Este vorba de legea privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice care modifica Legea de functionare a Agentiei Nationale de Integritate, 144/2007.
CCR a transmis joi, intr-un
comunicat, ca a admis cu unanimitate de voturi exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative sunt constitutionale in masura in care nu se refera si la drepturile si obligatiile sotului/sotiei declarantului, precum si ale copiilor majori aflati in intretinerea acestuia.
Totodata, cu majoritate de voturi, Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.6 alin.(1) lit.d) si art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010 sunt neconstitutionale.
"In esenta, Curtea a retinut, in ceea ce priveste prevederile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, ca acestea contravin dispozitiilor art.1 alin.(5) din Constitutie, prin prisma nerespectarii exigentelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie sa le intruneasca pentru a fi in concordanta cu principiul legalitatii. Aceasta, deoarece declaratia de avere, fiind o declaratie pe proprie raspundere angajeaza raspunderea penala a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi facuta decat in nume propriu, o persoana neputand fi tinuta raspunzatoare din punct de vedere penal pentru fapta/declaratiile altei persoane. Or, prevederile de lege criticate care instituie obligatia de a declara nu doar veniturile proprii, ci si drepturile si obligatiile sotului/sotiei si ale copiilor aflati in intretinere, nu tin cont de modificarile legislative aduse Codului civil in materia regimului juridic al bunurilor sotilor si determina asumarea raspunderii penale a declarantului pentru informatii pe care acesta nu le detine/nu le cunoaste in mod direct, ci trebuie sa le obtina de la o terta persoana, respectiv de la sot/sotie si copiii majori aflati in intretinere", se arata in comunicatul Curtii Constitutionale.
In ceea ce priveste prevederile art.6 alin.(1) lit.d) si art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, tinand cont de conceptia europeana orientata spre necesitatea protectiei vietii private si a datelor cu caracter personal, Curtea a constatat ca publicarea declaratiilor de avere si de interese pe site-ul institutiei in cadrul careia isi desfasoara activitatea declarantul si pe cel al Agentiei Nationale de Integritate contravine art.1 alin.(5) si art.26 din Legea fundamentala. In acest sens, Curtea a efectuat un test de proportionalitate, constatand ca este de netagaduit faptul ca prevederile legale criticate au fost edictate in scopul prevenirii coruptiei si asigurarii transparentei vietii politice, urmarind, asadar, un scop legitim. Valorificand jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene si standardele dreptului Uniunii Europene in materie, Curtea Constitutionala a apreciat ca este suficienta depunerea declaratiilor la organul competent sa le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI si al institutiei careia ii apartine declarantul nu este necesara si proportionala atingerii finalitatii propuse, incalcandu-se dreptul la protectia vietii private, se mai arata in comunicat.
Magistratii Curtii Constitutionale arata ca solutia pronuntata nu trebuie sa aiba ca efect eliminarea obligatiei persoanelor prevazute de lege de a da declaratii de avere, ci doar ca aceste declaratii sa nu mai fie publicate pe site-urile mentionate, urmand ca ele sa fie inaintate Agentiei Nationale pentru Integritate, care sa le gestioneze potrivit competentelor prevazute de lege.
Este important de precizat ca Decizia CCR produce efecte pentru viitor si nu priveste declaratiile de avere si de interese depuse anterior publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Magistratii Curtii noteaza ca revine legiuitorului competenta de a pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei si de a codifica normele privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice.
Decizia CCR are un impact major in spatiul public, avand in vedere ca multe dintre investigatiile de presa publicate in ultimii ani nu ar fi putut fi realizate daca declaratiile de avere ale unor functionari ai statului nu erau publice.
„Fara accesul public la aceste declaratii de avere si de interese, n-ar mai fi existat investigatii jurnalistice de rasunet din presa romaneasca: de la Matusa Tamara (Adrian Nastase) la Familia Dragnea si afacerile din Teleorman sau averile Generalului Oprea. Acestea sunt doar cateva dintre anchetele care au facut lumina in interes public. De asemenea, zeci de anchete de la Snoop nu ar fi fost posibile fara a verifica declaratiile de avere/interese – doar din ultimul an”, se arata intr-un mesaj publicat recent pe pagina de Facebook a redactiei Snoop.
Jurnalistii au publicat si zece exemple de astfel de anchete. Acestea sunt:
1) Dosarul si averea candidatului la primarie Catalin Cirstoiu
2) Cea mai mare gradina din Romania: 3.000 de primari au pamant si paduri cat doua Capitale
3) Primari cu 11 case sau 36 de vehicule. „Folsfagan” bate Dacia la masini. Cate vile si automobile au edilii din Romania?
4) Comisarul european Minzatu: casa monument istoric nationalizata, cumparata cu 17.000 euro de la stat si extinsa fara autorizatie de constructie
5) Ordinul lui Grebla. Omul votat sa supravegheze corectitudinea alegerilor, prins ca si-a majorat ilegal salariul si diurnele cu mii de euro lunar
6) Cealalta parada militara de 1 Decembrie. AUR si SOS au cei mai multi dintre cei 104 de rezervisti MAI, MApN si SRI care candideaza pentru Parlament
7) Generalul Zisu: Zeus la mare, la bloc si la Spitalul Militar
8) Viceprimar PSD pentru Negoita: 2,70 la BAC la mate, administrator IT la primarie, site de vanzari „haine de firma” la 99 lei
9) Cine este politistul local care l-a blocat pe Nicusor Dan la Piata Unirii: cazul Pisla, directorul Politiei din Sectorul 4
10) ANI il verifica pe primarul cu declaratia goala, dupa ce Snoop a descoperit ca si-a trecut averea pe numele fiului