Inalta Curte de Casatie si Justitie arata ca notiunea de politist din Codul penal este valabila si aplicabila si pentru politistul local.
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a decis ca notiunea de politist din
Codul penal se refera si la politistul local.
ICCJ a fost sesizata de Curtea de Apel Oradea pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, intr-un dosar in care un barbat este judecat pentru ca ar fi lovit si amenintat un politist local.
Concret, un politist a incercat sa ridice un autoturism abandonat de cateva luni in fata unui bloc, moment in care a fost atacat de catre proprietarul masinii, care l-a lovit in zona pieptului si l-a amenintat cu moartea.
Agresorul a fost trimis in judecata pentru ultraj, insa Judecatoria Oradea l-a condamnat doar la sase luni inchisoare cu suspendare, dupa ce magistratii au schimbat incadrarea juridica din infractiunea de ultraj prevazuta de art. 257 alin. 1 si 4 din Codul penal in infractiunea de ultraj prevazuta de
art. 257 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 193 alin.1 Cod penal (lovirea sau alte violente).
Practic, judecatorii nu au aplicat forma agravanta a infractiunii de ultraj prevazuta la art. 257 alin. 4 din Codul penal, pe motiv ca notiunea de politist local, in sensul legii penale, nu este aceeasi cu cea de politist din cadrul MAI.
Art. 257 alin. 4 stipuleaza: "Faptele prevazute in alin. (1) - (3), comise asupra unui politist sau jandarm, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite se majoreaza cu jumatate".
Judecatorii sustineau ca Politia locala se organizeaza si functioneaza, conform art.4 din Legea 155/2010, prin hotarare a administratiei locale, ca un compartiment in cadrul aparatului de specialitate al primarului, in timp de notiunea de politist sau jandarm de la art. 257 alin.4 se refera la persoana angajata in cadrul Politiei Romane, care face parte din MAI, iar activitatea politistului local nu este reglementata de Legea 218/2002 a Politiei Romane.
Parchetul a facut apel impotriva acestei sentinte si a solicitat Curtii de Apel Oradea sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru dezlegarea unei probleme de drept.
Procurorii sustin ca dispozitiile art. 257 alin.4 nu fac nicio distinctie intre politistul local si politistul din cadrul MAI, iar prin forma agravanta prevazuta la acest articol se urmareste pedepsirea mai aspra a celor care inteleg sa ultragieze o persoana investita cu exercitarea functiei publice.
Parchetul mai considera ca si in cazul politistilor locali trebuie aplicata protectia speciala pe care legea penala o ofera politistilor din MAI.
Decizia Instantei supreme este ca
notiunea de politist din Codul penal are in vedere si persoana care exercita functia de politist local.
"Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Oradea - Sectia penala si pentru cauze cu minori in dosarul nr.13613/271/2018 prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a urmatoarei chestiuni de drept: 'daca notiunea de politist prevazuta de art.257 alin. (4) din Codul penal are un sens restrans si se refera doar la politistii a caror activitate si statut sunt reglementate de Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane si Legea nr. 360/2002 privind Statutul Politistului sau are un sens larg, general, care cuprinde si politistii locali a caror activitate si statut sunt reglementate de Legea nr. 155/2010 a Politiei Locale si Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici'. Stabileste ca, in interpretarea dispozitiilor art.257 alin.(4) din Codul penal, notiunea de 'politist' are in vedere si persoana care exercita functia de politist local in temeiul Legii politiei locale nr. 155/2010. Obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedura penala", se arata in decizia Instantei supreme.