Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager
E-JURIDIC.ROE-JURIDIC.RO » Noutati Juridice 2020 

Raport privind statul de drept in UE. Ce ar trebui schimbat in Romania

Raport privind statul de drept in UE. Ce ar trebui schimbat in Romania
Comisia Europeana a publicat primul raport privind statul de drept in UE si acum stim ce ar trebui schimbat in Romania in acest domeniu. Pe langa asta, documentul include si aspectele pozitive pe care tarile membre le-au avut de-a lungul observatiei.


Raportul analizeaza evolutiile pe care le-au antrenat masurile de urgenta luate de statele membre in contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Raportul evalueaza patru teme principale, care sunt deosebit de relevante pentru situatia statului de drept: sistemele nationale de justitie, cadrele anticoruptie, pluralismul si libertatea mass-mediei, precum si alte aspecte institutionale legate de sistemele de control si echilibru, care sunt esentiale pentru functionarea eficace a sistemului de guvernanta democratica.

Noul raport privind statul de drept isi propune sa largeasca setul de instrumente ale UE, adaugandu-i un nou instrument cu rol preventiv, sa lanseze o dezbatere cu toate partile interesate si sa puna bazele unei culturi a suprematiei legii in intreaga UE.

Primul raport anual privind statul de drept este una dintre initiativele majore din Programul de lucru al Comisiei pentru 2020 si face parte din mecanismul european cuprinzator privind statul de drept anuntat de presedinta von der Leyen in Orientarile sale politice. Raportul este rezultatul unui dialog strans cu autoritatile nationale si cu partile interesate si analizeaza situatia din toate statele membre in mod obiectiv si impartial. Evaluarea calitativa realizata de Comisie se concentreaza pe evolutiile semnificative care au avut loc din ianuarie 2019 pana in prezent si asigura o abordare coerenta prin aplicarea aceleiasi metodologii tuturor statelor membre, proportionala insa cu scara evolutiilor.

Raportul face parte din noul ciclu anual de evaluare a statului de drept, asa-numitul mecanism privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit sa promoveze statul de drept si sa previna aparitia sau agravarea problemelor.

Raportul privind statul de drept in UE. Ce a gasit Comisia Europeana in Romania

Romania dispune de un cadru strategic national cuprinzator in domeniul luptei anticoruptie, bazat pe participarea larga a actorilor institutionali de la nivel national si local. In ciuda progreselor realizate de Romania in ultimul deceniu in domeniul luptei anticoruptie, provocarile cu care s-a confruntat sistemul judiciar in perioada 2017-2019 au pus sub semnul intrebarii durabilitatea reformelor anticoruptie. Chiar daca in prezent pe scena politica situatia este mai putin tensionata, institutiile-cheie trebuie sa functioneze in conditii dificile, cu consecinte negative asupra punerii in aplicare a cadrului legislativ si asupra capacitatii institutionale. Principalele institutii din domeniu si-au continuat activitatea, insa, din considerentele mentionate mai sus, a fost dificil pentru acestea sa isi mentina rezultatele solide/ratele de reusita de pana acum, respectiv un numar ridicat de cazuri aduse in fata justitiei si de hotarari judecatoresti de condamnare in cazurile de coruptie la nivel inalt. 

Mai multe modificari aduse legilor justitiei in 2018 si 2019 continua sa starneasca ingrijorare cu privire la impactul acestora asupra independentei justitiei. Legile justitiei reglementeaza statutul judecatorilor si al procurorilor, organizarea sistemului judiciar si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii. Modificarile au intrat in vigoare in lunile iulie si octombrie 2018 si au suferit noi modificari prin ordonante de urgenta ale guvernului. Masurile au starnit ingrijorare, in special fiindca, in opinia mai multor parti interesate de la nivel national si international, efectul lor combinat ar putea periclita grav independenta justitiei. Au fost formulate preocupari serioase in legatura cu crearea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ), regimul de raspundere civila a judecatorilor si a procurorilor, regimurile de pensionare anticipata, conditiile de intrare in profesie, precum si statutul si numirea in functie a procurorilor de rang inalt. 

