) determinarea volumului arborilor sustrasi in raport cu diametrul masurat la cioata, in terenurile din FFN si din afara FFN;
b) determinarea volumului arborilor sustrasi in raport cu un arboret similar.
(5) Incadrarea in limitele valorii pagubelor si/sau a prejudiciului forestier stabilite in conditiile prezentei legi are in vedere calculul acestora fara aplicarea cotei de TVA.

Articolul 158
Stabilirea pagubei produse arborilor prin taiere fara drept, rupere, scoatere din radacini si distrugere
(1) Valoarea unitara a pagubei produse arborilor se stabileste prin multiplicarea factorului „k“ specific, prevazut in tabelul nr. 1 din anexa nr. 3, cu valoarea medie a unui metru cub de lemn pe picior.
(2) Valoarea factorului „k“ care se foloseste este cea corespunzatoare categoriei de diametre in care se incadreaza diametrul calculat pentru arborele afectat/prejudiciat/taiat si pentru specia sau grupa de specii a acestuia.
(3) Pe terenurile plane, diametrul arborelui taiat se stabileste prin masurarea cioatei in plan orizontal la inaltimea la care s-a facut sectionarea arborelui, dar nu mai mult de 30 centimetri de la nivelul solului.
(4) Pe terenurile inclinate, diametrul arborelui taiat se masoara in partea din amonte, in conformitate cu prevederile alin. (3).
(5) In cazul in care forma sectiunii arborelui sau a cioatei nu este circulara, diametrul se determina conform prevederilor alin. (3) si (4), ca medie a doua diametre perpendiculare, din care primul diametru masurat este diametrul cel mai mic de pe toata sectiunea cioatei.
(6) In cazul arborilor scosi din radacini, fara a fi sustrasi, precum si al celor afectati/prejudiciati fara taiere, diametrul arborelui se masoara la distanta de 30 centimetri de la colet.
(7) In cazul arborilor scosi din radacini si sustrasi sau in cazul arborilor taiati, prin a caror taiere nu a ramas cioata, diametrul cioatei se stabileste dupa cum urmeaza:
a) prin calculul mediei aritmetice a diametrelor masurate la 30 centimetri de la nivelul solului pentru cel putin 3 arbori din imediata apropiere a gropii si din aceeasi specie cu arborele extras, daca aceasta poate fi identificata;
b) prin calculul mediei aritmetice a diametrelor masurate la 30 centimetri de la nivelul solului pentru cei mai apropiati 3 arbori apartinand aceleiasi specii.
(8) In cazul secuirii arborilor, calculul valorii pagubei si masurarea diametrului se fac potrivit prevederilor alin. (1)-(4).
(9) In situatia in care sunt inlaturati toti arborii, fara a exista posibilitatea de a aplica dispozitiile alin. (1)-(8), valoarea pagubei se calculeaza prin inmultirea volumului mediu/hectar pe specii corespunzator compozitiei din amenajamentul silvic cu suprafata afectata aferenta si cu valoarea pretului unui metru cub de lemn de foc din Lista preturilor de referinta.
(10) In situatia in care, pentru suprafata de pe care s-au inlaturat toti arborii si nu exista amenajament silvic, valoarea pagubei se calculeaza prin multiplicarea suprafetei afectate cu volumul mediu la hectar, clasa a treia de productie, la varsta de 50 de ani, si cu pretul mediu al unui metru cub de lemn, dupa cum urmeaza:
a) pentru specia stejar pedunculat la campie;
b) pentru specia fag la deal;
c) pentru specia molid la munte.
(11) Stabilirea suprafetei care este utilizata in formula de calcul prevazuta la alin. (9) pe unitate amenajistica se face pe baza de masuratori de catre agentii constatatori prevazuti in art. 136 alin. (1) lit. a)-c) si alin. (3).
(12) Pentru infractiunile prevazute la art. 148, valoarea pagubei se stabileste ca produs dintre volumul rezultat pe specii, reconstituit conform metodelor dendrometrice pentru evaluarea volumului de lemn destinat valorificarii si valorile necesare calculului volumului de lemn destinat valorificarii, aprobate prin ordin al conducatorului Autoritatii, si pretul de referinta aferent sortimentului lemn de foc din Lista preturilor de referinta, multiplicat de 3 ori.

Articolul 159
Stabilirea pagubei produse prin afectarea puietilor si/sau lastarilor
(1) Valoarea pagubei produse puietilor si lastarilor se determina prin inmultirea valorii factorului „k“, prevazuta in tabelul nr. 2 din anexa nr. 3, corespunzatoare speciei, cu valoarea medie a unui metru cub de lemn.
(2) Valoarea unitara a pagubei prevazuta la alin. (1) se stabileste luandu-se in calcul un puiet/metru patrat, respectiv un lastar/metru patrat.

Articolul 160
Stabilirea pagubei produse prin furtul de arbori
(1) Valoarea pagubei produse prin furtul de arbori doborati sau rupti de fenomene naturale ori de arbori care au fost taiati, distrusi ori scosi din radacini, din paduri, din perdele forestiere de protectie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrari de impadurire si din vegetatia forestiera din afara FFN se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) daca partea supraterana a arborelui a fost sustrasa si nu este identificata nici la cioata si nici in alte locatii, volumul acesteia se preia din tabelul nr. 1 din anexa nr. 3;
b) corespunzator categoriei de diametre in care se incadreaza cioata rezultata prin taierea arborelui. Valoarea pagubei produse prin furt se obtine prin multiplicarea volumului rezultat cu valoarea pretului unui metru cub de lemn de foc din Lista preturilor de referinta;
c) daca doar o parte din partea supraterana a arborelui a fost sustrasa, iar cealalta parte se gaseste la cioata, volumul partii de arbore care a fost furat se determina ca diferenta dintre volumul arborelui intreg, preluat din anexa nr. 3, corespunzator categoriei de diametre in care se incadreaza cioata rezultata prin taierea arborelui, si volumul partii de arbore identificate. Valoarea pagubei produse prin furt se obtine prin multiplicarea volumului rezultat cu valoarea pretului unui metru cub de lemn de foc din Lista preturilor de referinta;
d) daca partea supraterana a arborelui a fost sustrasa in intregime si se identifica in diferite locatii se procedeaza dupa cum urmeaza:
(i) in cazul in care volumul lemnului identificat in alte locatii este egal cu sau mai mare decat volumul stabilit cu ajutorul tabelului nr. 1 din anexa nr. 3, valoarea pagubei prin furt se obtine prin multiplicarea volumului rezultat, pe sortimente, cu valoarea pretului unui metru cub de lemn din Lista preturilor de referinta;
(ii) in cazul in care volumul lemnului identificat in diferite locatii este mai mic decat volumul stabilit cu ajutorul tabelului nr. 1 din anexa nr. 3, pentru lemnul identificat se determina volumul pe sortimente, care se multiplica cu valoarea pretului unui metru cub de lemn din Lista preturilor de referinta, si astfel se stabileste valoarea lemnului sustras; volumul determinat ca diferenta intre cel stabilit cu ajutorul tabelului nr. 1 din anexa nr. 3 si cel identificat se considera sustras si neidentificat, iar valoarea acestuia se determina prin inmultirea volumului rezultat ca diferenta cu valoarea pretului unui metru cub de lemn de foc din Lista preturilor de referinta. In acest caz, paguba pentru furt de arbori se calculeaza ca suma intre valoarea volumului neidentificat si valoarea volumului identificat;
(iii) in cazul in care cioatele/materialul lemnos au/a fost indepartat(e) de pe suprafata compacta de pe care arborii au fost taiati si sustrasi, valoarea pagubei se calculeaza prin inmultirea volumului mediu/hectar pe specii, corespunzator amenajamentului silvic, cu suprafata pe care nu se mai gasesc cioatele/ materialul lemnos si cu valoarea pretului unui metru cub de lemn de foc din Lista preturilor de referinta. In cazul in care amenajamentul silvic este expirat, pentru calcul se vor lua in considerare informatiile din ultimul amenajament silvic: volumul mediu la hectar, pe specii, precum si cresterea anuala inmultita cu numarul de ani scursi de la data expirarii amenajamentului silvic pana la data constatarii faptei;
e) in situatia in care, pentru suprafata de pe care s-au sustras toti arborii, nu exista amenajament silvic, valoarea pagubei se calculeaza prin multiplicarea suprafetei afectate cu volumul mediu la hectar, clasa a treia de productie si la varsta de 50 de ani, si cu pretul mediu al unui metru cub de lemn, dupa cum urmeaza:
(i) pentru specia stejar pedunculat la campie;
(ii) pentru specia fag la deal;
(iii) pentru specia molid la munte.
(2) Stabilirea marimii suprafetei care intra in formula de calcul prevazuta la alin. (1) lit. e) pe unitate amenajistica se face prin masuratori de catre agentii constatatori prevazuti la art. 136 alin. (1) lit. a)-c) si alin. (3).

Articolul 161
Stabilirea prejudiciului forestier
(1) Prejudiciul forestier se calculeaza prin insumarea valorii pagubei produse prin vatamare (P) cu valoarea functiilor nerealizate ale padurii (VFN).
(2) Valoarea VFN se stabileste prin produsul dintre valoarea pagubei (P) si un coeficient (K) diferentiat in raport cu cele 6 tipuri functionale in care se incadreaza padurile prin amenajamentul silvic, dupa cum urmeaza:
a) tipul functional I (T.I): paduri cu functii speciale de protectie, in care este interzisa, prin reglementari, exploatarea lemnului sau a altor produse, fara aprobari emise in baza actelor administrative privind protectia mediului si/sau acordul administratorului ariei naturale protejate - K = 1,5;
b) tipul functional II (T.II): paduri cu functii speciale de protectie, in care nu este permisa reglementarea procesului de productie lemnoasa - produse principale. In cadrul acestui tip sunt admise numai lucrarile speciale de conservare - K = 1,0;
c) tipul functional III (T.III): paduri cu functii speciale de protectie, pentru care se reglementeaza procesul de productie lemnoasa - produse principale, fiind admise, de regula, tratamentul taierilor gradinarite si tratamentul taierilor cvasigradinarite - K = 0,7;
d) tipul functional IV (T.IV): paduri cu functii speciale de protectie, pentru care se reglementeaza procesul de productie lemnoasa - produse principale, fiind admise, de regula, tratamentele care promoveaza regenerarea naturala, cu impunerea unor restrictii speciale - K = 0,7;
e) tipul functional V (T.V): paduri cu functii de productie si protectie destinate productiei de lemn de calitate superioara, in care sunt admise tratamentele adecvate telurilor urmarite - K = 0,5;
f) tipul functional VI (T.VI): paduri cu functii de productie si protectie in care se poate aplica intreaga gama a tratamentelor silviculturale - K = 0,5.
(3) In cazul in care fapta este constatata in FFN pentru care nu exista un amenajament silvic in vigoare, valoarea prejudiciului forestier se stabileste conform alin. (2) lit. d).

