Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

ICCJ sesizeaza Curtea Constitutionala cu privire la modificarile aduse Codului penal

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a decis joi sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la modificarile aduse Codului penal de catre Camera Deputatilor, prin care presedintele Romaniei, deputatii si senatorii sunt scosi din definitia ''functionarilor publici''.

Instanta suprema sustine ca prin modificarile aduse Codului penal se hincalca mai multe dispozitii ale Constitutiei, respectiv "egalitatea in drepturi", "cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari".

De asemenea, ICCJ atrage atentia ca Romania a semnat Conventia penala privind coruptia, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, si Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata la New York la 31 octombrie 2003, prin care statul roman si-a asumat obligatia de a incrimina coruptia activa si coruptia pasiva a membrilor adunarilor publice nationale.

Conducerea ICCJ a convocat joi Sectiile unite ale acestei instante, din totalul de 111 judecatori in functie fiind prezenti 92.

"In urma discutiilor ce au avut loc, deliberand, Sectiile unite au hotarat sa fie sesizata Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 5 si art. II. pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011), precum si a dispozitiilor articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253 (1) din Codul penal (PL-x nr. 467/2012), in raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutia Romaniei, precum si cu prevederile art. 11 alin. (1) si (2) din legea fundamentala", se arata intr-un comunicat postat pe site-ul ICCJ.

ICCJ explica si care sunt considerentele care au stat la baza acestei sesizari.

Astfel, dispozitiile art. I pct. 5 si ale art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011) excepteaza de la dispozitiile art. 147 din Codul penal, care definesc notiunile de "functionar public" si "functionar", precum si de la dispozitiile art. 175 din noul Cod penal (Legea nr. 286/2009 privind Codul penal), care definesc notiunea de "functionar public", o serie de categorii de persoane — "Presedintele Romaniei, deputatii si senatorii, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale si care nu sunt finantati de la bugetul de stat".

Instanta suprema arata ca efectul dispozitiilor art. I pct. 5 si ale art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011) consta, in principal, in restrangerea sferei de aplicare a tuturor normelor de incriminare care prevad, ca subiect activ, persoana care are calitatea de "functionar public" sau "functionar" in sensul art. 147 din Codul penal sau calitatea de "functionar public" in acceptiunea art. 175 din noul Cod penal, excluzand incidenta acestei categorii de norme de incriminare in cazul persoanelor exceptate de la dispozitiile art. 147 din Codul penal si art. 175 din noul Cod penal.

Dispozitiile articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253 (1) din Codul penal (PL-x nr. 467/2012) restrang sfera de aplicare a normei de incriminare a conflictului de interese la persoanele care savarsesc fapta in exercitarea atributiilor de serviciu "ce rezulta dintr-un contract de munca si o fisa a postului semnate cu o institutie dintre cele prevazute la art. 145" din Codul penal, excluzand incidenta normei de incriminare in cazul tuturor persoanelor care exercita functii alese sau numite, functii care nu implica incheierea unui contract de munca cu una dintre institutiile prevazute in art. 145 din Codul penal si nu presupun exercitarea atributiilor de serviciu pe baza unei fise a postului.

Curtea suprema reaminteste ca, in conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutia Romaniei, dispozitii consacrate "egalitatii in drepturi", "cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari".

De altfel, Curtea Constitutionala a constatat in jurisprudenta sa, prin considerente cu valoare general obligatorie, ca "violarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci cand se aplica tratament diferentiat unor cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite".

Judecatorii considera ca diferenta de tratament juridic instituita prin modificarile aduse Codului penal "nu are o justificare obiectiva si rezonabila, in conditiile in care conduce la excluderea incidentei unor norme de incriminare in cazul unor categorii de persoane aflate in aceeasi situatie cu persoanele carora normele de incriminare le sunt aplicabile", puncteaza ICCJ.

Referitor la dispozitiile art. 147 din Codul penal, respingand exceptia de neconstitutionalitate a acestor dispozitii, CCR a retinut in considerentele Deciziei nr. 1611/2011 ca, "tinand seama de sfera atributiilor ce intra in competenta primarului, care prin excelenta au conotatii de putere publica, apare justificata vocatia primarului la calitatea de subiect activ pentru infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul, precum si pentru cele de coruptie. In caz contrar, se poate desprinde concluzia ca primarul este deasupra legii, neputand fi cercetat si pedepsit pentru savarsirea unor infractiuni care aduc atingere activitatilor de interes public, cum ar fi de exemplu cele de abuz in serviciu contra intereselor publice, de luare de mita, de primire de foloase necuvenite, de fals intelectual si altele, fapt care ar fi incompatibil cu functionarea statului de drept".

ICCJ sustine ca aceste considerente din decizia CCR nr. 1611/2011 sunt pe deplin aplicabile in cazul functiilor alese exceptate de la dispozitiile art. 147 din Codul penal si de la dispozitiile art. 175 din noul Cod penal, precum si in cazul functiilor alese si numite, eliminate din sfera subiectului activ al infractiunii de conflict de interese.

