Codul Silvic interzice taierile de paduri. Cum de sunt, totusi, permise

Codul Silvic in vigoare interzice taierile de paduri, mai exact stipuleaza clar ca "reducerea suprafetei fondului forestier national este interzisa". Mai jos va aratam cum de sunt defrisarile, totusi, permise. 

Art. 35 din Codul Silvic stabileste ca "reducerea suprafetei fondului forestier national este interzisa". Astfel, intelegem ca taierile de paduri din Romania nu pot fi facute fara incalcarea legii. Exista, insa, cateva exceptii.

Conform aceluiasi Cod Silvic, "este permisa reducerea suprafetei fondului forestier national prin scoaterea /definitiva a unor terenuri necesare realizarii obiectivelor de interes national, declarate de utilitate publica, in conditiile legii, precum si a unor terenuri pe care sunt amplasate capacitati de productie si/sau servicii pentru aparare de interes strategic pentru securitatea nationala". Mai mult, "reducerea fondului forestier national prin scoaterea definitiva a unor terenuri proprietate publica a statului, in suprafata de pana la 400 m2, pentru realizarea unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat, se realizeaza fara compensare si fara plata altor obligatii banesti, la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne". Totodata, "reducerea fondului forestier national prin scoaterea definitiva a unor terenuri proprietate publica a statului pe care sunt amplasate capacitati de productie si/sau servicii pentru aparare de interes strategic pentru securitatea nationala se realizeaza fara compensare si fara plata altor obligatii banesti".

In continuare, anual se pot adopta legi prin care art. 35 este temporar suspendat. Spre exemplu, Legea nr. 23/2020 stabileste la art. 1, alin. (8) ca pentru art. 35 din Codul Silvic se aplica o derogare.

Taierile de paduri sunt, asadar, constante si continua sa se intample in ciuda interzicerilor expres din Codul Silvic. 

In mod surprinzator, rapoartele anuale ale Ministerului Mediului din 2005 si pana in 2015 arata ca suprafata fondului forestier national a continuat sa creasca, desi s-a constatat existenta unei mafii a lemnului care continua taierile ilegale. Mai mult, chiar si cele mai mari companii care exploateaza lemn in Romania au acceptat amenzi usturatoare pentru comercializarea de lemn furat din padurile Romaniei.



In 2005, Romania avea 6.390.536 de ha de padure. In 2015, publicarea cifrelor a fost modificata, dar raportul arata 6.555.000 milioane de ha de padure. De-a lungul unui deceniu s-a constatat, asadar, o crestere consistenta. 

Comisia Europeana a lansat procedura de infringement impotriva Romaniei in 2020 din cauza ca n-a reusit sa adopte masuri pentru protejarea padurilor, dar activistii de mediu sustin ca lansarea procedurii n-a produs efecte.

Acest lucru este un motiv de ingrijorare atat pentru Bruxelles, cat si pentru Romania. Opinia motivata a Comisiei din luna iulie este ultimul pas inainte de trimiterea cazului pe masa Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Romania a trimis un raspuns, insa mai trebuie sa convinga Bruxelles-ul ca si actioneaza.

"La fel ca in alte cazuri de infringement, Comisia doreste sa vada un angajament real din partea autoritatilor din Romania si masuri cu efect pe termen lung pentru a rezolva aceasta problema (n.red: a taierilor ilegale) care reprezinta un motiv serios de ingrijorare si de pagube de mediu", a declarat un oficial european citat de Politico.

Circa 20 de milioane de metri cubi de lemn sunt taiati ilegal in Romania in fiecare an, declara ministrul mediului Costel Alexe in luna noiembrie, o parte din lemn provenind din padurile virgine. In Romania se gasesc circa doua treimi din padurile virgine ale Europei, majoritatea protejate in cadrul programului Natura 2000. Insa nici un guvern nu a fost capabil sa faca ceva in privinta taierilor ilegale.

Autoritatile romane au deschis circa o mie de cazuri penale cu taieri ilegale in prima jumatate a anului 2020.

Parlamentarii romani au incercat sa adopte cateva masuri pentru oprirea furtului din padurile Romaniei, insa "DNA-ul padurilor" nu a putut fi pus pe picioare. Guvernul Orban a atacat legea de infiintare la CCR si a castigat.

Romania a marturisit chiar si uciderea unor padurari care pazeau padurea de taierile ilegale, insa anchetele nu au reusit sa aduca in fata justitiei vinovatii.

Singura masura valabila ramane serviciul de paza gratuit. Acesta, insa, a expirat la final de 2020. Proprietarii de padure care au mai putin de 30 de ha primeau un ajutor de stat pentru a acoperi costurile serviciilor silvice realizate de catre ocoalele silvice, astfel incat proprietarii de paduri cu suprafete mai mici sau egale cu 30 de hectare sa beneficieze de aceste servicii in mod gratuit.

Ramane de vazut daca in 2021 autoritatile vor lua masuri clare si transparente pentru protejarea padurilor.