Articolul 162
Masurile reparatorii pentru lucrarile si/sau obiectivele amplasate in FFN fara aprobari legale
(1) In situatia realizarii de lucrari si/sau amplasarii de obiective fara aprobari legale in FFN, prejudiciul se calculeaza cu luarea in considerare a urmatoarelor:
a) valoarea pagubei;
b) valoarea functiilor nerealizate ale padurii;
c) valoarea pierderii de crestere, asimilata contravalorii pierderii de crestere determinate de exploatarea lemnului inainte de varsta exploatabilitatii tehnice, calculata la data constatarii faptei;
d) valoarea cheltuielilor de reinstalare a vegetatiei forestiere si de intretinere a acesteia pana la realizarea starii de masiv.
(2) La calcularea prejudiciului, Garda Forestiera competenta teritorial constata daca terenul mai poate fi adus in starea initiala sau daca a fost schimbata ireversibil categoria de folosinta a terenului, conform art. 142 alin. (5).
(3) In cazul in care, in baza unei hotarari judecatoresti definitive, se dispune desfiintarea lucrarilor si/sau obiectivelor amplasate in FFN fara aprobari legale, pe langa obligatia prevazuta la art. 143 alin. (3), persoana ocupanta fara aprobari legale are obligatia achitarii prejudiciului, reprezentat de:
a) valoarea pagubei;
b) valoarea functiilor nerealizate ale padurii;
c) valoarea pierderii de crestere, asimilata contravalorii pierderii de crestere determinate de exploatarea lemnului inainte de varsta exploatabilitatii tehnice, calculata la data constatarii faptei;
d) valoarea cheltuielilor de reinstalare a vegetatiei forestiere si de intretinere a acesteia pana la realizarea starii de masiv;
e) plata unei despagubiri cu titlu de lipsa de folosinta, calculata de la data constatarii faptei pana la data reintroducerii terenului in circuitul silvic.
(4) In cazul in care persoana ocupanta fara aprobari legale este proprietarul terenului forestier pe care au fost amplasate lucrari si/sau obiective in FFN fara aprobari legale, valoarea pagubei si valoarea cheltuielilor de reinstalare a vegetatiei forestiere si de intretinere a acesteia pana la realizarea starii de masiv, prevazute la alin. (3) lit. a) si d), se vireaza in fondul de conservare si regenerare a padurilor, iar valoarea functiilor nerealizate ale padurii si plata despagubirii cu titlu de lipsa de folosinta, prevazute la alin. (3) lit. b) si c), incasate de catre ocolul silvic, se vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica.
(5) In cazul in care se dispune emiterea aprobarii folosirii temporare pentru intrarea in legalitate, persoana ocupanta fara aprobari legale are obligatia achitarii prejudiciului reprezentat de:
a) valoarea pagubei;
b) valoarea functiilor nerealizate ale padurii;
c) valoarea pierderii de crestere, asimilata contravalorii pierderii de crestere determinate de exploatarea lemnului inainte de varsta exploatabilitatii tehnice, calculata la data constatarii faptei;
d) valoarea cheltuielilor de reinstalare a vegetatiei forestiere si de intretinere a acesteia pana la realizarea starii de masiv;
e) plata unei despagubiri cu titlu de lipsa de folosinta, calculata de la data constatarii faptei pana la data obtinerii aprobarii folosirii terenului in circuitul silvic;
f) valoarea garantiei, asimilata garantiei pentru ocuparea temporara a terenului;
g) chiria pentru folosirea temporara a terenului, datorata de la data obtinerii aprobarii pentru intrarea in legalitate, care se calculeaza si se achita similar chiriei in cazul ocuparii temporare a terenurilor din FFN.
(6) In cazul in care persoana ocupanta fara aprobari legale este proprietarul terenului forestier pe care au fost amplasate lucrari si/sau obiective in FFN fara aprobari legale, valoarea pagubei si valoarea cheltuielilor de reinstalare a vegetatiei forestiere si de intretinere a acesteia pana la realizarea starii de masiv, prevazute la alin. (5) lit. a) si d), se vireaza in fondul de conservare si regenerare a padurilor, iar valorile prevazute la alin. (5) lit. b), c) si f), incasate de catre ocolul silvic, se vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica.
(7) In cazul in care se dispune emiterea aprobarii folosirii definitive pentru intrarea in legalitate, persoana ocupanta fara aprobari legale are obligatia achitarii prejudiciului reprezentat de:
a) valoarea pagubei;
b) valoarea functiilor nerealizate ale padurii:
c) valoarea pierderii de crestere, asimilata contravalorii pierderii de crestere determinate de exploatarea lemnului inainte de varsta exploatabilitatii tehnice, calculata la data constatarii faptei;
d) valoarea taxei, asimilata taxei pentru scoaterea definitiva a terenului din FFN, calculata fara compensare cu terenuri;
e) valoarea terenului, asimilata contravalorii terenului pentru care se emite aprobarea legala de intrare in legalitate;
f) plata unei despagubiri cu titlu de lipsa de folosinta, calculata de la data constatarii faptei pana la data emiterii aprobarii pentru folosirea definitiva a terenului.
(8) In cazul in care persoana ocupanta fara aprobari legale este proprietarul terenului forestier pe care au fost amplasate lucrari si/sau obiective in FFN fara aprobari legale, valoarea pagubei prevazuta la alin. (7) lit. a) se vireaza in fondul de conservare si regenerare a padurilor, iar valorile prevazute la alin. (7) lit. b)-e), incasate de catre ocolul silvic, se vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica.
(9) Mentinerea lucrarilor si/sau obiectivelor amplasate in FFN fara aprobari legale are la baza acordul prealabil al:
a) persoanei ocupante fara aprobari legale prin care se angajeaza la achitarea integrala a obligatiilor banesti si a prejudiciului;
b) agentiei teritoriale competente pentru protectia mediului pentru mentinerea lucrarilor si/sau obiectivelor amplasate in FFN fara aprobari legale, dupa caz, si pentru stabilirea eventuala a unor masuri specifice pentru protectia mediului;
c) Garzii Forestiere teritoriale competente, care confirma incadrarea in categoria celor pentru care este permisa scoaterea definitiva/ocuparea temporara.
(10) Despagubirea cu titlu de lipsa de folosinta este egala cu dublul chiriei calculate conform metodologiei prevazute la art. 49. Despagubirea cu titlu de lipsa de folosinta are urmatoarele destinatii:
a) 50% din suma se achita in Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica;
b) 50% din suma se achita administratorului in cazul terenurilor proprietate publica a statului si se repartizeaza similar chiriei achitate pentru ocuparea temporara a terenurilor din FFN sau se achita proprietarului pentru FFN, altul decat cel proprietate publica a statului.
(11) Exceptiile prevazute de prezenta lege de la plata unor taxe si obligatii banesti, in vigoare la data emiterii aprobarii pentru intrarea in legalitate, se aplica in mod corespunzator.
(12) Competenta pentru emiterea aprobarii in vederea intrarii in legalitate este cea prevazuta la art. 44 alin. (1).

Articolul 163
Stabilirea volumului materialelor lemnoase in cazul controlului efectuat la operatorii economici care depoziteaza/prelucreaza/comercializeaza/transporta materiale lemnoase
(1) Stabilirea volumului materialelor lemnoase in cazul controlului efectuat la operatorii economici care transporta/ depoziteaza/prelucreaza/comercializeaza materiale lemnoase se poate face prin masurarea fiecarei piese sau prin metode de cubaj expeditiv.
(2) In cazul controlului transportului, agentul constatator din categoria personalului silvic sau agentul constatator prevazut la art. 136 alin. (3) este obligat sa realizeze un cubaj expeditiv al volumului incarcat in mijlocul de transport. La stabilirea volumului faptic al materialelor lemnoase prin metoda cubajului expeditiv se vor aplica factorii de cubaj medii pe sortimente/grupe de specii si tolerantele admise, stabiliti conform hotararii Guvernului prevazute la art. 20 alin. (1).
(3) In situatia in care, in urma masuratorilor realizate potrivit alin. (2), s-a constatat o diferenta de cel putin 5% la cherestele si 10% pentru celelalte materiale lemnoase intre volumul determinat prin cubaj expeditiv si volumul inscris in avizul de insotire si daca operatorul economic/transportatorul accepta rezultatul masuratorii, agentul constatator dispune masurile legale, in baza acestor masuratori.
(4) Daca operatorul economic/transportatorul nu accepta rezultatul cubajului expeditiv, acesta este obligat sa asigure transportul, descarcarea si manipularea in vederea inventarierii piesa cu piesa conform masurilor dispuse de agentul constatator.

Titlul IX Dispozitii tranzitorii si finale

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Titlul IX Dispozitii tranzitorii si finale

