Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

INM. Explicatii preliminare privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor in domeniul penal

In acest sens in expunerea de motive la aceasta lege s-a aratat ca: �dintre disfunctionalitatile majore ale justitiei din Romania, cel mai aspru criticata a fost lipsa de celeritate in solutionarea cauzelor. Intrucat procedurile judiciare se dovedesc deseori greoaie, formaliste, costisitoare si de lunga durata, s-a constientizat faptul ca eficacitatea administrarii actului de justitie consta in mare masura si in celeritatea cu care drepturile si obligatiile consfintite prin hotarari judecatoresti intra in circuitul juridic, asigurandu-se astfel stabilitatea raporturilor juridice deduse judecatii.

Prin reformarea codurilor de procedura (�) s-a urmarit, ca obiectiv esential, crearea in materia procedurilor judiciare a unui cadru legislativ modern care sa raspunda pe deplin imperativelor functionarii unei justitii moderne, adaptate asteptarilor sociale, precum si necesitatii cresterii calitatii acestui serviciu public.

Tinand insa seama de termenul preconizat pentru intrarea in vigoare a noilor coduri de procedura (1 octombrie 2011), se impune instituirea unor norme procedurale cu efecte imediate - in pregatirea implementarii codurilor si in acord cu solutiile legislative consacrate de acestea - de natura sa faciliteze eficientizarea procedurilor judiciare si solutionarea cu celeritate a proceselor.� Prin raportare la obiectivele urmarite, Legea nr. 202/2010 a fost denumita de initiatorul ei, Ministerul Justitiei, inca din faza dezbaterilor publice, �mica reforma� pentru a o delimita de �marea reforma� a legislatiei penale si procesual penale care urmeaza a avea loc prin intrarea in vigoare a noilor coduri.

Desi, potrivit declaratiilor initiale ale initiatorului, legea urmarea numai degrevarea Inaltei
Curti de Casatie si Justitie, prin modificarea competentelor ce revin acestei instante, precum si prin flexibilizarea si eficientizarea institutiei recursului in interesul legii, forma adoptata de Parlament scoate in evidenta o paleta extrem de larga de modificari legislative. (...)