In numele profesiei de avocat, va multumesc pentru privilegiul acordat ca, dupa contactul direct cu intregul continut al Revistei Romane de Consultanta nr. 7, sa adresez onoratei asistente pozitia institutionala a profesiei de avocat fata de un produs de marketing complex, care reuneste, laolalta, exclusiv dupa criterii cunoscute de autorii proiectului, fara acordul prealabil al U.N.B.R., atat mesajele de promovare a altor institutii cat si materiale de publicitate profesionala intocmite si incredintate editorului de entitati profesionale care au acceptat si au respectat conditiile financiare ale includerii in paginile revistei, astfel cum acestea sunt detaliate la pagina 40 a revistei.
Exista o explicatie: revista si-a facut ”botezul focului” fiind distribuita promotional, imediat dupa iesirea de sub tipar, in sedinta Consiliului U.N.B.R. din 29 iunie 2013!
Se prezuma ca profesia, prin organul sau de conducere intre Congrese - Consiliul U.N.B.R. - a fost incunostintata si este in masura sa-si afirme, la lansarea publica a produsului de marketing, pozitia sa fata de un astfel de demers. Acest lucru este cu atat mai mult necesar cu cat, in paginile revistei, conducerea profesiei este indemnata ”sa apere starea actuala a profesiei” printr-un mesaj special.
In conditiile in care revista gazduieste mesajul directorului Institutului de Cercetari Juridice ”Acad. Andrei Radulescu” al Academiei Romane, domnul profesor universitar dr. Mircea Dutu, care
indeamna la respectarea identitatii juridice si a traditiilor romanesti si care face apel la evitarea imprumuturilor straine care favorizeaza ”formele fara fond” si absenta din ecuatia juridica a ”datului” realitatii romanesti, imi fac datoria sa transmit distinsilor participanti la aceasta intalnire mesajul profesiei de avocat care priveste istoria drept in ochi si nu se mira de, dar nici nu admira orice demers publicitar facut de avocati, care se situeaza dincolo de limitele Legii nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, ale Statutului profesiei de avocat si ale Codului deontologic al avocatului roman (care preia dispozitiile Codului deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana).
Exista o demarcatie intre promovarea si apararea profesiei de avocat in ansamblu, facuta de persoanele care au responsabilitatea conducerii profesiei de avocat in Romania, si publicitatea profesionala facuta de entitati ale profesiei sau de avocati, in nume personal.
Sper sa fie exclusa orice confuzie intre acestea.
Este binevenita promovarea profesiei intr-o publicatie care gazduieste si publicitatea unor entitati profesionale, cu conditia ca publicitatea profesionala sa se incadreze in limitele prevederilor legii si statutului profesiei de avocat.
Altfel, se interpreteaza, incorect, ca organele profesiei accepta orice fel de afirmatii publicitare!
Legea privind profesia de avocat si statutul profesiei sunt compatibile cu legislatia similara din state europene cu traditie in reglementarea profesiei de avocat, inclusiv sub aspectul limitelor
publicitatii profesionale.
Legea si statutul in vigoare nu sunt demodate!
O lege si un statut al unei profesii legal reglementate – din pacate, sau din fericire – nu isi permit sa copieze modele straine de economia romaneasca sau de specificul mentalitatii romanilor care au trait, vreme indelungata, intr-un spatiu economic caracterizat prin lipsa unei concurente profesionale efective, oneste, loiale si transparente.
Sper ca Revista Romana de Consultanta, care se lanseaza in parteneriat cu reputata revista The Economist, sa ajute la crearea unui mediu concurential onest in profesia de avocat, intemeiat pe calitatea serviciului profesional.
In prezent, publicitatea serviciilor profesionale avocatiale se bazeaza in primul rand pe dezvaluirea cifrei de afaceri – un criteriu dubios intr-o economie ca cea romaneasca, banuita de coruptie - sau promoveaza criterii straine de calitatea si profesionalismul serviciului profesional oferit, precum:
- numarul de avocati colaboratori (care include si pe cei salarizati in interiorul profesiei, fara drept la clientela si dezvoltare profesionala proprie) astfel incat se induce, in mod fals, ideea ca entitatea profesionala (societate civila de avocati sau casa de avocati), care are, numeric, mai multi avocati, dobandeste prin aceasta si calitatea de a fi ”cei mai buni avocati din piata”;
- aspectul sediului profesional, care ar indica profesionalismul;
- fotografii in care avocatii apar aroganti, incruntati, terifianti, care ar putea induce ideea falsa ca o atitudine echilibrata ar fi o lipsa de profesionalism etc.
Astfel de criterii aduc deservicii unei publicitati profesionale oneste fata de un public care ar putea, lesne, dar profund gresit, sa identifice profesionalismul cu cifra de afaceri. Din nefericire, goana
dupa mirajul castigului banesc cu orice pret a avut drept rezultat si condamnarea penala a unor avocati, pentru fapte de coruptie.
Speram ca parteneriatul revistei cu entitati de prestigiu din strainatate va pune o piatra de temelie sanatoasa publicitatii si marketingului profesiei de avocat.