Articolul 164
Dispozitii tranzitorii
(1) Autorizatiile de functionare a ocoalelor silvice prevazute la art. 10 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raman valabile pentru ocoalele silvice de stat infiintate de administratorii fondului forestier proprietate publica a statului si pentru ocoalele silvice de regim care functioneaza ca regii autonome de interes local, similar asociatiilor si fundatiilor sau ca societati reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) In termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, ocoalele silvice de regim care nu functioneaza ca regii autonome de interes local, similar asociatiilor si fundatiilor sau ca societati reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt obligate sa se autorizeze in conditiile prezentei legi.
(3) Ocoalele silvice nominalizate in vederea asigurarii principiului teritorialitatii in baza Legii nr. 46/2008, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, isi pastreaza aceasta calitate dupa intrarea in vigoare a prezentei legi.
(4) Abrogat.
(la 21-11-2025, Alineatul (4) , Articolul 164 , Titlul IX a fost abrogat de Punctul 10. , Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 63 din 20 noiembrie 2025, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1076 din 21 noiembrie 2025 )
(5) Pana la data publicarii regulamentului prevazut la art. 15 alin. (4), numirea si revocarea sefilor de ocoale silvice se fac cu avizul favorabil al Autoritatii.
(6) Sintagma autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura prevazuta de Legea nr. 46/2008, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se va utiliza pana la aprobarea legislatiei subsecvente prevazute de prezenta lege.
(7) Contractele de administrare sau serviciile silvice prevazute la art. 16 din Legea nr. 46/2008, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, incheiate anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, raman valabile in conditiile legii aflate in vigoare la momentul incheierii acestora.
(8) Normele referitoare la provenienta, circulatia si comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de prelucrat lemn rotund, precum si cele privind provenienta si circulatia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului si unele masuri de aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligatiilor care revin operatorilor care introduc pe piata lemn si produse din lemn, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 497/2020, cu modificarile si completarile ulterioare, raman valabile pana la data aprobarii acestora in conditiile prezentei legi.
(9) Sistemul informational integrat de urmarire a materialelor lemnoase dezvoltat in aplicarea normelor referitoare la provenienta, circulatia si comercializarea materialelor lemnoase, regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de prelucrat lemn rotund, precum si cele privind provenienta si circulatia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului este utilizat si dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi, pana la data operationalizarii sistemului informational integrat pentru paduri, in conditiile prezentei legi. Pana la operationalizarea sistemului informational integrat pentru paduri, prevederile din prezenta lege se aplica sistemului informational integrat de urmarire a materialelor lemnoase.
(10) Datele, informatiile si procesele generate in sistemul informational integrat privind trasabilitatea materialelor lemnoase sunt folosite cu continuitate si dupa intrarea in vigoare a prezentei legi.
(11) Aprobarile privind scoaterea definitiva sau ocuparea temporara din FFN emise anterior intrarii in vigoare a prezentei legi raman valabile.
(12) Documentatiile de scoatere definitiva sau ocupare temporara din FFN, depuse anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, dar care nu au fost aprobate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se refac cu respectarea prevederilor art. 38-48.
(13) Orice trimitere la art. 36-42 din Legea nr. 46/2008, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se face la art. 38-48.
(14) Contractele de concesiune incheiate inainte de data intrarii in vigoare a prezentei legi sunt supuse dispozitiilor legii in vigoare la data la care acestea au fost incheiate, in tot ceea ce priveste incheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea si incetarea acestora.
(15) Amenajamentele silvice in vigoare sau aprobate anterior datei intrarii in vigoare a prezentei legi sunt supuse dispozitiilor legii la data la care acestea au intrat in vigoare sau au fost aprobate. In situatia in care prevederile din amenajamentele silvice contravin prevederilor prezentei legi, acestea se modifica in mod corespunzator in termen de maximum 12 luni de la data intrarii in vigoare a legii.
(16) Normele tehnice privind compozitii, scheme si tehnologii de regenerare a padurilor si de impadurire a terenurilor degradate si Ghidul de bune practici privind compozitii, scheme si tehnologii de regenerare a padurilor si de impadurire a terenurilor degradate, aprobate prin Ordinul ministrului mediului, apelor si padurilor nr. 2.533/2022 pentru aprobarea Normelor tehnice privind compozitii, scheme si tehnologii de regenerare a padurilor si de impadurire a terenurilor degradate si a Ghidului de bune practici privind compozitii, scheme si tehnologii de regenerare a padurilor si impadurire a terenurilor, raman valabile pana la data aprobarii acestora in conditiile prezentei legi.
(17) Normele tehnice privind ingrijirea si conducerea arboretelor si Ghidul de bune practici privind ingrijirea si conducerea arboretelor, aprobate prin Ordinul ministrului mediului, apelor si padurilor nr. 2.534/2022 pentru aprobarea Normelor tehnice privind ingrijirea si conducerea arboretelor si a Ghidului de bune practici privind ingrijirea si conducerea arboretelor, raman valabile pana la data aprobarii acestora in conditiile prezentei legi.
(18) Normele tehnice privind alegerea si aplicarea tratamentelor si Ghidul de bune practici privind alegerea si aplicarea tratamentelor, aprobate prin Ordinul ministrului mediului, apelor si padurilor nr. 2.535/2022 pentru aprobarea Normelor tehnice privind alegerea si aplicarea tratamentelor si a Ghidului de bune practici privind alegerea si aplicarea tratamentelor, raman valabile pana la data aprobarii acestora in conditiile prezentei legi.
(19) Normele tehnice privind amenajarea padurilor si Ghidul de bune practici privind amenajarea padurilor, aprobate prin Ordinul ministrului mediului, apelor si padurilor nr. 2.536/2022 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amenajarea padurilor si a Ghidului de bune practici privind amenajarea padurilor, raman valabile pana la data aprobarii acestora in conditiile prezentei legi.
(20) Normele tehnice privind regenerarea padurilor si efectuarea controlului anual al regenerarilor si Ghidul de bune practici privind regenerarea padurilor si efectuarea controlului anual al regenerarilor, aprobate prin Ordinul ministrului mediului, apelor si padurilor nr. 2.537/2022 pentru aprobarea Normelor tehnice privind regenerarea padurilor si efectuarea controlului anual al regenerarilor si a Ghidului de bune practici privind regenerarea padurilor si efectuarea controlului anual al regenerarilor, raman valabile pana la data aprobarii acestora in conditiile prezentei legi.
(21) Indicatorii de stare a padurilor prevazuti la art. 67 se aproba pana la data de 31 decembrie 2028.
(22) Certificatele de atestare pentru lucrarile de exploatare forestiera emise in temeiul Legii nr. 46/2008, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, isi pastreaza valabilitatea pana la data expirarii acestora.
(23) Sintagma masa lemnoasa prevazuta de Legea nr. 46/2008, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se utilizeaza pana la aprobarea legislatiei subsecvente prevazute de prezenta lege.
(24) Studiile de specialitate pentru padurile-parc, parcurile recreative si tematice avizate in Comisia tehnica de avizare pentru silvicultura pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi isi pastreaza valabilitatea.
(25) Strategia nationala pentru paduri 2030 si Planul national de actiune, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.227/2022 privind aprobarea Strategiei nationale pentru paduri 2030, isi pastreaza valabilitatea pana la data de 31 decembrie 2030.
(26) Hotararea Guvernului nr. 1.076/2009 pentru aprobarea Regulamentului de paza a fondului forestier, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 721 din 26 octombrie 2009, ramane in vigoare 24 de luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(27) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Autoritatea stabileste, prin ordin al conducatorului Autoritatii, structurile de administrare care elaboreaza si implementeaza, pe zone-pilot, regulamente proprii de paza conform normelor prezentei legi; stabilirea acestor structuri de administrare se face prin desemnare si/sau la solicitare.
(28) In termen de maximum 90 de zile de la data emiterii ordinului conducatorului Autoritatii prevazut la alin. (27), structurile de administrare desemnate vor elabora regulamente proprii de paza pe care le vor implementa intr-o perioada de maximum 12 luni de la data aprobarii acestora.
(29) Pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, aprobat prin Legea nr. 265/2017 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 9/2017 privind prorogarea termenului prevazut la art. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea si completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, se mentine, pana la data de 31 decembrie 2026, la valoarea existenta la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(30) Pana la aprobarea legislatiei subsecvente prevazute de prezenta lege se utilizeaza termenii si expresiile din anexa nr. 1 la Legea nr. 46/2008, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(31) Regulamentul de valorificare al masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 715/2017 pentru aprobarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica, cu modificarile si completarile ulterioare, isi pastreaza valabilitatea pana la aprobarea regulamentului de valorificare prevazut la art. 110 alin. (1), in conditiile prezentei legi.
(32) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se suspenda aplicarea prevederilor legale sau contractuale referitoare la recoltarea de masa lemnoasa in arboretele din unitatea administrativ-teritoriala Ilfov.
(33) Sunt exceptate de la prevederile alin. (32) contractele referitoare la recoltarea de masa lemnoasa din partizile care au fost autorizate spre exploatare pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(34) Amenajamentele silvice in vigoare pentru padurile de pe raza unitatii administrativ-teritoriale Ilfov se aplica in continuare, cu exceptia prevederilor referitoare la tratamente si recoltarea de produse principale, a caror aplicare se suspenda pe toata durata de valabilitate a amenajamentelor.

Articolul 165
Modificarea legii speciale privind contraventiile silvice
La articolul 19 din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 513 din 23 iulie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(2) Constituie contraventii silvice, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat sa constituie infractiuni, si se sanctioneaza cu amenda si cu confiscarea materialelor lemnoase in cauza urmatoarele fapte:
a) transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, cu un volum cuprins intre 0,1 si 5 metri cubi, neinsotit de documentele specifice de transport, asa cum sunt stabilite de normele privind circulatia materialelor lemnoase.
Cuantumul amenzii se aplica dupa cum urmeaza:
1. 1.000 lei pana la 2.000 lei, pentru un volum cuprins intre 0,1 si 1 metru cub inclusiv;
2. 2.000 lei pana la 4.000 lei, pentru un volum cuprins intre 1,01 si 3,00 metri cubi inclusiv;
3. 4.000 lei pana la 6.000 lei, pentru un volum cuprins intre 3,01 si 5,00 metri cubi inclusiv;
b) transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, insotit de documente specifice de transport, asa cum sunt stabilite de normele privind circulatia materialelor lemnoase, la care diferenta dintre volumul constatat la momentul verificarii si cel inscris in avizul de insotire este de cel mult 5 metri cubi inclusiv, cu luarea in considerare a tolerantelor legale si a contragerilor specifice.
Cuantumul amenzii se aplica dupa cum urmeaza:
1. 1.000 lei pana la 2.000 lei, pentru un volum cuprins intre 0,1 si 1 metru cub inclusiv;
2. 2.000 lei pana la 4.000 lei, pentru un volum cuprins intre 1,01 si 3,00 metri cubi inclusiv;
3. 4.000 lei pana la 6.000 lei, pentru un volum cuprins intre 3,01 si 5,00 metri cubi inclusiv;
c) transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase fara provenienta legala, asa cum sunt stabilite de normele privind circulatia materialelor lemnoase.
Cuantumul amenzii care se aplica este cuprins intre 5.000 lei pana la 10.000 lei, pentru un volum cuprins intre 0,1 si 5 metri cubi inclusiv;
d) transportul de materiale lemnoase ale caror caracteristici nu corespund cu cel putin unul dintre elementele inscrise in avizul de insotire referitoare la:
(i) volum pe specii/grupe de specii, cu luarea in considerare a tolerantelor/contragerilor specifice;
(ii) specie/grupe de specii;
(iii) numarul de piese de lemn rotund cu diametrul la capatul subtire mai mare sau egal cu 24 centimetri sau numarul de bucati/colete de cherestele.
Cuantumul amenzii se aplica dupa cum urmeaza:
1. 1.000 lei pana la 2.000 lei, pentru un volum cuprins intre 0,1 si 1 metru cub inclusiv;
2. 2.000 lei pana la 4.000 lei, pentru un volum cuprins intre 1,01 si 3,00 metri cubi inclusiv;
3. 4.000 lei pana la 6.000 lei, pentru un volum cuprins intre 3,01 si 5,00 metri cubi inclusiv.
Sanctiunea complementara de confiscare se aplica pentru diferenta de volum in plus constatata fata de volumul pe specii/grupe de specii inscris in avizul de insotire, cu luarea in considerare a tolerantelor legale si a contragerilor specifice;
e) detinerea materialelor lemnoase de catre detinatorii depozitelor, ai altor spatii destinate depozitarii temporare si/sau ai instalatiilor de prelucrare a materialelor lemnoase pe grupe de specii si sortimente industriale, determinate ca diferente in plus dintre volumul stocului fizic si volumul stocului scriptic inregistrat in aplicatia SUMAL 2.0 este de pana la 20% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 10 metri cubi la momentul constatarii faptei;
Cuantumul amenzii se aplica dupa cum urmeaza:
1. 5.000 lei pana la 10.000 lei, pentru un volum de pana la 5% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 4 metri cubi inclusiv;
2. 15.000 lei pana la 20.000 lei, pentru un volum de pana la 10% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 8 metri cubi inclusiv;
3. 30.000 lei pana la 50.000 lei, pentru un volum de pana la 20% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 10 metri cubi inclusiv;
f) nedetinerea materialelor lemnoase de catre detinatorii depozitelor, ai altor spatii destinate depozitarii temporare si/sau ai instalatiilor de prelucrare a materialelor lemnoase pe grupe de specii si sortimente industriale, determinate ca diferente in minus dintre volumul stocului fizic si volumul stocului scriptic inregistrat in aplicatia SUMAL 2.0, este de pana la 20% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 10 metri cubi la momentul constatarii faptei;
Cuantumul amenzii se aplica dupa cum urmeaza:
1. 5.000 lei pana la 10.000 lei, pentru un volum de pana la 5% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 4 metri cubi inclusiv;
2. 15.000 lei pana la 20.000 lei, pentru un volum de pana la 10% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 8 metri cubi inclusiv;
3. 30.000 lei pana la 50.000 lei, pentru un volum de pana la 20% din stocul scriptic, dar nu mai mult de 10 metri cubi inclusiv.

