Modificarea cererii de chemare in judecata reprezinta un mecanism procedural esential in procesul civil, care permite reclamantului sa isi adapteze actiunea in functie de evolutia litigiului, de apararea paratului sau de clarificarea propriilor pretentii. Reglementata strict de Codul de procedura civila, aceasta institutie este menita sa asigure echilibrul intre dreptul reclamantului la un proces echitabil si necesitatea respectarii principiului celeritatii si al securitatii raporturilor juridice.
Instituirea modificarilor cererii de chemare in judecata este reglementata expres de art. 204 din Codul de procedura civila, care stabileste conditiile, termenul limita, procedura si exceptiile in care aceasta poate interveni.
Art. 204 din Noul Cod de Procedura Civila prevede:
"Modificarea cererii de chemare in judecata
(1) Reclamantul poate sa isi modifice cererea si sa propuna noi dovezi, sub sanctiunea decaderii, numai pana la primul termen la care acesta este legal citat. In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului, in vederea formularii intampinarii, care, sub sanctiunea decaderii, va fi depusa cu cel putin 10 zile inaintea termenului fixat, urmand a fi cercetata de reclamant la dosarul cauzei.
(2) Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta cand:
1. se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;
2. reclamantul mareste sau micsoreaza cuantumul obiectului cererii;
3. se solicita contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit in cursul procesului;
4. se inlocuieste o cerere in constatare printr-o cerere in realizarea dreptului sau invers, atunci cand cererea in constatare este admisibila.
(3) Modificarea cererii de chemare in judecata peste termenul prevazut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor partilor."
Notiunea de „modificare a cererii de chemare in judecata”
Prin modificarea cererii de chemare in judecata se intelege orice schimbare esentiala adusa continutului initial al actiunii civile, fie ca este vorba despre obiectul cererii, cauza acesteia, partile, temeiul juridic sau probele propuse. Practic, reclamantul poate ajusta cadrul procesual in care instanta este chemata sa se pronunte.
Va recomandam
Teste distractive pentru clasa pregatitoare
Antrenament eficient pentru clasa pregatitoare Intrarea in clasa pregatitoare, presupune un antrenament special care: sa previna eventualele socuri emotionale; sa ofere copilului confort si placere; sa il ajute sa invete bucurandu-se de noi experiente. In acest scop, va propunem cel mai nou instrument pentru antrenamentul copiilor care...
Termenul limita pentru modificare
Art. 204 alin. (1) instituie un termen procedural clar si strict: primul termen de judecata la care reclamantul este legal citat.
Prin „legal citat” se intelege situatia in care citatia a fost comunicata in mod valid, cu respectarea cerintelor legale privind termenul, forma si dovada comunicarii. Acest moment este anterior etapei cercetarii judecatoresti propriu-zise si reflecta filosofia noului Cod de procedura civila, orientata spre accelerarea procesului civil.
Aceasta reglementare se deosebeste substantial de vechiul Cod de procedura civila, care permitea modificarea cererii pana la „prima zi de infatisare”, adica pana la termenul la care partile puteau pune concluzii. Noul Cod restrange acest interval, tocmai pentru a evita tergiversarea proceselor.
Sanctiunea decaderii
Nerespectarea termenului prevazut de art. 204 alin. (1) atrage sanctiunea decaderii. Decaderea este o sanctiune procedurala care consta in pierderea dreptului de a mai exercita o facultate procesuala. Astfel, reclamantul nu va mai putea modifica cererea fara respectarea conditiilor exceptionale prevazute de alin. (3).
Efectele procedurale ale modificarii
Atunci cand modificarea este formulata in termen, instanta:
- dispune, de regula, amanarea pricinii;
- comunica cererea modificata paratului;
- acorda paratului dreptul de a formula intampinare la cererea modificata.
Intampinarea trebuie depusa cu cel putin 10 zile inainte de termenul stabilit, sub sanctiunea decaderii, asigurandu-se astfel respectarea dreptului la aparare si a principiului contradictorialitatii.
Exceptiile de la regula amanarii – alin. (2)
Art. 204 alin. (2) prevede o serie limitativa de situatii in care modificarea cererii nu atrage acordarea unui nou termen, ci este consemnata direct in incheierea de sedinta. Acestea sunt considerate modificari minore sau adaptari firesti ale cererii, care nu afecteaza substantial dreptul la aparare al paratului.
