Generalitati
Mostenirea legala reprezinta transmiterea patrimoniului unei persoane decedate, in cotele, la persoanele
si in ordinea stabilita de lege.
Mostenirea legala este reglementata in Codul civil in art. 963 – 983. Mostenirea legala apare in toate situatiile in care defunctul nu a lasat testament sau cand, din diferite motive, testamentul este nevalid. Deci mostenirea legala reprezinta regula, iar testamentul este exceptia. Este permisa existenta simultana a mostenirii legale cu testamentul in cazul aceluiasi defunct. Daca exista mostenitori rezervatari, defunctul nu poate dispune prin acte cu titlu gratuit – testament sau donatie – de totalitatea bunurilor sale, ci doar in limita cotitatii disponibile.
Per contrario, defunctul poate dispune prin acte cu titlu oneros de bunurile sale fara a tine cont de mostenitorii rezervatari. Deci defunctul poate, in timpul vietii sale, sa vanda sau sa instraineze bunurile sale dupa cum doreste, neavand nicio ingradire, dar nu poate sa dispuna prin testament de intreaga sa avere daca are mostenitori rezervatari.
Persoana despre a carei mostenire e vorba poate lasa o parte din bunurile sale prin testament, iar pentru restul bunurilor sale se vor aplica regulile de la mostenirea legala.
Principiile mostenirii
Nu toate rudele sunt chemate impreuna sau simultan la mostenire, iar mostenirea legala cunoaste niste reguli clare, menite sa faciliteze devolutiunea succesorala la persoanele si in cotele stabilite de lege.
Sunt stabilite doua criterii in acest sens:
1. clasa de mostenitori
2. gradul de rudenie.
Sunt 3 principii esentiale ale mostenirii legale:
a. Principiul chemarii la mostenire in ordinea claselor
b. Principiul proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa
c. Principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad.
a. Principiul chemarii la mostenire in ordinea claselor
O clasa de mostenitori va exclude de la mostenire o alta clasa sau va fi exclusa la randul sau. Pentru ca rudele sunt chemate la mostenire in ordinea claselor de mostenitori, e suficient sa existe o singura ruda dintr-o clasa pentru a elimina clasa urmatoare in totalitate.
Astfel, daca exista o ruda din clasa I, atunci clasele urmatoare sunt inlaturate complet de la mostenire.
Aceeasi situatie intervine si daca nu sunt rude din clasa I si vin la mostenire rude din clasa a II-a, iar clasele a III-a si a IV-a vor fi inlaturate de la mostenire.
Pentru ca acest principiu sa opereze este necesar ca rudele din clasa care inlatura clasele subsecvente sa nu fi renuntat la mostenire sau sa fie nedemne.
Daca defunctul are parinti, frati si un fiu, acest fiu va inlatura de la mostenire si parintii, si fratii. Este posibila venirea simultana la mostenire a doua clase diferite daca defunctul i-a dezmostenit mostenitorii rezervatari. In acest caz particular, clasa urmatoare va culege partea din mostenire ramasa dupa ce mostenitorii rezervatari, chiar impotriva vointei defunctului, vor beneficia de rezerva succesorala.
b. Principiul proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa
In temeiul acestui principiu, inauntrul aceleiasi clase de mostenitori, rudele mai apropiate in grad inlatura de la mostenire pe cele mai indepartate.
Copiii inlatura de la mostenire pe nepotii si stranepotii defunctului, parintii inlatura bunicii, iar fratii si surorile inlatura pe nepotii de frate etc.
Exista doua exceptii de la regula. Prima exceptie priveste situatia cand defunctul nu are descendenti, dar are parinti si frati. In aceasta situatie particulara, parintii defunctului nu-i inlatura de la mostenire pe fratii si surorile celui despre a carui mostenire e vorba, ci vin si culeg impreuna mostenirea.
O a doua exceptie este reprezentarea succesorala, cand la mostenire pot veni impreuna fiul defunctului si nepotul de fiu al acestuia.
c. Principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si de acelasi grad
Datorita acestui principiu, rudele din aceeasi clasa chemate la mostenire, daca au acelasi grad, impart mostenirea in parti egale.
Daca defunctul a avut doi copii, mostenirea se va imparti in mod egal intre acestia. Si acest principiu cunoaste doua exceptii, dintre care una comuna cu principiul proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa, respectiv reprezentarea succesorala.
A doua exceptie apare cand sunt chemati la mostenire doi frati care provin din parinti diferiti.
Autor: cons. jur. Ana-Maria Borz