Articolul 166
Promovare de acte normative subsecvente
(1) Legislatia subsecventa Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ramane in vigoare pana la adoptarea legislatiei subsecvente in conditiile prezentei legi.
(2) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Guvernul Romaniei adopta, prin hotarare, la propunerea Autoritatii, Regulamentul de organizare si functionare al Romsilva, prevazut la art. 32 alin. (2).
(3) In termen de doi ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Autoritatea emite norme tehnice speciale cu privire la amenajarea padurilor cu rol social si a celor care necesita masuri de conservare activa fara reglementarea recoltarii de produse principale, inclusiv pentru padurile incluse in centurile verzi din jurul oraselor.
(4) In termen de doi ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Autoritatea aproba metodologia pentru crearea centurilor verzi din jurul oraselor, prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru silvicultura.
(5) In termen de doi ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Consiliul Judetean Ilfov, in parteneriat cu Primaria Generala a Municipiului Bucuresti, cu consultarea proprietarilor si administratorilor de paduri, a societatii civile, a autoritatilor pentru protectia mediului si a celor cu atributii in domeniul ariilor naturale protejate, padurilor si apelor, adopta Planul de management al padurilor de pe raza teritoriala a unitatii administrativ-teritoriale Ilfov, pentru implementarea prevederilor art. 90.

Articolul 167
Abrogari
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
a) Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalitatilor de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere din paduri si din afara acestora, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 926 din 15 noiembrie 2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2007;
c) dispozitiile art. 10 si 17 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea padurilor din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 939 din 20 octombrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 38/2006, cu modificarile ulterioare;
d) dispozitiile art. 2 alin. (2) si art. 5 alin. (1) din Legea nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier national, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 770 din 6 septembrie 2018;
e) Hotararea Guvernului nr. 954/2002 privind aprobarea Regulamentului pentru stabilirea modalitatilor concrete de gospodarire a padurilor si de repartizare a resurselor materiale si a surselor financiare cuvenite persoanelor fizice si juridice pentru padurile pe care le au in proprietate si pe care le administreaza prin structuri silvice de stat, pe baza contractuala, precum si a obligatiilor acestora, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 686 din 17 septembrie 2002, cu modificarile ulterioare;
f) Hotararea Guvernului nr. 2.293/2004 privind gestionarea deseurilor rezultate in urma procesului de obtinere a materialelor lemnoase, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1261 din 28 decembrie 2004, cu modificarile ulterioare;
g) Hotararea Guvernului nr. 861/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare si control al sumelor anuale destinate gestionarii durabile a fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice si a celui proprietate publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale si pentru aprobarea Procedurii de realizare a serviciilor silvice si de efectuare a controalelor de fond, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 573 din 18 august 2009, cu modificarile ulterioare.

Articolul 168
Anexe
Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezenta lege.

