Calitatea de persoana indreptatita la restituire. Mostenire legala si mostenire testamentara.

Calitatea unei persoane de succesor legal (sotie supravietuitoare a defunctului) subzista si in ipoteza unirii acesteia cu calitatea de mostenitor testamentar, fiind de neconceput ca titularul unui drept bazat pe o pluralitate de temeiuri sa poata mai putin si sa fie exheredat de la un beneficiu pe care  l-ar culege numai in baza unuia din temeiurile juridice componente.

Ca atare, chiar in situatia renuntarii exprese la succesiune a fiului defunctului (descendent de gradul I) statul nu poate culege mostenirea, intrucat exista un mostenitor legal, sotia supravietuitoare care era beneficiara si a unui testament.

I.C.C.J, Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr.  7358 din 8 iulie 2009.

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Cluj reclamanta M.I.M. a chemat in judecata Municipiul Cluj Napoca prin Primar, solicitand sa se  dispuna anularea dispozitiilor nr. 2056 din 5 mai 2004 si nr. 2057 din 5 mai 2004 emise de parat, obligarea acestuia sa emita decizie motivata care sa cuprinda restituirea in natura sau oferta pentru masuri reparatorii prin echivalent, cu privire la imobilele situate in Municipiul Cluj Napoca, judetul Cluj.

In motivarea cererii se arata ca paratul a respins notificarile privind revendicarea imobilelor in litigiu pe motiv ca M.T.S.V. figureaza ca renuntator la mostenire pentru aceste imobile, in urma dezbaterii succesiunii dupa autorul sau M.S., iar in baza certificatului de mostenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960, Statul a devenit mostenitorul succesiunii astfel vacante. Dispozitia de respingere a notificarii este nelegala, intrucat in anul 1960 cand s-a dispus dezbaterea succesiunii de pe urma defunctului M.S., datorita situatiei politice, M.T.S.V. a renuntat la mostenirea autorului sau, insa mostenirea a fost acceptata de sotia supravietuitoare M.I. (mama petentului).

Tribunalul Cluj prin sentinta civila nr. 280 din 5 aprilie 2007, a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, a admis in parte actiunea, a constatat nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960 eliberat de Notariatul de Stat al Raionului Cluj.

S-a dispus anularea dispozitiilor inregistrate sub numerele 2056 din 5 mai 2004 si nr. 2057 din 5 mai 2004 emise de paratul Primarul Municipiului Cluj  Napoca. A fost obligat Primarul municipiului Cluj  Napoca sa emita in favoarea reclamantei o noua dispozitie prin care sa restituie in natura imobilul inscris in CF 24272 Cluj cu nr. topo. 1553/1/2, teren si constructie in suprafata de 211 m.p. si apartamentul nr. 1, ambele situate in municipiul Cluj  Napoca  si sa propuna acordarea de despagubiri pentru imobilul inscris in CF nr. 123796 Cluj Napoca cu nr. topo. 1553/1/1/II, apartamentul nr. 2 situat in Cluj Napoca, si pentru imobilul inscris initial in CF nr. 25955 Cluj cu nr. topo 1608/II, apartamentul nr. 2 situat in Cluj Napoca,  transcris in CF nr. 130510  Cluj Napoca, in conditiile legii speciale privind regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv – Titlu VII din Legea nr. 247/2005.

S-a respins petitul privind constatarea calitatii de mostenitor a reclamantei de pe urma defunctului M.S.

Pentru a hotari astfel, s-a retinut ca, Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice are calitate procesuala avand in vedere precizarea la actiune prin care reclamanta a solicitat sa se constate nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960 emis de Notariatul de Stat al Raionului Cluj si a partajului efectuat prin acest certificat de mostenitor. In conditiile in care prin certificatul de mostenitor s-a stabilit calitatea Statului Roman de mostenitor al defunctului M.S., pe motiv ca mostenirea a devenit vacanta, este evident ca paratul are calitate procesuala pasiva pentru acest petit in conformitate cu prevederile art. 25 din Decretul nr. 31/1954.