Aceste situatii sunt:
- indreptarea greselilor materiale, adica erori de redactare, calcul sau identificare;
- marirea sau micsorarea cuantumului cererii, fara schimbarea obiectului sau cauzei;
- solicitarea contravalorii obiectului pierdut sau distrus in cursul procesului;
- transformarea unei cereri in constatare intr-o cerere in realizarea dreptului sau invers, in conditiile legii.
Modificarea peste termen
Art. 204 alin. (3), introdus prin Legea nr. 76/2012, consacra o exceptie importanta: modificarea cererii dupa expirarea termenului este posibila numai cu acordul expres al tuturor partilor.
Acordul trebuie sa fie clar, neechivoc si exprimat explicit, nefiind suficienta o simpla lipsa de opozitie. Aceasta cerinta protejeaza stabilitatea cadrului procesual si evita surprinderea partilor prin modificari tardive.
In practica judiciara, modificarea cererii de chemare in judecata nu reprezinta o exceptie, ci o situatie relativ frecventa, determinata de dinamica raporturilor juridice deduse judecatii si de evolutia procesului. Legea procesual civila recunoaste faptul ca, la momentul sesizarii instantei, reclamantul nu detine intotdeauna toate informatiile relevante sau o calificare juridica perfecta a pretentiilor sale. Din acest motiv, art. 204 Cod procedura civila permite ajustarea cererii, in limitele si conditiile expres prevazute de lege.
Descoperirea unui nou temei juridic mai adecvat
Una dintre cele mai intalnite situatii este aceea in care reclamantul identifica, ulterior introducerii actiunii, un temei juridic diferit sau mai corect pentru sustinerea pretentiilor sale. Temeiul juridic reprezinta norma de drept care fundamenteaza cererea, adica dispozitia legala pe care se sprijina pretentia dedusa judecatii.
De exemplu, o actiune intemeiata initial pe raspunderea civila delictuala poate fi ulterior reformulata ca fiind bazata pe raspunderea civila contractuala, daca din probele administrate rezulta existenta unui raport contractual intre parti. Aceasta modificare este esentiala, deoarece schimba cadrul juridic al litigiului, inclusiv regulile privind sarcina probei, prescriptia sau intinderea reparatiei.
In astfel de cazuri, modificarea cererii este nu doar permisa, ci necesara pentru solutionarea corecta a cauzei.
Corectarea cuantumului pretentiilor solicitate
O alta situatie frecventa este descoperirea unei erori in calculul sumei solicitate prin cererea initiala. Aceasta eroare poate proveni dintr-o greseala aritmetica, din omiterea unor elemente de calcul sau din necunoasterea exacta a intinderii prejudiciului la momentul introducerii actiunii.
Astfel, reclamantul poate:
- mari cuantumul cererii, daca ulterior constata existenta unui prejudiciu mai mare;
- micsora suma solicitata, daca anumite pretentii initiale se dovedesc nefondate.
Potrivit art. 204 alin. (2) pct. 2 Cod procedura civila, aceasta modificare este considerata una de natura simpla, nefiind necesara acordarea unui nou termen de judecata, intrucat nu se schimba obiectul cererii, ci doar intinderea acestuia.
Schimbarea obiectului cererii ca urmare a pieririi bunului
In cursul procesului, pot aparea situatii in care obiectul material al litigiului dispare, este distrus sau devine imposibil de predat. In asemenea cazuri, legea permite reclamantului sa solicite contravaloarea bunului in locul acestuia.
De exemplu, daca obiectul cererii il constituia predarea unui bun determinat, iar acesta a fost distrus pe parcursul procesului, reclamantul poate modifica cererea, solicitand despagubiri banesti. Aceasta situatie este expres reglementata de art. 204 alin. (2) pct. 3 Cod procedura civila si reflecta principiul efectivitatii protectiei judiciare.
Introducerea capetelor de cerere accesorii
In practica, reclamantul poate constata ulterior ca este necesara completarea pretentiilor cu capete de cerere accesorii, precum:
- dobanzi legale sau conventionale;
- penalitati de intarziere;
- cheltuieli de judecata suplimentare;
- actualizarea sumelor cu indicele de inflatie.