Anexele nr. 1-3

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Anexele nr. 1-3

Anexa nr. 1

Termeni si expresii

Act de constatare	ctul incheiat intre reprezentantul ocolului silvic nominalizat si reprezentantul Garzii Forestiere competente teritorial, in vederea asigurarii pazei si a serviciilor silvice minimale de catre ocolul silvic nominalizat pentru suprafete de FFN de maximum 30 hectare pentru care nu exista administrare sau pentru care nu sunt asigurate servicii silvice minimale, al caror proprietar nu se poate identifica ori a carui succesiune nu a fost dezbatuta, precum si pentru suprafetele din FFN de peste 30 hectare pentru care nu este asigurata administrarea sau serviciile silvice
Administrarea padurilor	Ansamblu de activitati cu caracter tehnic, economic si juridic menite sa asigure gestionarea durabila a terenurilor din FFN, cu respectarea regimului silvic
Administratie silvica	Ansamblu de entitati prin care se realizeaza gestionarea fondului forestier in conditiile prezentei legi
Amenajament silvic	Produs al activitatii de amenajare cu continut tehnico-organizatoric, fundamentat ecologic, prin care se stabilesc, pentru o perioada de timp, lucrarile necesare a fi executate intr-o unitate de productie, in scopul aducerii si, ulterior, al mentinerii caracteristicilor structurale ale arboretelor si ale padurii in ansamblu la valorile aferente modelului structural optim definit in concordanta cu obiectivele de natura ecologica, sociala si economica urmarite prin gestionarea durabila
Amenajarile padurilor specifice padurilor-parc	Amenajarile permise in padurile-parc sunt: a) alei realizate din materiale ecologice, cu latimea de maximum 2 metri sau piste pentru biciclete; b) banci; c) iluminat; d) puncte de informare cu suprafata de maximum 4 metri patrati; e) toalete ecologice; f) constructii provizorii din lemn cu suprafata construita de maximum 15 metri patrati. In padurile-parc se pot realiza impaduriri cu specii care nu sunt din tipul natural fundamental in locul arborilor extrasi.Padurile-parc se vor constitui la solicitarea proprietarului/administratorului, in baza unor studii de fundamentare, avizate in Comisia tehnica de avizare pentru silvicultura. Suprafata de constituire a unei paduri-parc este de minimum 3 hectare, iar suprafata ocupata cu amenajari permise este de maximum 10% din suprafata incadrata ca padure-parc.
Amenajarea padurilor	Activitate de dezvoltare tehnologica, cu caracter permanent si continuu, avand drept scop conducerea structurala a padurilor spre starea de maxima eficacitate functionala aferenta obiectivelor urmarite de natura ecologica, sociala si economica
Arbore-habitat/ Arbore de biodiversitate	Arbore cu atribute ecologice importante care, prin forma si caracteristicile sistemului radicelar, trunchiului, ramurilor si coroanei in ansamblu, constituie habitat pentru alte specii. Sunt inclusi aici arbori scorburosi, de regula batrani (arbori veterani), cu cuiburi de pasari, cavitati de reproducere, cu lemn mort in coroana, cu coroane mari etc., sau din specii rare.
Arboret	Portiune omogena de padure atat din punctul de vedere al fitocenozei de arbori, cat si al conditiilor stationale, care necesita aceleasi lucrari silviculturale
Arboretum	Suprafata de teren pe care este cultivata, in scop stiintific sau educational, o colectie de plante lemnoase, arborescente si arbustive, autohtone si exotice, constituite din exemplare deosebit de valoroase care apartin unui numar mare de unitati sistematice de clasificare
Beneficiari directi ai serviciilor ecosistemelor forestiere	Persoane fizice si juridice care beneficiaza nemijlocit de contributiile ecosistemelor forestiere pentru cresterea calitatii vietii oamenilor si a societatii in ansamblul ei
Beneficiari indirecti ai serviciilor ecosistemelor forestiere	Persoane fizice sau juridice care nu sunt beneficiare directe, dar care in mod indirect au acces la contributiile ecosistemelor forestiere pentru cresterea calitatii vietii oamenilor si a societatii in ansamblul ei
Cale de colectare a lemnului	O amenajare, constructie sau instalatie folosita pentru colectarea lemnului care ocupa si poate sa schimbe temporar, pe durata lucrarilor de exploatare, folosinta unui spatiu din cadrul santierului de exploatare a lemnului. Ea cuprinde spatiul folosit efectiv pentru colectarea lemnului, precum si alte amenajari, constructii si instalatii necesare functionarii ei. Din punct de vedere teritorial, caile de colectare pot fi situate atat in interiorul, cat si in exteriorul parchetelor, dar se incadreaza in santierul de exploatare a lemnului. Se poate folosi si termenul de instalatie pasagera pentru colectarea lemnului.
Catalogul national al ecosistemelor strict protejate	Sistem national informatic de evidenta a tuturor arboretelor incluse in categoria ecosistemelor forestiere strict protejate, cu actualizare periodica si cu o sectiune publica care permite vizualizarea amplasarii spatiale a respectivelor arborete pe o harta interactiva
Centuri verzi	Zone din jurul oraselor constituite din paduri, vegetatie forestiera si alte terenuri cu inalta valoare naturala, socioculturala, recreativa sau ecologica, in care gestionarea padurilor si a vegetatiei forestiere se face in conformitate cu normele tehnice speciale elaborate in temeiul art. 166 alin. (3) din prezenta lege, prin aplicarea de masuri de conservare activa, fara reglementarea recoltarii de produse principale
Circulatia materialelor lemnoase	Transportul materialelor lemnoase intre doua locatii, folosindu-se in acest scop orice mijloc de transport, si/sau transmiterea proprietatii asupra materialelor lemnoase
Cioata	Partea din arbore care ramane dupa doborare atat deasupra solului, cat si in sol
Clasa de regenerare	Totalitatea terenurilor existente in cuprinsul unei unitati de productie care, la data elaborarii unui amenajament, nu sunt acoperite cu arbori, urmand, in conformitate cu lucrarile propuse in amenajament, sa fie impadurite
Comerciant	Orice persoana fizica sau juridica din lantul de aprovizionare, alta decat operatorul, care, in cursul unei activitati comerciale, pune la dispozitie pe piata Uniunii Europene produse de baza si alte produse relevante
Compensatie financiara	Forma de ajutor sau de sprijin financiar acordat de catre stat proprietarilor terenurilor din FFN, altii decat statul, pentru gestionarea durabila a terenurilor din FFN proprietate privata si pentru proprietarii care aplica masurile cu caracter obligatoriu, necesare pentru conservarea si ameliorarea biodiversitatii padurilor
Compozitie-tel	Asortimentul de specii dintr-un arboret care imbina, in orice moment al existentei sale, in modul cel mai favorabil, atat prin proportie, cat si prin gruparea lor, exigentele biologice ale padurii cu cerintele social-economice ori ecologice
Comunitati locale dependente critic de paduri	Comunitati reprezentate de locuitorii unor localitati ale caror necesitati vitale de natura energetica, de realizare a unor produse sau de oferire a unor servicii sunt restrictionate prin incadrarea padurilor ce satisfaceau aceste necesitati in zone cu restrictii
Conectivitate ecologica	Structura spatiala a ecosistemelor ce permite deplasarea nestingherita a speciilor si asigurarea fluxului proceselor naturale care sustin viata
Consistenta	Caracteristica generala a unui arboret de a fi constituit din arbori apropiati intre ei, in asa fel incat raportul spatial al acestora sa determine un mediu specific ecosistemelor forestiere, diferit de cel din afara. Se exprima, in mod indirect, prin indicele de desime, indicele de densitate, indicele de acoperire, indicele de inchidere a coronamentului.
Continuitatea pazei FFN	Asigurarea permanenta de catre structura de administrare a supravegherii in integralitate a FFN aflat in paza prin diverse mijloace tehnice si organizatorice in functie de rezultatele evaluarii proprii la risc
Control de fond	Controlul care se realizeaza prin parcurgerea, conform regulamentului de paza, a unei suprafete aflate in administrarea ocolului silvic sau pentru care ocolul silvic presteaza servicii de paza in scopul verificarii integritatii fondului forestier si respectarii regimului silvic. Controlul partial vizeaza aceleasi obiective precum controlul de fond, dar se desfasoara doar pe o parte a suprafetei aflate in paza.
Coridor ecologic	Spatiu geografic clar delimitat si desemnat pentru a mentine sau pentru a restabili eficient conectivitatea ecologica
Constructii si amenajari necesare lucrarilor de exploatare a lemnului	Alte constructii si amenajari provizorii necesare lucrarilor de exploatare a lemnului pot fi, nelimitativ, spatiile pe care se depoziteaza carburanti, lubrifianti si piese de schimb, atunci cand acestea nu sunt depozitate pe suprafata platformelor primare, precum si spatiile necesare amenajarii facilitatilor temporare de locuit pentru forta de munca, atunci cand acestea nu sunt amenajate pe suprafata platformelor primare. Aceste constructii provizorii se edifica si deservesc scopului pentru care au fost edificate numai in perioada de valabilitate a autorizatiei de exploatare.
Cubaj expeditiv	Metoda de stabilire a volumului real al materialelor lemnoase asezate in figuri geometrice, prin utilizarea, dupa caz, a factorilor de cubaj sau a coeficientilor de echivalenta specifici sortimentului la volumul aparent al figurilor.
Defrisare	Actiunea de inlaturare, de pe un teren inclus in FFN, a vegetatiei forestiere, fara a fi urmata de regenerarea acesteia, cu schimbarea folosintei si/sau a destinatiei forestiere a terenului Degradarea padurilor Modificari structurale ale suprafetelor impadurite care constau in transformarea: a) padurilor primare sau a padurilor regenerate in mod natural in culturi forestiere intensive; sau b) padurilor primare in paduri regenerate artificial
Degradarea terenurilor	Reducerea pana la anulare a potentialului productiv al terenurilor, ca urmare a pierderii totale sau partiale a fertilitatii potentiale a solului
Detinator	Proprietarul, administratorul, prestatorul de servicii silvice, transportatorul, depozitarul, custodele, precum si orice alta persoana fizica sau juridica, in temeiul unui titlu legal, de fond forestier sau de materiale lemnoase
Dispozitiv special de marcat	Instrument cu regim special care se foloseste de personalul silvic imputernicit pentru marcarea arborilor destinati recoltarii, a arborilor care delimiteaza parchetele de exploatare si a cioatelor arborilor taiati ilegal, precum si a arborilor ce permit identificarea locului de unde un arbore a fost extras fara lasarea de cioata in teren
Drum forestier	Cale de transport forestier cu caracter permanent, care serveste cerintelor proprii de transport auto in activitatea forestiera, precum si altor necesitati de transport, fiind construita si mentinuta in acest scop, in cuprinsul FFN, prin schimbarea categoriei de folosinta forestiera
Ecosistem forestier	Unitatea functionala a biosferei, constituita din biocenoza, in care rolul predominant il are populatia de arbori, si statiunea in care se afla aceasta
Ecosistem forestier cu valoare conservativa ridicata	Arboret sau ansamblu de arborete cu caracteristici floristice, faunistice, geologice, geomorfologice, hidrologice, climatice, paleontologice sau de alta natura, care au valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita si care sunt strict protejate prin incadrare in tipul I de categorii functionale
Evaluarea lemnului	Actiunea de culegere de informatii privind locatia, suprafata pe care se gasesc arborii care urmeaza a fi selectati in vederea exploatarii si caracteristicile dendrometrice ale acestora, necesare calculului volumului de lemn pe picior
Exploatabilitate	Calitatea de a fi exploatabil atribuita unui arbore sau arboret in momentul in care recoltarea lor devine necesara pentru a se putea realiza in mod optim obiectivele urmarite prin gospodarirea padurii din care face parte
Exploatare a lemnului	Procesul de productie prin care se extrage lemnul brut din paduri si de pe alte terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, in conditiile impuse de regimul silvic, de regimul terenurilor acoperite cu vegetatie forestiera
Gestionarea durabila a padurilor	Administrarea si utilizarea padurilor si a terenurilor forestiere intr-un mod si intr-un ritm care sa le mentina biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea si potentialul lor de a indeplini, acum si in viitor, functiile ecologice, economice si sociale relevante, la nivel local, national si global, si care nu provoaca daune altor ecosisteme
Guvernanta sectorului silvic	Cadrul institutional, organizatiile si procesele prin care factorii interesati din sectorul silvic iau si aplica decizii cu privire la managementul, utilizarea si conservarea resurselor forestiere
Integritatea fondului forestier	Mentinerea suprafetei FFN, a starii de sanatate corespunzatoare a arboretelor si a structurii care asigura eficacitatea functionala cea mai ridicata in raport cu functiile atribuite padurii
Insula de imbatranire	Grup de arbori exceptati de la exploatarea forestiera pe o suprafata de minimum 0,1 hectare, cu rol in conservarea si ameliorarea biodiversitatii, pentru a constitui, prin evolutie naturala, habitat sau adapost temporar pentru speciile de fauna care depind de existenta arborilor cu varste mari sau a arborilor morti
Introducere pe piata	Punere la dispozitie pentru prima oara a unui produs de baza sau a unui alt produs pe piata Uniunii Europene
Intreprindere legata	Intreprinderea care face parte dintr-un grup, prin controlul direct sau indirect al majoritatii drepturilor de vot sau al capitalului social, inclusiv prin acorduri, sau, in anumite cazuri, prin intermediul actionarilor, persoane fizice, ori prin posibilitatea de a exercita o influenta dominanta asupra unei intreprinderi
Judet deficitar in paduri	Judetul in care suprafata fondului forestier reprezinta mai putin de 30% din suprafata totala a acestuia
Lemn	Produsul exploatarii lemnului reprezentat de fragmente, parti sau segmente de arbore aduse la forme, dimensiuni si calitati corespunzatoare prelucrarii industriale sau utilizarii directe Exista mai multe criterii de clasificare a lemnului brut, cum sunt: specia, caracteristicile fizico-mecanice, forma in sectiune transversala, stadiul de transformare in cursul procesului de exploatare, modul de livrare si destinatia lemnului.
Lastar	Ramura tanara care se dezvolta din radacina sau tulpina unui arbore
Materiale lemnoase	Lemnul rotund sau despicat, cu sau fara coaja, si lemnul de foc sub forma de trunchiuri, butuci, craci, vreascuri sau forme similare; cherestelele tivite si netivite, capetele si flancurile bustenilor; traversele neimpregnate din lemn pentru cai ferate, mangalul, lemnul ecarisat si lemnul cioplit; lemnul sub forma de aschii sau particule, rumegusul, tocatura provenita din lemn, coaja arborilor si resturile de lemn. Puietii forestieri se incadreaza in categoria materialelor lemnoase. Materialele lemnoase nu sunt bunuri divizibile.
Material forestier de reproducere	Materialul biologic vegetal prin care se realizeaza regenerarea arborilor din speciile si hibrizii artificiali, importanti pentru scopuri forestiere
Ocol silvic	Unitatea silvica infiintata in scopul administrarii si/sau asigurarii serviciilor pentru terenurile din FFN, avand suprafata minima de constituire dupa cum urmeaza: a) in regiunea de campie - 3.000 hectare fond forestier; b) in regiunea de deal - 5.000 hectare fond forestier; c) in regiunea de munte - 7.000 hectare fond forestier. Ocolul silvic se constituie de catre: a) unitatile administrativ-teritoriale, pentru terenuri forestiere proprietate publica sau privata pe care le au in proprietate sau in administrare; b) persoanele fizice si/sau persoanele juridice, pentru terenuri forestiere proprietate privata pe care le au in proprietate; c) persoanele juridice rezultate in urma asocierii persoanelor prevazute la lit. a) si/sau b) la Registrul asociatiilor si fundatiilor, la Oficiul National al Registrului Comertului; d) administratorii fondului forestier proprietate publica a statului, pentru terenurile forestiere proprietate publica a statului si/sau a unitatilor administrativ-teritoriale pe care le administreaza.
Ocupare temporara a unui teren inclus in FFN	Utilizarea temporara a unui teren inclus in FFN, doar in scopuri si perioade stabilite in conditiile prezentei legi
Ocupatii	Terenurile forestiere inscrise in amenajamentele silvice in vigoare la categoria „ocupatii si litigii“ - „M“
Operator	Orice persoana fizica sau juridica ce, in cursul unei activitati comerciale, introduce pe piata Uniunii Europene si alte produse relevante sau le exporta de pe piata Uniunii Europene
Parchet	Suprafata de teren forestier de pe care se recolteaza arborii selectati prin lucrari de ingrijire si conducere, prin tratamente silviculturale, prin lucrari de conservare sau prin extragerea produselor accidentale si extraordinare. Parchetul este parte integranta a santierului de exploatare a lemnului.
Parc recreativ/tematic/ educational	Amenajarile cu caracter permanent sau nepermanent, care se executa in scopul desfasurarii activitatilor recreative, cu sau fara defrisarea vegetatiei forestiere, de tipul: a) pergole si/sau locuri de joaca pentru copii; b) aventura-parc, instalatii pentru catarare sau initiere in alpinism; c) terenuri pentru paintball; d) piste pentru biciclete si alte infrastructuri specifice sau favorabile circulatiei bicicletelor, precum si, dupa caz, poteci de pamant pentru deplasare pedestra si alergare si, separat, pentru ciclism montan si pentru deplasare ecvestra, piste pentru alergare, piste pentru deplasare pe dispozitive cu role, punti, pasarele si podete aferente acestor cai de comunicatie; e) cai de acces aferente.
Paguba	Pierderea economica directa rezultata prin modificarea aspectului, a integritatii fizice si/sau a caracteristicilor fiziologice ale arborelui/arborilor ori ale arboretului/plantatiei/regenerarii naturale, dupa caz, rezultata prin taierea, ruperea, degradarea, distrugerea, scoaterea din radacini a arborilor, puietilor sau lastarilor, taierea cracilor arborilor in picioare
Padure primara	Padure care prezinta o dinamica naturala a proceselor ecosistemice (cu specii naturale, structura pluriena, regenerare naturala, eliminare naturala nedirijata a arborilor) pe o suprafata a carei marime permite mentinerea caracteristicilor naturale si in care nu se practica o interventie umana semnificativa sau in care ultimele interventii umane semnificative s-au facut cu mult timp in urma astfel incat procesele naturale caracteristice s-au restabilit