Alte probleme identificate sunt, dupa cum urmeaza:
  • Aplicarea legilor justitiei modificate pentru o perioada inca lunga de timp creeaza o insecuritate sporita cu privire la functionarea sistemului de justitie.
  • Independenta sistemului judiciar este perceputa de publicul larg ca situandu-se la un nivel scazut, iar aceasta tendinta s-a inrautatit in ultimii ani.
  • Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIJ) isi continua activitatea, in ciuda criticilor vehemente la adresa sa.
  • In 2019 au fost numiti noi sefi la conducerea serviciilor de urmarire penala, insa persista preocuparile deja exprimate in nenumarate randuri cu privire la procedura de numire si de revocare din functie a procurorilor de rang inalt.
  • Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a examinat legalitatea revocarii din functie, in 2018, a fostei procuroare-sef a DNA. Romania a fost gasita vinovata de incalcarea articolului 6 alineatul (1) („Dreptul la un proces echitabil”) si a articolului 10 („Libertatea de exprimare”) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului in contextul revocarii fostei procuroare-sef a DNA.
  • Modificarile aduse legii privind statutul judecatorilor si procurorilor au inclus modificari ale regimului raspunderii civile a judecatorilor.
  • Deficitul de personal din sistemul judiciar s-a accentuat. 
  • Crearea Consiliului de management strategic in justitie nu a produs rezultatele asteptate.
  • Modificarile legislative care au un impact negativ asupra efectivelor de personal pot submina eforturile Romaniei de a reduce durata procedurilor judiciare.
  • In Indicele de perceptie a coruptiei al Transparency International, Romania a primit un scor de 44 din 100 si se situeaza pe locul 19 in Uniunea Europeana si pe locul 70 la nivel mondial.
  • Eficacitatea investigarii si sanctionarii cazurilor de coruptie a suferit pe fondul presiuniiexercitate asupra cadrului legislativ si institutional.
  • Incertitudinile persistente cu privire la modificarile Codului penal si ale Codului de procedura penala pericliteaza lupta impotriva coruptiei. 
  • Agentia Nationala de Integritate (ANI) continua sa aiba rezultate bune in activitatea sa, insa eficacitatea sa este pusa la incercare de slabirea cadrului sau legislativ si de imputinarea resurselor de care dispune.
  • Nu pare sa existe o transparenta deplina cu privire la identitatea proprietarilor de mijloace de informare.
  • Asigurarea respectarii dreptului constitutional de acces la orice informatie de interes public este problematica.
  • Procedura legislativa obisnuita este insa adesea escamotata prin utilizarea frecventa a ordonantelor de urgenta ale guvernului (OUG).
  • Modificarile legislative sunt de multe ori imprevizibile si de o calitate defectuoasa si ridica semne de intrebare din perspectiva protejarii interesului public.
  • In ciuda cadrului existent, nu se recurge intr-o masura suficienta la evaluari ale impactului si la consultari publice.
 
Vezi AICI modificarile anuntate de Ministerul Justitiei pentru Legile Justitiei!
 

Raportul privind statul de drept in UE. Ce a gasit Comisia Europeana in celelalte tari membre

1. Sistemele de justitie
Mai multe state membre intreprind in prezent reforme menite sa consolideze independenta sistemului judiciar si iau masuri pentru a reduce influenta puterii executive sau legislative asupra sistemului judiciar. Printre acestea sunt si state membre in care independenta sistemului judiciar este in mod traditional considerata ca fiind ridicata sau chiar foarte ridicata. Evaluarile specifice fiecarei tari arata ca situatia independentei judiciare este in continuare ingrijoratoare in unele state membre, motiv pentru care in unele situatii a fost initiata procedura de constatare a neindeplinirii obligatiilor sau procedura prevazuta la articolul 7 alineatul (1). Pregatirea sistemelor de justitie pentru era digitala este o alta provocare care priveste intreaga UE, iar pandemia actuala a contribuit la accelerarea reformelor digitale necesare.

2. Cadrele anticoruptie
Mai multe state membre au adoptat strategii anticoruptie cuprinzatoare, in timp ce in altele astfel de strategii sunt in curs de elaborare. Transpunerea eficace in practica a acestor strategii si monitorizarea raman esentiale pentru realizarea de progrese. Multe state membre au adoptat sau intentioneaza sa adopte masuri de consolidare a cadrului lor de prevenire a coruptiei si de integritate, iar unele state membre au adoptat masuri de consolidare a capacitatii sistemului de justitie penala de a combate coruptia. In schimb, in multe state membre asigurarea eficacitatii cercetarii penale, a urmaririi penale si a judecarii cauzelor de coruptie, inclusiv a celor de coruptie la nivel inalt, ramane o provocare.

3. Libertatea si pluralismul mass-mediei
Cetatenii UE se bucura in general de existenta unor standarde inalte in ceea ce priveste libertatea si pluralismul mass-mediei. In special in timpul pandemiei de COVID-19, mijloacele de informare in masa s-au dovedit esentiale in combaterea dezinformarii. Raportul apreciaza, cu toate acestea, ca, in unele state membre, exista motive de ingrijorare legate de eficacitate si de adecvarea resurselor, precum si de riscurile de politizare a autoritatilor mass-media. In evaluari s-au identificat totodata situatii care au starnit preocupari serioase din perspectiva presiunilor politice asupra mass-mediei. Nu in ultimul rand, cu toate ca in unele tari au fost dezvoltate practici si au fost create structuri si intreprinse masuri de sprijinire si protejare a jurnalistilor, exista mai multe state membre in care acestia si alti actori din mass-media sunt supusi amenintarilor si atacurilor din cauza activitatii lor profesionale.

4. Mecanisme institutionale de control si echilibru
Mecanismele institutionale de control si echilibru sunt de o importanta cruciala pentru statul de drept, intrucat ele garanteaza ca puterile exercitate de o autoritate de stat sunt supuse controlului democratic. In mai multe state membre, au fost initiate reforme constitutionale in vederea consolidarii mecanismelor institutionale de control si echilibru. Multe state membre au elaborat, de asemenea, politici prin care se asigura implicarea sistematica a partilor interesate si se garanteaza faptul ca reformele structurale sunt rezultatul unei dezbateri ample in cadrul societatii. In acelasi timp, raportul arata ca recurgerea excesiva la proceduri legislative accelerate si de urgenta poate fi preocupanta din perspectiva respectarii statului de drept. In intreaga UE, societatea civila continua sa fie un actor-cheie in apararea statului de drept, iar in majoritatea statelor membre exista un climat favorabil derularii actiunilor societatii civile.
de Florin Amariei

Data aparitiei: 01 Octombrie 2020
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Raport privind statul de drept in UE. Ce ar trebui schimbat in Romania":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2020 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016