Aceste cereri accesorii sunt strans legate de cererea principala si au rolul de a asigura o reparare completa a prejudiciului. In multe cazuri, reclamantul nu le formuleaza initial din necunoastere sau pentru ca nu era inca scadenta obligatia. Modificarea cererii permite includerea lor, cu respectarea termenului legal.
Aparitia unor probe noi relevante
Un alt motiv care justifica modificarea cererii este aparitia unor probe noi, necunoscute reclamantului la momentul introducerii actiunii. Probele sunt mijloacele prin care partile dovedesc sustinerile lor (inscrisuri, martori, expertize, interogatoriu etc.).
Descoperirea unor inscrisuri relevante sau formularea unei aparari neasteptate de catre parat poate determina reclamantul sa reformuleze pretentiile, sa adauge capete de cerere sau sa modifice temeiul juridic. In acest context, modificarea cererii este o expresie a principiului dreptului la aparare si al aflarii adevarului.
Transformarea cererii in constatare in cerere in realizare
Un exemplu clasic de modificare admisa de lege este trecerea de la cererea in constatare la cererea in realizarea dreptului sau invers. Cererea in constatare are ca scop stabilirea existentei sau inexistentei unui drept, fara a se urmari executarea acestuia, in timp ce cererea in realizare urmareste obtinerea efectiva a unei prestatii.
In practica, reclamantul poate constata ca simpla constatare a dreptului nu este suficienta pentru protejarea interesului sau legitim si ca este necesara obligarea paratului la executarea unei obligatii. Art. 204 alin. (2) pct. 4 Cod procedura civila permite aceasta modificare, cu conditia ca cererea in constatare sa fi fost admisibila initial.
Cerere de modificare/precizare a cererii de chemare in judecata (cerere aditionala)
Instanta …..
Dosar nr. …../…../…..
Completul….
Termenul ….
Domnule Presedinte,
Subsemnatul (nume ....., prenume ....), personal/prin mandatar/prin reprezentant legal/prin reprezentant judiciar (nume ....., prenume .....)/prin avocat (nume ....., prenume .....), cu sediul profesional in ..... , in calitate de reclamant in dosarul nr...../...../....., in care parti sunt (nume ....., prenume ....)
sau
Subscrisa (denumirea .....), prin reprezentant (nume ....., prenume .....)/prin consilier juridic(nume ....., prenume .....)/prin avocat (nume ....., prenume .....), cu sediul profesional in ....., in calitate de reclamanta, in dosarul nr...../...../....., in care parti sunt (nume ....., prenume ....),
in contradictoriu cu paratul (nume ....., prenume .....), cu domiciliul in....., avand codul numeric personal .....,
sau
in contradictoriu cu parata (denumirea persoanei juridice .....), cu sediul in ....., avand codul unic de inregistrare/codul de identitate fiscala/numarul de inmatriculare in registrul comertului/numarul de inscriere in registrul persoanelor juridice/contul bancar, prin reprezentant (nume ....., prenume .....), formulam
CERERE DE MODIFICARE/PRECIZARE A CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA
prin care invederam instantei faptul ca intelegem sa completam motivarea/sa modificam obiectul actiunii/cauza actiunii si solicitam obligarea paratului la…..
In fapt, aratam ca …..
In drept, ne intemeiem cererea pe dispozitiile art. 204 din C. proc. civ. si art.…..
In dovedire, solicitam incuviintarea probei cu inscrisuri/probei testimoniale/ probei cu interogatoriul reclamantului-paratului/probei cu expertiza judiciara in specialitatea ......
In cadrul probei cu inscrisuri, depunem urmatoarele inscrisuri ....., in copii certificate pentru conformitate cu originalul, in ...... exemplare.
In cadrul probei testimoniale, indicam in vederea audierii, in calitate de martori, pe numitii ....., cu domiciliul in ....., pentru dovedirea urmatoarelor imprejurari de fapt ..... si solicitam citarea acestora.
In cadrul probei cu interogatoriu, solicitam citarea celui chemat in judecat, persoana fizica, cu mentiunea personal la interogatoriu, sub sanctiunea aplicarii dispozitiilor art. 358 din C. proc. civ., pentru dovedirea faptelor personale vizand .....
In cadrul probei cu expertiza in specialitatea ......, solicitam incuviintarea urmatoarelor obiective: .....
Solicitam judecarea cauzei, in lipsa, in conformitate cu art. 411 alin.(1) pct.2) din C. proc. civ.