Teste rezolvate la limba si literatura romana clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Evaluarea Nationala - Teste rezolvate de matematica pentru clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Culegere pentru invatarea limbii engleze - Fise de lucru practice Clasele 0-IV

Vezi AICI detalii

Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale

Vezi AICI detalii

Pe fondul cauzei s-a retinut ca din certificatul de nastere al lui M.T.S.V. rezulta ca acesta este fiul lui M.S. si I., iar prin certificatul de mostenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960 eliberat de Notariatul de Stat Cluj s-a stabilit ca  in masa succesorala ramasa dupa defunctul M.S., intrau printre altele, imobilele inscrise in CF 9232 cu nr. topo. 1608 si CF 3444 cu nr. topo 1553, iar mostenitorii defunctului sunt M.I., sotia defunctului, pentru imobilele inscrise in CF 3444 cu nr. top. 1650 si 13747 si Statul Roman, care in urma renuntarii mostenitorului M.T.L. mosteneste succesiunea astfel devenita vacanta ce se compune din imobilul inscris in CF 9232 Cluj cu nr. topo 1608 si CF Cluj cu nr. topo 1553/1.

M.I. a decedat la 17 aprilie 1979 si unicul mostenitor este M.T.S.V. fiul sau care la randul sau a decedat la 2 ianuarie 2003 iar singura mostenitoare este reclamanta M.I.M.

Cele patru apartamente din imobilul situat in Cluj Napoca,   inscrise in CF nr. 130501 Cluj  Napoca au fost instrainate, la fel ca si apartamentul nr. 2 din imobilul situat in  Cluj  Napoca, inscris in CF nr. 124796 Cluj.

Referitor la certificatul de mostenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960, s-a retinut ca statul are vocatie succesorala efectiva doar in cazul in care nu exista rude in grad succesibil sau sot supravietuitor si nici legatari, iar ca efect al renuntarii la succesiune a defunctului M.T.S.V. chiar valabil exprimata, mostenirea ramasa dupa defunctul M.S. nu trebuia declarata vacanta, atata timp cat acesta avea o sotie supravietuitoare si nu s-a dovedit in nici un fel ca aceasta a renuntat la mostenire. Ca urmare petentul M.T.S.V. avea calitatea de mostenitor nr. 1892/1990 si dreptul de a solicita in temeiul dispozitiilor Legii nr. 10/2001 restituirea imobilelor in litigiu, iar imobilele inscrise in CF 9232 Cluj cu nr. topo 1608 si CF nr. 3444 Cluj cu nr. topo 1553/1 au fost preluate in mod abuziv de la defunctul M.S.

Impotriva acestei sentinte au declarat apel Municipiul Cluj Napoca prin Primar, Consiliul Local al Municipiului Cluj–Napoca, Primarul Municipiului Cluj–Napoca si Statul Roman prin Ministerul Finantelor.

Apelantul Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice critica hotararea pe motiv ca in mod gresit s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si  s-a facut o interpretare si aplicare gresita a dispozitiilor

art. 680 Cod civil, astfel constatandu-se gresit nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor pentru frauda la lege.

Ceilalti apelanti sustin de asemenea ca in mod gresit s-a constituit nulitatea certificatului de mostenitor nr. 350/1960, reclamanta nu a facut dovada ca sotul sau M.T.S.V. a fost constrans sa renunte la mostenire sau ca renuntarea i-a fost impusa in mod samavolnic.

Curtea de Apel Cluj prin decizia civila nr. 385/A/2007 a respins apelurile ca nefondate.

In considerentele deciziei s-a retinut ca, in mod corect, prima instanta a constatat nulitatea certificatului de mostenitor nr. 350/1960 si ca apelantul  declarat de Statul Roman nu poate invoca in beneficiul sau art. 1 din Protocolul 1 aditional la Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale pentru care nu a dobandit proprietatea in temeiul unui titlu valabil.

Impotriva acestei din urma hotarari au declarat recurs: Statul Roman prin Ministerul Economiei si Finantelor, Municipiul Cluj Napoca prin Primar, Primarul Municipiului Cluj Napoca si Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca.

Paratul Statul Roman prin Ministerul Economiei si Finantelor aduce critici deciziei sub urmatoarele aspecte:

- In mod gresit s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, pentru ca, in fapt, actiunea a fost introdusa de reclamanti in contradictoriu cu Municipiul Cluj Napoca solicitand anularea dispozitiilor nr.  2056 din 5 mai 2004 si nr. 2057 din 5 mai 2004 emise de Municipiul Cluj Napoca, Statul nefiind parte in acest raport juridic.