Padure certificata	O suprafata de padure pentru care exista un certificat valid emis de o organizatie independenta acreditata international care, in urma unui audit, confirma faptul ca suprafata respectiva este gospodarita in conformitate cu un standard de certificare a managementului forestier agreat la nivel international
Padure virgina	Acea padure care s-a format si dezvoltat exclusiv sub actiunea factorilor naturali si in care procesele ecosistemice in dinamica lor se produc fara nicio influenta antropica directa sau indirecta
Padure cvasivirgina	Padurea virgina din trecut care, intre timp, a suferit modificari antropice observabile, nesemnificative asupra structurii, statiunii si proceselor ecosistemice
Paduri urbane si periurbane	Paduri si terenuri forestiere din interiorul si din jurul oraselor care indeplinesc o functie ecologica, sanogena si recreativa pentru locuitorii zonelor urbane, dar care pot furniza in subsidiar si alte bunuri si servicii periurbane cum ar fi lemn, fibre, fructe sau alte produse forestiere nelemnoase, in conditiile aplicarii normelor prevazute la art. 166 alin. (3) din prezenta lege
Minipaduri urbane	Suprafata de teren compacta, de minimum 100 metri patrati, situata in intravilanul unei localitati urbane (oras, municipiu) sau in zona periurbana, cu o latime de cel putin 2 metri, pe care au fost plantate specii forestiere arborescente, ce ofera societatii beneficii psihologice, sociale, estetice, economice si de mediu, in conditiile aplicarii normelor prevazute la art. 166 alin. (3) din prezenta lege
Paduri cu rol sociocultural	Paduri localizate in jurul, in lungul, in apropierea sau in interiorul unor zone/obiective de interes social sau cultural, fiind destinate sa indeplineasca in principal sau in totalitate functii socioculturale. Aceste zone/obiective pot fi: a) statiuni balneoclimaterice, climaterice sau sanatorii de importanta nationala; b) obiective esentiale pentru pastrarea identitatii culturale a comunitatilor locale; c) obiective speciale culturale (cetati, fortificatii, manastiri etc.).
Peisaj forestier mozaicat	Suprafata intinsa cu destinatie forestiera, formata din terenuri cu folosinte diverse, dar in care predomina terenurile acoperite cu paduri, in care arboretele se afla in diverse stadii de dezvoltare, iar diversele asociatii de specii si varste creeaza un mozaic cu o dinamica determinata de modul de gospodarire, dar a carui eterogenitate se mentine relativ constanta in timp ca urmare a aplicarii masurilor cu caracter silvicultural
Precomptare	Actiunea de inlocuire a volumului de lemn prevazut a fi recoltat din arboretele incluse in planul decenal de recoltare a produselor principale dintr-o unitate de gospodarire cu volume echivalente rezultate din arboretele incluse in aceasta, afectate integral de factori biotici sau abiotici, ori din arborete cu varste mai mari de 1/2 din varsta exploatabilitatii tehnice afectate partial de factori biotici sau abiotici ori provenite din defrisari legale si taieri ilegale
Prejudiciu	Pierderile rezultate prin alte actiuni/inactiuni care nu depind de producerea unei pagube in intelesul prezentei legi
Prejudiciul forestier	Suma dintre paguba si valoarea functiilor nerealizate ale padurii si se calculeaza numai in cazul vegetatiei forestiere din FFN
Prestare a serviciilor silvice	Efectuarea, in baza unui contract, a unei activitati cu caracter tehnic de catre personalul silvic al ocoalelor silvice sau al altor entitati atestate in conditiile prezentei legi
Prima transformare a lemnului brut	Prelucrare a lemnului brut care modifica substantial caracteristicile geometrice si defineste modul de utilizare ulterioara. Sortarea, cojirea si prelucrarea superficiala nu sunt considerate prime transformari ale lemnului brut.
Perdele forestiere de protectie	Formatiunile cu vegetatie forestiera, amplasate la o anumita distanta unele fata de altele sau fata de un obiectiv cu scopul de a-l proteja impotriva efectelor unor factori daunatori si/sau pentru ameliorarea climatica, economica si estetico-sanitara a terenurilor
Perimetru de ameliorare	Terenurile degradate sau neproductive agricol care pot fi ameliorate prin impadurire, a caror punere in valoare este necesara din punctul de vedere al protectiei solului, al regimului apelor, al imbunatatirii conditiilor de mediu si al diversitatii biologice
Plantaj	Cultura forestiera constituita din arbori proveniti din mai multe clone sau familii, identificate, in proportii definite, izolata fata de surse de polen strain si care este condusa astfel incat sa produca in mod frecvent recolte abundente de seminte, usor de recoltat
Platforma primara	Spatiu amenajat in mod special pentru a permite executarea lucrarilor de pregatire si incarcare a lemnului in mijloacele de transport. In mod obisnuit, platformele primare se amenajeaza langa cai de transport cu caracter permanent. Platformele primare sunt parti integrante ale santierului de exploatare a lemnului.
Posibilitate	Volumul de lemn care urmeaza a fi recoltat ca produse principale dintr-o unitate de gospodarire, in baza amenajamentului silvic, pe perioada de aplicare a acestuia
Posibilitate anuala	Volumul de lemn care poate fi recoltat anual ca produs principal dintr-o unitate de gospodarire, egal cu raportul dintre posibilitate si numarul anilor de valabilitate a amenajamentului
Principiul continuitatii	Principiu fundamental al amenajarii padurilor care reflecta preocuparea permanenta de a asigura prin amenajament conditiile necesare pentru gestionarea durabila a padurilor, astfel incat acestea sa asigure satisfacerea permanenta a nevoilor de natura ecologica, sociala si economica ale generatiei actuale, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile cerinte
Proces-verbal de inventariere	Actul care face dovada provenientei la locul de recoltare, prin care se calculeaza volumul lemnului pe picior de pana la 20 metri cubi de pe suprafetele de FFN pentru care legea nu obliga la elaborarea amenajamentelor silvice, volumul de pana la 20 metri cubi al lemnului pe picior din vegetatia forestiera din afara fondului forestier si volumul pe picior sau exploatat din culturile energetice sau din parcurile din intravilan
Produse accidentale I	Volumul de lemn provenit din arborii dintr-un arboret/dintr-o parte de arboret cu suprafata de minimum 0,5 hectare, afectat in cel mai ridicat grad de vatamare de factori biotici si/sau abiotici, respectiv arborii dintr-un arboret cu varsta mai mare de 1/2 din varsta exploatabilitatii tehnice, afectat partial de factori biotici si/sau abiotici. Aceste produse se asimileaza cu produsele principale si se recolteaza integral.
Produse accidentale II	Volumul de lemn provenit din arborii dintr-un arboret cu varsta mai mica sau egala cu 1/2 din varsta exploatabilitatii tehnice, afectat partial de factori biotici si/sau abiotici. Aceste produse se asimileaza cu produsele secundare si se recolteaza integral.
Produse extraordinare	Volumul de lemn care se exploateaza de pe drumurile si instalatiile de scos-apropiat, de pe suprafata destinata realizarii platformelor primare, de pe terenuri din FFN amplasate sub/peste retelele de transport sau distributie a petrolului, a gazelor naturale sau a energiei electrice sau cea rezultata din exploatarea arborilor care pericliteaza circulatia pe caile de transport, inclusiv de pe suprafetele pentru care este suspendat serviciul silvic, la solicitarea scrisa a detinatorului sau administratorului retelei sau caii de transport, din interiorul si/sau proximitatea obiectivelor militare in scopul mentinerii in stare de operativitate a acestora, pentru protectia obiectivelor arheologice, culturale sau publice, si cele rezultate din defrisari legal aprobate
Produse principale	Volumul de lemn rezultat din taieri de regenerare a padurilor
Produse secundare	Volumul de lemn provenit din taierile de ingrijire si conducere a arboretelor
Provenienta lemnului	Locul de recoltare a lemnului, pentru care exista drept de taiere, inregistrat in sistemul informational integrat pentru paduri prin poligonul/punctul identificat cu coordonate geografice certe
Pretul mediu al unui metru cub de lemn	Pretul mediu de vanzare al unui metru cub de lemn pe picior la nivel national, determinat ca medie a datelor statistice publicate pentru ultimii 3 ani de Institutul National de Statistica
Puiet	Planta lemnoasa tanara calendaristic si stadial provenita din samanta sau parti de arbori, aparuta spontan sau cultivata
Reconstructie ecologica	Ansamblul de masuri, initiate si derulate de catre om, prin care se asigura restabilirea structurii, functiilor naturale, diversitatii si dinamicii naturale in vederea refacerii unui ecosistem degradat in urma interventiei umane. In ceea ce priveste reconstructia ecologica a ecosistemelor forestiere, aceasta cuprinde doar lucrarile menite sa asigure readucerea lor la tipul natural fundamental de padure, refacerea structurii acelor ecosisteme, precum si aducerea la nivel optim a functiilor lor si refacerea conectivitatii in ecosistemele fragmentate.
Regenerare	Proces de innoire a arboretelor/padurii prin inlocuirea unei generatii vechi cu una noua; se poate realiza pe cale naturala, artificiala sau mixta.
Regenerare artificiala	Reinnoirea arboretelor/padurii pe cale artificiala, prin semanaturi directe sau prin plantatie
Regenerare naturala	Proces de reinnoire a arboretelor/padurii pe cale naturala, din samanta (in cazul codrului) sau din lastari si drajoni (in cazul crangului)
Regenerare naturala (din samanta)	Refacere a padurii prin imprastierea semintelor pe terenul de impadurit, sub actiunea fortelor naturii
Regim	Modul general in care se realizeaza regenerarea unei paduri: din samanta, din lastari sau mixt (din samanta si lastari)
Regimul codrului	Regim in care arboretele se exploateaza, de regula, la varste inaintate si sunt regenerate pe cale germinativa (din samanta, inclusiv prin plantatii)
Regimul crangului	Regim in care arboretele se exploateaza, de regula, la varste reduse si sunt regenerate pe cale vegetativa (din lastari, drajoni)
Regim silvic	Ansamblul de norme tehnice si juridice privind administrarea si utilizarea padurilor si a terenurilor forestiere, in scopul asigurarii gestionarii durabile
Rezilienta	Capacitatea unui ecosistem de a reveni la starea initiala in urma unei perturbatii, mentinandu-si compozitia taxonomica, structurile, functiile si ratele procesului
Schimbarea categoriei de folosinta	Schimbarea folosintei terenului cu mentinerea destinatiei forestiere, in scopul executarii de lucrari si realizarii de obiective necesare administrarii si gestionarii durabile a fondului forestier
Secuire	Indepartarea cojii trunchiului arborelui pe circumferinta acestuia pentru a-i provoca uscarea
Set de masuri minime de conservare	Set de masuri menite sa asigure mentinerea starii actuale de conservare a habitatelor si speciilor din ariile naturale protejate fara plan de management, pana la elaborarea si aprobarea planurilor de management
Sezon de vegetatie	Perioada din an cuprinsa intre momentul intrarii in vegetatie si cel al intrarii in repausul vegetativ al arborilor
Servicii ecosistemice	Serviciile ecosistemice oferite de padure sunt contributiile ecosistemelor forestiere de care beneficiaza proprietarul si societatea in mod direct sau indirect. Serviciile ecosistemice oferite de paduri, definite in sensul prezentei legi, se clasifica in: a) servicii de aprovizionare, reprezentate de produsele lemnoase si nelemnoase; b) servicii de regularizare, identificate prin corespondenta cu sistemul de zonare functional a padurilor din grupa I functionala; c) servicii culturale, identificate prin padurile cu rol sociocultural, recreativ, sanogen si de protectie ecologica a asezarilor umane.
Silvicultura apropiata de natura	Abordare a gestiunii padurilor care urmareste sa imite si sa sustina procesele naturale din padure, sa asigure conservarea biodiversitatii si sa ofere servicii ecosistemice de calitate, in timp ce se asigura si o productie durabila de lemn
Specie autohtona	Speciile de arbori sau arbusti care se regasesc in mod natural in Romania si nu ca urmare a introducerii accidentale sau fortate de catre om de-a lungul secolelor
Stare de masiv	Stadiul din care o regenerare se poate dezvolta independent, ca urmare a faptului ca exemplarele componente ale acesteia realizeaza o desime care asigura conditionarea lor reciproca in crestere si dezvoltare, fara a mai fi necesare lucrari de completari si intretineri.
Stimulent financiar	Forma de ajutor sau de sprijin financiar acordat de catre stat proprietarilor terenurilor din FFN, altii decat statul, care isi asuma angajamente voluntare de mediu prin care aplica masuri de conservare a biodiversitatii
Structura de administrare	Unitate silvica sau grupare de unitati silvice (directie silvica, regie autonoma), cu sau fara personalitate juridica, infiintata in scopul administrarii si/sau asigurarii serviciilor pentru terenurile din FFN
Sortiment de lemn brut	Sortimentele de materiale lemnoase specifice introducerii pe piata a lemnului recoltat din fondul forestier national, si anume: lemnul rotund sau despicat, cu sau fara coaja, si lemnul de foc sub forma de trunchiuri, butuci, lobde, craci, vreascuri sau forme similare, tocatura provenita din lemn, coaja arborilor si resturile de exploatare
Santier de exploatare a lemnului	Spatiul care se organizeaza pentru desfasurarea lucrarilor de exploatare a lemnului, care cuprinde parchetul sau parchetele, caile de colectare a lemnului, una sau mai multe platforme primare, precum si alte amenajari, constructii si instalatii necesare executarii lucrarilor de exploatare a lemnului. Santierul de exploatare a lemnului poate fi organizat pentru doua sau mai multe parchete exploatate concomitent sau succesiv. Recoltarea, colectarea si lucrarile pe platforma primara se desfasoara in cadrul santierului de exploatare a lemnului.
Taiere rasa	Taiere prin care se inlatura integral si printr-o singura interventie arboretul matur de pe o anumita suprafata in vederea regenerarii
Taiere cu drept	Recoltarea arborilor din: a) parchetele autorizate spre exploatare, cu conditia respectarii prevederilor legale referitoare la evaluarea lemnului destinat valorificarii; b) vegetatia din afara FFN, cu respectarea prevederilor legale referitoare la evaluarea lemnului destinat valorificarii
Taiere fara drept	Taierea arborilor fara autorizatie de exploatare, a celor care nu sunt destinati extragerii conform autorizatiei de exploatare
Teren aferent activelor vandute	Suprafata de teren din documentatia tehnica aprobata pentru vanzarea unui activ al Romsilva. Suprafata din documentatia tehnica nu poate depasi suprafata unitatii amenajistice pe care este amplasat activul.
Teren neproductiv	Terenul din FFN, in suprafata de cel putin 0,1 hectare, care nu prezinta conditii stationale care sa permita instalarea si dezvoltarea unei vegetatii forestiere
Terenuri degradate din afara fondului forestier national	Terenurile care prin eroziune, poluare sau actiunea distructiva a unor factori antropici si-au pierdut definitiv capacitatea de productie agricola, dar pot fi ameliorate prin impadurire, si anume: a) terenurile cu eroziune de suprafata foarte puternica si excesiva; b) terenurile cu eroziune de adancime - ogase, ravene, torenti; c) terenurile afectate de alunecari active, prabusiri, surpari si scurgeri noroioase; d) terenurile nisipoase expuse erodarii de catre vant sau apa; e) terenurile cu aglomerari de pietris, bolovanis, grohotis, stancarii si depozite de aluviuni torentiale; f) terenurile cu exces permanent de umiditate; g) terenurile saraturate sau puternic acide; h) terenurile poluate cu substante chimice, petroliere sau noxe; i) terenurile ocupate cu halde miniere, deseuri industriale sau menajere, gropi de imprumut; j) terenurile neproductive, daca acestea nu se constituie ca habitate naturale; k) terenurile cu nisipuri miscatoare, care necesita lucrari de impadurire pentru fixarea acestora; l) terenurile din oricare dintre categoriile mentionate la lit. a)-k), care au fost ameliorate prin plantatii silvice si de pe care vegetatia a fost inlaturata
Tip functional	Totalitatea categoriilor functionale care necesita acelasi mod de gospodarire
Trasabilitatea materialelor lemnoase	Urmarirea sistematica a manipularii spatiale si tehnice a materialelor lemnoase de la locul de recoltare pana la transformarea in produse semifabricate prin sistemul informational integrat pentru paduri
Tratament silvicultural	Modul special in care se face recoltarea materialului lemnos exploatabil si se asigura regenerarea unei paduri in cadrul aceluiasi regim, pentru atingerea unui anumit scop
Tel de gospodarire	Caracteristica a modelului structural al padurii supuse amenajarii, model spre realizarea caruia trebuie sa fie orientate toate reglementarile si masurile preconizate prin amenajamentul silvic; telurile de gospodarire, specifice pentru realizarea diverselor aspecte structurale ale modelului, se stabilesc la nivel de arboret si de unitate de gospodarire.
Unitate de gospodarire	Totalitatea arboretelor dintr-o unitate de productie sau dintr-un ocol silvic destinate realizarii unor obiective similare si care formeaza obiectul unei reglementari distincte a procesului de productie. Pentru unitatile de gospodarire constituite la nivelul unitatilor de productie se foloseste si termenul de „subunitate de productie“, iar pentru cele constituite la nivel de ocol silvic, termenul de „serie de gospodarire“.
Unitate de productie	Unitate teritoriala de baza in cadrul careia padurile formeaza obiect independent de organizare si control si pentru care se elaboreaza un amenajament silvic distinct
Vegetatie forestiera	Terenuri cu vegetatie forestiera avand suprafata mai mare de 0,5 hectare, latimea mai mare de 20 metri si indicele de acoperire (consistenta) fie de 5-10% pentru arborii capabili sa atinga inaltimea minima de 5 metri la maturitate in conditii normale de vegetatie, fie peste 10% pentru arborii care nu pot atinge 5 metri inaltime la maturitate (arbori pitici) si arbusti
Volum de lemn pe picior	Volumul tuturor arborilor situati pe o suprafata de teren acoperita de acestia, in care se includ trunchiul, coaja si cracile. Pentru speciile de rasinoase, cracile nu se includ in volumul arborilor.