Depunem prezenta cerere de chemare aditionala in .....exemplare.
Anexam dovada achitarii taxei judiciare de timbru in cuantum de.... si procura in original/copie legalizata/imputernicirea avocatiala/delegatia de reprezentare/copie legalizata de pe inscrisul doveditor al calitatii de reprezentant/extras din registrul public/extras, in copie legalizata, din actul care atesta dreptul de reprezentare.
Data, Semnatura,
In dreptul procesual civil, delimitarea dintre modificarea, completarea si precizarea cererii de chemare in judecata are o importanta deosebita, intrucat fiecare dintre aceste operatiuni este supusa unui regim juridic diferit. Desi in practica acesti termeni sunt uneori folositi interschimbabil, din punct de vedere juridic ei desemneaza situatii distincte, cu efecte procedurale diferite asupra procesului.
Modificarea cererii de chemare in judecata
Modificarea cererii presupune o schimbare esentiala a cadrului procesual, adica o alterare a unuia sau mai multora dintre elementele fundamentale ale actiunii, asa cum sunt acestea enumerate la art. 194 Cod procedura civila. Aceste elemente sunt:
- partile procesului;
- obiectul cererii (ce anume se solicita instantei);
- cauza cererii (temeiul juridic si situatia de fapt);
- motivele de fapt;
- motivele de drept.
Prin modificare, reclamantul nu se limiteaza la clarificarea sau detalierea pretentiilor, ci redefine?te limitele investirii instantei, adica cadrul in care judecatorul este chemat sa solutioneze litigiul.
Din acest motiv, modificarea cererii este strict reglementata de art. 204 Cod procedura civila, fiind supusa:
- unui termen limita precis (primul termen la care reclamantul este legal citat);
- sanctiunii decaderii in caz de nerespectare;
- necesitatii acordului expres al tuturor partilor daca intervine peste termen.
In practica, instanta va analiza continutul concret al cererii formulate si nu denumirea data de reclamant. Astfel, chiar daca reclamantul foloseste termenul „precizare”, instanta poate constata ca, in realitate, este vorba despre o modificare propriu-zisa, cu toate consecintele legale care decurg din aceasta calificare.
Completarea cererii de chemare in judecata
Completarea cererii reprezinta o operatiune procesuala diferita, care vizeaza adaugarea unor elemente lipsa sau insuficient dezvoltate, fara a afecta structura de baza a actiunii. Cu alte cuvinte, completarea nu schimba ceea ce se cere sau temeiul esential al cererii, ci doar o face mai completa si mai coerenta.
Exemple frecvente de completare sunt:
- detalierea motivelor de fapt deja invocate sumar;
- indicarea expresa a textelor de lege aplicabile;
- depunerea unor inscrisuri care nu au fost anexate initial;
- completarea unor mentiuni formale omise, precum date de identificare.
In multe situatii, completarea cererii este realizata ca urmare a solicitarilor instantei, in cadrul procedurii de regularizare a cererii, reglementata de art. 200 Cod procedura civila. In acest context, reclamantul este invitat sa remedieze lipsurile cererii pentru a asigura un cadru procesual corect.
Completarea este, de regula, admisibila atata timp cat nu produce o surpriza procesuala partii adverse si nu incalca dreptul la aparare. Spre deosebire de modificare, completarea nu este supusa termenului strict al art. 204, tocmai pentru ca nu altereaza obiectul sau cauza cererii.
Precizarea cererii de chemare in judecata
Precizarea cererii presupune o clarificare sau detaliere a unor aspecte deja existente in cererea initiala, fara a introduce elemente noi si fara a schimba continutul esential al actiunii. Prin precizare, reclamantul explica mai clar ceea ce a solicitat deja, eliminand eventualele ambiguitati.
Exemple tipice de precizare sunt:
- explicarea modului de calcul al unei sume solicitate;
- delimitarea exacta a perioadei pentru care se cer despagubiri;
- individualizarea mai clara a unui bun;
- detalierea unui capat de cerere deja formulat.
Precizarea cererii nu este supusa regimului restrictiv al art. 204 Cod procedura civila, deoarece nu modifica limitele investirii instantei. Totusi, si in acest caz, instanta va analiza substanta demersului, nu forma sau denumirea sa.
Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Reglementarea legala (art. 204 NCPC)
E-JURIDIC.RO