Publicitatea serviciilor avocatiale nu se poate face pe aceleasi principii cu cele ale marketingului unui produs sau serviciu oarecare (cum ar fi distributia berii, daca este sa ne referim la un produs de sezon), pentru simplul motiv ca, in cazul serviciilor profesionale avocatiale, miza o reprezinta destinul unui om sau al unei colectivitati umane, incredintat unui profesionist in interpretarea si aplicarea legii, care trebuie sa sfatuiasca si sa apere clientul, in limitele legii, in scopurile relevarii adevarului si valorificarii intereselor legitime.
Aceste valori nu pot fi cuantificate si nici pretuite dupa un mercurial de piata.
Avocatura romana nu isi poate permite ca, in scopul atingerii unei cifre de afaceri impresionante sau in scopul cresterii numerice cu orice pret, sa calce in picioare responsabilitatea avocatului fata de viata omului, indiferent ca este vorba de un client persoana fizica sau juridica.
In lipsa unei adevarate responsabilitati profesionale a fiecarui avocat fata de valorile umane incredintate lui de catre destinatarul serviciului avocatial si in conditiile promovarii acestui serviciu in baza unor criterii straine de crezul profesional si de onestitatea avocatului, insasi profesia de avocat nu isi justifica existenta.
In calitate de Presedinte al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, am facut si fac eforturi ca modernizarea profesiei de avocat in Romania sa apere starea institutionala reflectata in norme juridice privind reglementarea profesiei.
Este important sa constientizam ce tip de avocati pot raspunde exigentelor si nevoilor societatii romanesti, in conditii ideale de respectare a legii si de acces liber la clientela.
Daca avocatul devine slujitor exclusiv al unui interes pecuniar, strain de orice deziderat al legalitatii, acesta nu se mai poate numi avocat, ci, eventual, om de afaceri – indeletnicire care nu are nevoie nici de organizare profesionala distincta, nici de legea de exercitare a profesiei, nici de statutul acesteia.
Un avocat slujitor al criteriilor banesti si cantitative, agresiv cu confratii sai, gata sa faca orice pentru a-si atinge tinta („target-ul”), nu are nevoie nici de educatie juridica in cadrul facultatilor de drept, nici de examene privind nivelul cunostintelor juridice acumulate, nici de formare profesionala, nici de perfectionare profesionala.
Pentru a nu se ajunge la o astfel de situatie deplorabila a profesiei de avocat, este imperios necesar ca publicitatea profesiei sa se faca cu stricta respectare a legii de organizare si de exercitare a profesiei, a statutului profesiei si a Codului deontologic.
Profesia de avocat face eforturi ca indemnul unui veritabil profesionist, domnul avocat Ion Nestor, sa fie urmat de fiecare avocat, pentru ca numai astfel profesia poate fi cu adevarat aparata:
“Fara sa pot sa-mi explic de ce, am constatat o continuare a manelizarii in piata avocaturii, pe fondul crizei care a devenit permanenta. (…) Au loc excese de publicitate si o dorinta de a iesi in
fata cu orice pret si cu orice subiect intr-o goana facilitata de online, care se dovedeste a fi un mediu facil, rapid si imposibil de controlat, in conditiile in care nu mai exista deloc autocenzura si apar zilnic anunturi stranii si irelevante. Aceasta situatie duce la o pierdere a notiunii de valoare, iar reperele si deontologia profesionala au de suferit. In hora asta ne inscriem cu totii, acesta fiind un fenomen care odata produs ne taraste pe toti in aceeasi directie.” (articol aparut in Ziarul financiar, 8 octombrie 2012).
Standardele profesiei de avocat corespund nivelului de dezvoltare economica a unei societati. In lipsa unei economii romanesti care sa functioneze si sa aiba rezultatele unei economii dezvoltate, cu un PIB ridicat, avocatii nu pot copia cu tot dinadinsul modele de publicitate profesionala corespunzatoare unui model economic diferit de realitatea romanesca.
Avocatura din Romania are nevoie, mai mult decat chiar in perioada de trista amintire comunista, de dimensiunea verticala a libertatii profesionale.
Libertatea avocatului nu poate fi asigurata decat pe baza practicarii oneste a profesiei, in acord cu legea, fara constrangeri sau tinte banesti.
Este necesar sa se inteleaga un lucru simplu: profesia de avocat, cladita exclusiv pe o imagine creata pentru piata, risca sa devina o profesie a iluziei.
Avocatul nu este un iluzionist.
Profesia de avocat exercitata fara constiinta si fara responsabilitate fata de om – destinatar al normei legale - pe care avocatul este chemat sa-l protejeze, in limitele legii si ale interesului legitim - este o profesie sortita esecului si pieirii.
In lipsa unui avocat onest, temator fata de litera si spiritul legii, clientul - persoana fizica sau juridica - este o victima a lipsei de scrupule si a cinismului. Rezultatul este acelasi, indiferent de folosul
procurat clientului, deoarece succesul profesional nu poate fi atins fara respectarea legii.
Sper ca toti cei prezenti in sala, la acest moment, care se doreste semnificativ si pentru publicitatea si marketingul profesiei de avocat - in conditiile in care revista gazduieste, deopotriva, promovarea profesiei de notar, executor judecatoresc, practician in insolventa, auditor, consultant fiscal, consultant in afaceri - sa-si propuna sa nu cultive lipsa de scrupule si cinismul, in dauna valorilor constante care caracterizeaza profesia de avocat, reflectate in legea si statutul, ori in Codul deontologic adoptat de Congresul Avocatilor.
Av. dr. Gheorghe Florea
Presedinte U.N.B.R.