METODOLOGIE
de calcul al cheltuielilor destinate asigurarii pazei si serviciilor silvice minimale
pentru terenurile din FFN in suprafata de maximum 30 hectare inclusiv

PARTEA I
Articolul 1
Valoarea sumelor destinate pazei si serviciilor silvice minimale (Vtss) se calculeaza cu formula:
Vtss = Vss x Sp,
unde:
Sp - suprafata pentru care se asigura serviciile silvice - hectare;
Vss - contravaloarea pazei si serviciilor silvice minimale/an/ha - lei;
Vss = [(Smbe x 12/Smc) + Ca x 12/Smc] x 145%,
unde:
Smbe - salariul mediu brut pe economie comunicat de Institutul National de Statistica pentru luna decembrie a anului precedent efectuarii serviciilor silvice - lei;
Smc*) - suprafata medie a unui canton silvic, respectiv:
400 hectare in zona de campie; se incadreaza terenurile forestiere cu altitudine de maximum 300 metri;
700 hectare in zona de deal; se incadreaza terenurile forestiere cu altitudine cuprinsa intre 301 si 800 metri;
1.100 hectare in zona de munte; se incadreaza terenurile forestiere cu altitudine > 800 metri.

Articolul 2
(1) Ocolul silvic nominalizat intocmeste cererea de decontare si fisa de calcul al sumelor pentru asigurarea pazei si serviciilor silvice minimale, al carei model este prevazut in tabelul nr. 1 din prezenta metodologie, semnate de seful ocolului silvic.
(2) Seful ocolului silvic transmite Garzii Forestiere competente teritorial cererea de decontare si fisa de calcul al sumelor pentru asigurarea pazei si serviciilor silvice minimale, in vederea decontarii, trimestrial, in primele 15 zile ale trimestrului urmator.