"De asemenea, avand in vedere sfera atributiilor ce intra in competenta functiilor alese sau numite, care nu implica incheierea unui contract de munca cu una dintre institutiile prevazute in art. 145 din Codul penal si nu presupun exercitarea atributiilor de serviciu pe baza unei fise a postului, dar care, prin excelenta, au conotatii de putere publica, este justificata vocatia acestora la calitatea de subiect activ pentru infractiunea de conflict de interese prevazuta in art. 253 (1) din Codul penal", mai spune instanta suprema.

"Din continutul dispozitiilor art. I pct. 5 si ale art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011), precum si ale articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253 (1) din Codul penal (PL-x nr. 467/2012) s-ar putea desprinde concluzia ca toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal si art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infractiunii de conflict de interese prevazuta in art. 253(1) din Codul penal sunt deasupra legii, neputand fi cercetate si pedepsite pentru savarsirea unor infractiuni de serviciu sau de coruptie, fapt care ar fi incompatibil cu functionarea statului de drept", se mai arata in comunicatul ICCJ.

Constitutia Romaniei, in dispozitiile art. 11 alin. (1) si (2), stabileste ca "statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte", iar "tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern".
Prin Legea nr. 27/2002 a fost ratificata Conventia penala privind coruptia, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, iar prin Legea nr. 365/2004 a fost ratificata Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata la New York la 31 octombrie 2003.

In opinia ICCJ, ratificand prin Legea nr. 27/2002 Conventia penala privind coruptia a Consiliului Europei, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, statul roman si-a asumat obligatia de a incrimina coruptia activa si coruptia pasiva a membrilor adunarilor publice nationale.

Astfel, potrivit art. 4 din Conventie, fiecare parte adopta masurile legislative si alte masuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina, conform dreptului sau intern, faptele mentionate la art. 2 (coruptia activa a agentilor publici nationali) si art. 3 (coruptia pasiva a agentilor publici nationali), daca acestea se refera la o persoana membra a unei adunari publice nationale care exercita puteri legislative sau administrative.

"Prin exceptarea de la dispozitiile art. 147 din Codul penal si de la dispozitiile art. 175 din noul Cod penal a persoanelor care au calitatea de deputat si senator este incalcata obligatia de a incrimina coruptia membrilor adunarilor publice nationale, prevazuta in art. 4 din Conventia penala privind coruptia si, in consecinta, sunt incalcate dispozitiile art. 11 alin. (1) si (2) din Constitutie", declara ICCJ.

De asemenea, ratificand prin Legea nr. 365/2004 Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, statul roman si-a asumat obligatia de a incrimina coruptia agentilor publici nationali, conform art. 15 din Conventie, alaturi de alte fapte precum "sustragerea, deturnarea sau alta folosire ilicita de bunuri de catre un agent public" (art. 17), "traficul de influenta" (art. 18) sau "abuzul de functii" (art. 19).

In conformitate cu dispozitiile art. 2 lit. a) din Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, prin agent public se intelege: "(i) orice persoana care detine un mandat legislativ, executiv, administrativ sau judiciar al unui stat parte, care a fost numita ori aleasa, cu titlu permanent sau temporar, care este remunerata ori neremunerata, si oricare ar fi nivelul sau ierarhic".

In temeiul art. 15 din Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, referitor la coruptia agentilor publici nationali, fiecare stat parte adopta masurile legislative si alte masuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infractiune, in cazul in care au fost savarsite cu intentie: a) faptei de a promite, de a oferi ori de a da unui agent public, in acceptiunea art. 2 lit. a), direct sau indirect, un folos necuvenit, pentru sine ori pentru alta persoana sau entitate, cu scopul de a indeplini sau de a se abtine sa indeplineasca un act in exercitiul functiilor sale oficiale; b) faptei unui agent public, in sensul art. 2 lit. a), de a solicita ori de a accepta, direct sau indirect, un folos necuvenit pentru sine ori pentru alta persoana sau entitate, cu scopul de a indeplini sau de a se abtine sa indeplineasca un act in exercitiul functiilor sale oficiale.

Instanta suprema considera ca prin exceptarea de la dispozitiile art. 147 din Codul penal si de la dispozitiile art. 175 din noul Cod penal a unor categorii de persoane care exercita functii alese, contrar dispozitiilor art. 11 alin. (1) si (2) din Constitutie, este incalcata obligatia de a incrimina coruptia agentilor publici nationali, prevazuta in art. 15 din Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, avand in vedere definitia notiunii de "agent public" cuprinsa in Conventie, precum si obligatia de a incrimina fapte precum cele prevazute in art. 17 — art. 19 din aceeasi Conventie.

Sursa Agerpres
Data aparitiei: 12 Decembrie 2013
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "ICCJ sesizeaza Curtea Constitutionala cu privire la modificarile aduse Codului penal":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2019 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016