Actul procesual prin care paratul raspunde in scris la pretentiile formulate de reclamant aratand, totodata, si apararile sale, este intampinarea.
Intampinarea are drept scop, pe de-o parte, sa puna pe parat pe picior de egalitate cu reclamantul, iar pe de alta parte, ca partile sa-si cunoasca reciproc pretentiile si apararile, chiar de la inceputul procesului.
Cuprinsul intampinarii
Cuprinsul intampinarii este reglementat de art. 200-203 noul Cod procedura civila.
Intampinarea va cuprinde:
* Numele partilor, domiciliul si obiectul litigiului, aratat de reclamant;
* Exceptiile de procedura pe care paratul le ridica fata de cererea reclamantului;
* Raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii. Astfel, paratul poate nega faptele aratate de reclamant, sa le recunoasca numai in parte, poate contesta dreptul invocat, poate invoca nulitatea actului juridic pe care reclamantul isi intemeiaza pretentiile etc.
Cand reclamantul – prin cererea de chemare in judecata – a formulat mai multe capete de cerere, paratul trebuie sa dea raspuns la fiecare din ele.
* Dovezile cu care se apara paratul impotriva fiecarui capat de cerere
* Semnatura.
In afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel, depunerea intampinarii este obligatorie.
Conform art. 118 din vechiul Cod procedura civila: „nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de lege atrage decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, in afara celor de ordine publica”.
Neglijenta paratului de a-si formula apararile in conditiile impuse de lege nu atrage insasi pierderea dreptului de a discuta, in contradictoriu, probele si sustinerile reclamantului.
Potrivit art. 1141 alin. (2) Cod procedura civila, intampinarea trebuie sa fie depusa cel mai tarziu cu 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata. Regula cuprinsa in alin. (1) al art. 118, are un caracter obligatoriu, in sensul ca, paratul trebuie sa depuna intampinarea la termen.
Cu exceptia momentului in care se depune intampinarea, dispozitiile referitoare la aceasta aduse de Legea nr. 76/2012 nu difera foarte mult de reglementarile anterioare ale Legii nr. 134/2010, si nici fata de Codul de procedura civila in vigoare.
Cererea reconventionala Legea nr. 76/2012 nu aduce modificari referitoare la cererea reconventionala. Totusi, exista diferente intre actualul Cod de procedura civila si cel ce va fi aplicabil din 15 februarie 2013. Noul Cod de procedura civila cuprinde dispozitii referitoare la cererea reconventionala, la art. 204 si 205, spre deosebire de Codul de procedura civila actual, care le cuprinde la art. 119 si 120.
Cea mai importanta diferenta este aceea legata, ca si in cazul intampinarii, tot de momentul introducerii cererii reconventionale, care, spre deosebire de prezent, cand se poate introduce odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatisare, in noul Cod, cererea reconventionala se va putea introduce tot odata cu intampinarea, dar care se va face inainte de acordarea primului termen de judecata, sau, in cazurile cand paratul nu este obligat la intampinare, cel putin la primul termen de judecata.
Noul Cod de procedura civila aduce in plus, la alineatul (2) al art. 204 faptul ca, „in cazul in care pretentiile formulate prin cererea reconventionala privesc si alte persoane decat reclamantul, acestea vor putea fi chemate in judecata ca parati.”
Astfel, in stransa legatura cu aceste dispozitii sunt si dispozitiile noului Cod de procedura civila, care, la alineatul (5) din acelasi articol, respectiv 204, arata ca „cererea reconventionala se comunica reclamantului si, dupa caz, persoanelor prevazute la alin. (2) – adica alte persoane decat reclamantul, care vor putea fi chemate in judecata ca parati – pentru a formula intampinarea.