Articolul 3
(1) Garda Forestiera verifica documentele prevazute la art. 2 alin. (2) in termen de maximum 15 zile lucratoare de la data primirii acestora si, in situatia in care sunt conforme, procedeaza astfel:
a) inspectorul-sef avizeaza fisa de calcul;
b) intocmeste decontul justificativ privind acordarea alocatiilor bugetare proprietarilor de paduri in vederea gestionarii durabile a fondului forestier, potrivit modelului prevazut in tabelul nr. 2 din prezenta metodologie;
c) transmite documentele prevazute la lit. a) si b), centralizat pe ocoale silvice si pe unitati administrativ-teritoriale, cu adresa de inaintare, catre Garda Forestiera Nationala.
(2) In situatia in care Garda Forestiera competenta teritorial constata neconformitati in documentele prevazute la art. 2 alin. (2), solicita ocolului silvic care asigura serviciile silvice clarificari, informatii sau documente suplimentare, dupa caz, returneaza pentru refacere sau respinge motivat documentatia depusa, in termen de maximum 15 zile lucratoare de la data primirii acesteia.

Articolul 4
Garda Forestiera competenta teritorial transmite catre Garda Forestiera Nationala urmatoarele:
a) cererea de decontare;
b) fisa de calcul al sumelor pentru asigurarea pazei si serviciilor silvice minimale, intocmita de ocolul silvic nominalizat care efectueaza paza si serviciile silvice minimale, avizata de Garda Forestiera competenta teritorial;
c) formularul de decont justificativ privind acordarea alocatiilor bugetare proprietarilor de paduri in vederea gestionarii durabile a fondului forestier.

Articolul 5
(1) Garda Forestiera Nationala verifica documentele prevazute la art. 4 si le transmite, in termen de 30 de zile de la data depunerii, la directia care gestioneaza bugetul din cadrul Autoritatii. Solicitarea de deschidere de credite va fi insotita de situatia centralizata a solicitarilor acceptate la plata.
(2) Un exemplar, in copie, al documentelor prevazute la art. 4 se pastreaza si de catre Garda Forestiera Nationala.

Articolul 6
(1) Directia care gestioneaza bugetul din cadrul Autoritatii primeste situatia centralizata a solicitarilor acceptate la plata si asigura deschiderea de credite bugetare. Garda Forestiera Nationala transmite sumele necesare platilor catre Garzile Forestiere competente teritorial pentru a fi virate catre ocoalele silvice care asigura serviciile silvice.
(2) Documentele prevazute la art. 5, actele de decontare si de evidenta a cheltuielilor efectuate din alocatiile bugetare pentru paza si servicii silvice minimale se indosariaza distinct si se inregistreaza in conturi separat de orice alte cheltuieli.
(3) Platile efectuate din alocatiile bugetare sunt supuse controlului financiar preventiv.
*) La calculul suprafetei medii a unui canton silvic se are in vedere echivalenta pe forme de relief, iar la incadrarea pe forme de relief se ia in calcul altitudinea maxima, atunci cand aceasta este variabila.
Ca - valoare cote angajator aferente Smbe - lei;
145% - cheltuieli indirecte.

PARTEA II
(1) Tabelul nr. 1
Se avizeaza.
Inspector-sef,
...........................

FISA DE CALCUL
al sumelor pentru asigurarea pazei si serviciilor silvice minimale
- model -

Nr. crt	Forma de relief*) - hectare	Suprafata - hectare -	Valoarea unitara calculata conform metodologiei - lei/an/ha/forme de relief	Numar de zile asigurare paza si servicii silvice minimale	Valoarea totala**) - lei -
0	1	2	3	4	5 = 2 x 3 x 4/nr. zile an
	campie
	deal
	munte
Total	x		x

Seful ocolului silvic,
.......................

*) Incadrarea pe forme de relief se face in functie de amenajamentul silvic in vigoare sau, in situatia in care amenajamentul silvic nu mai este in vigoare, incadrarea se face in functie de ultimul amenajament silvic elaborat pentru suprafata respectiva.
**) Valoarea se exprima in lei cu doua zecimale.
(2) Tabelul nr. 2
Garda Forestiera Nationala
Garda Forestiera ....................................

DECONT JUSTIFICATIV*)
privind acordarea alocatiilor bugetare pentru fondul forestier in suprafata
de maximum 30 hectare inclusiv, potrivit prevederilor art. 125 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic
al trimestrului ........ anul ........

*) Se intocmeste un decont pentru toate suprafetele de fond forestier in suprafata de maximum 30 hectare inclusiv, potrivit prevederilor art. 125 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic, pentru care sunt asigurate paza si serviciile silvice minimale de catre acelasi ocol silvic.
1. Amplasamentul suprafetei pentru care se asigura paza si serviciile silvice minimale: judetul ..........................., localitatea ........................., Ocolul Silvic .........................
2. Beneficiarii lucrarii:

Nr. crt.

Documente privind identificarea terenului forestier**)

Titularul documentelor privind identificarea terenului forestier

Nr. si data actului de constatare potrivit art. 31 alin. (3) din Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic

Forma de relief

Suprafata- hectare -

Valoarea unitara calculata conform metodologiei - lei/an/ha/ forme de relief***) -

Numar de zile asigurare paza servicii silvice minimale

Valoarea totala

- lei -

10 = 7 x 8 x 9/nr. zile an

Total ocol

Din care

campie

deal

munte

**) Identificarea terenului se face prin: proces-verbal de punere in posesie/titlu de proprietate/act administrativ, in original, emis de unitatea administrativ-teritoriala, prin care se face dovada inregistrarii terenului forestier, in care este inscrisa si suprafata.
***) La prima decontare, coloana 8 se calculeaza de la data din coloana 3 pana la sfarsitul perioadei pentru care se intocmeste decontul.
3. Ocolul silvic care realizeaza paza si serviciile silvice minimale/denumirea ............................................
Sediul: comuna/orasul ..................................................., str. ............................................nr. ..............
Numarul de inmatriculare in registrul comertului/Numarul de inregistrare in Registrul asociatiilor si fundatiilor ................
Codul unic de inregistrare ................................................................................
Contul ocolului silvic in care se transmit sumele ..............................................

Inspector-sef,

................................................
(numele si prenumele, semnatura)

L.S./S

Seful serviciului financiar-contabil,

...................................................
(numele si prenumele, semnatura)

(3) Tabelul nr. 3

- model -

Garda Forestiera Nationala
Garda Forestiera ...............................

DECONT JUSTIFICATIV*)
privind acordarea alocatiilor bugetare proprietarilor de paduri
in vederea gestionarii durabile a fondului forestier

*) Se intocmeste un decont justificativ la nivel de ocol silvic pentru toate suprafetele de fond forestier pentru care sunt incheiate contracte de paza si servicii silvice minimale cu proprietari.

Trimestrul ........... anul ..................
1. Amplasamentul suprafetei pentru care se asigura paza si serviciile silvice minimale: judetul ......................., localitatea .........................., Ocolul Silvic ....................
2. Beneficiarii lucrarii:

Nr. crt.	Numele si prenumele/ Denumirea persoanei juridice	CNP/CUI	Tipul, nr. si data actului de proprietate	Nr. si data contractului de paza si servicii silvice minimale	UP	ua	Suprafata - hectare -	Valoarea - lei -



	Total

3. Ocolul silvic care realizeaza paza si serviciile silvice minimale:
Denumirea ....................................
Sediul: comuna/orasul ........................., str. .......................... nr. .........
Numarul de inmatriculare in registrul comertului/Numarul de inregistrare in Registrul asociatiilor si fundatiilor ................
Numarul unic de inregistrare ..............................
Contul ocolului silvic in care se transmit sumele .........................................

Inspector-sef,

...................................
(numele si prenumele)

L.S./S.S.

Seful serviciului financiar-contabil,

.................................................
(numele si prenumele, semnatura)

Anexa nr. 3

VALOAREA
factorului „k“ pentru evaluarea pagubelor
Tabelul nr. 1: Volumele unitare si valoarea factorului „k“*) pentru pagubele inregistrate la arbori, pe specii sau grupe de specii

Nr. crt.	Categoria de diametre (centimetri)	Specia
		Rasinoase		Cvercinee, paltin, frasin, cires, sorb		Alte foioase
		Volum unitar (mc/bucata)	Valoarea factorului „k”	Volum unitar (mc/bucata)	Valoarea factorului „k”	Volum unitar (mc/bucata)	Valoarea factorului „k”
1.	2,1-4,0	0,0	0,035	0,003	0,070	0,001	0,035
2.	4,1-8,0	0,009	0,070	0,010	0,105	0,003	0,035
3.	8,1-12,0	0,040	0,105	0,028	0,175	0,049	0,035
4.	12,1-16,0	0,086	0,140	0,072	0,227	0,078	0,105
5.	16,1-20,0	0,156	0,210	0,150	0,297	0,124	0,140
6.	20,1-24,0	0,245	0,227	0,266	0,402	0,217	0,175
7.	24,1-28,0	0,366	0,402	0,411	0,735	0,332	0,280
8.	28,1-32,0	0,521	0,682	0,617	1,015	0,508	0,525
9.	32,1-36,0	0,713	1,015	0,866	2,082	0,720	0,892
10.	36,1-40,0	0,900	1,435	1,144	3,237	0,976	1,400
11.	40,1-44,0	1,123	1,837	1,450	4,322	1,271	1,872
12.	44,1-48,0	1,364	2,362	1,782	5,600	1,602	2,397
13.	48,1-52,0	1,629	3,220	2,168	7,507	1,994	3,220
14.	52,1-56,0	1,889	3,920	2,549	9,380	2,411	4,340
15.	56,1-60,0	2,162	4,655	2,981	11,935	2,892	5,775
16.	60,1-64,0	2,464	5,740	3,428	15,260	3,390	7,630
17.	64,1-68,0	2,749	6,545	3,883	17,745	3,960	9,362
18.	68,1-72,0	2,989	7,227	4,362	20,475	4,552	11,200
19.	72,1-76,0	3,164	8,190	4,851	24,517	5,161	13,702
20.	76,1-80,0	3,409	8,872	5,379	27,877	5,763	15,592
21.	> 80	3,583	9,450	5,934	30,975	6,419	17,587

*) Valorile din coloanele 3, 5 si 7 se aplica pentru calculul pagubei.
Tabelul nr. 2: Valoarea factorului „k“*) pentru prejudiciile inregistrate la puieti sau lastari, pe specii sau grupe de specii

Valoarea factorului „k”*) pentru specia sau grupa de specii
Nr. crt.	Prejudiciu inregistrat la:	Rasinoase	Cvercinee, paltin, frasin, cires, sorb	Alte foioase
0	1	2	3	4
1.	Puieti	0,017	0,017	0,017
2.	Lastari	-	0,017	0,017

*) Valorile din coloanele 2, 3 si 4 se aplica pentru calculul pagubei.