- Certificatul de mostenitor nr. 350/1960 in mod gresit s-a constatat nul, fiind emis cu respectarea conditiilor de legalitate. Lipsa de mostenitori in sensul art. 680 Cod civil poate fi numai o lipsa totala dar si una partiala iar prin lipsa se intelege nu numai absenta fizica ci si absenta in sens juridic,  determinata de renuntarea lor la mostenire ori de inlaturarea lor.

- Nu s-a facut dovada ca renuntatorul la mostenire a fost constrans sa renunte si in acest fel imobilul a intrat abuziv in  proprietatea statului.

Recurentii Municipiul Cluj Napoca prin Primar, Primarul Municipiului Cluj Napoca si Consiliul Local al Municipiului Cluj au criticat hotararea, invocand aceleasi motive de nelegalitate dupa cum urmeaza:

- In mod gresit s-a constatat nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor nr. 350/1960 eliberat de Notariatul de Stat Cluj, s-a dispus anularea dispozitiilor nr. 2056/2004 si nr. 2057/2004 emise de paratul Primarul Municipiului Cluj Napoca.

- Nu s-a facut dovada ca numitul M.T.S.V. a fost constrans sa renunte la mostenire sau ca renuntarea i-a fost impusa in mod samavolnic.

- Reclamanta nu poate fi succesoarea soacrei sale M.I., intrucat nu exista grad de rudenie care sa-i confere vocatia succesorala.

- In ceea ce priveste notificarile depuse in baza Legii nr. 10/2001, in mod corect s-a constatat in baza actelor depuse la dosarul de revendicare ca petentul M.T.V. (decedat la data de 2 ianuarie 2003) este renuntator la mostenire pentru aceste imobile  si astfel Statul Roman a preluat mostenirea vacanta.

Examinand decizia recurata prin prisma criticilor formulate, Inalta Curte a constatat urmatoarele:

Recurentii apreciaza ca decizia civila nr. 385/A din 26 octombrie 2007, este nelegala, invocand motive identice de nelegalitate, cu exceptia recursului declarat de Statul Roman prin Ministerul Economiei si Finantelor care invoca ca motiv de recurs si faptul ca in mod gresit s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive (care va fi analizata separat). Drept urmare, recursurile vor fi supuse unei singure analize.

In conformitate cu dispozitiile art. 680 Cod civil – in lipsa de mostenitori legali sau testamentari, bunurile lasate de defunct trec in  proprietatea statului.

Conform acestui text de lege statul culege mostenirile ramase in desheredare, adica fara succesori care sa le poata culege, intrucat la data deschiderii mostenirii, fie nu exista nici un succesor legal sau testamentar in viata, fie succesorii legali in viata la data deschiderii succesiunii sunt cu toti nerezervatari si au fost exheredati total de defunct, fie succesorii legali sau testamentari in viata renunta la mostenire sau sunt nedemni.

Fara indoiala ca mostenirea aflata in desheredare este  vacanta.

In cauza prezenta in  mod corect s-a constatat nulitatea certificatului de mostenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960 eliberat de fostul Notariat de Stat Cluj, pentru ca Statul nu putea sa culeaga mostenirea defunctului M.S. acceptata de sotia supravietuitoare a defunctului M.I. care avea calitatea atat de succesor legal cat si de succesor testamentar – legatar cu titlu particular.

Sotia supravietuitoare M.I. in calitate de legatar cu titlu particular (mostenitoare testamentara) mosteneste conform testamentului olograf cota de ½ din imobilul inscris in CF nr. 344 Cluj, nr. topo 1650 si 13747.

Or, calitatea acesteia de succesor legal (sotie supravietuitoare a defunctului) subzista si in ipoteza unirii acesteia cu calitatea de mostenitor testamentar, fiind de neconceput ca titularul unui drept bazat pe o pluralitate de temeiuri sa poata mai putin si sa fie exheredat de la un beneficiu pe care  l-ar culege numai in baza unuia din temeiurile juridice componente.

Asadar, la eliberarea certificatului de mostenitor s-au aplicat  si interpretat gresit dispozitiile art. 680 Cod civil.

Chiar in situatia renuntarii exprese la succesiune a fiului (descendent de gradul I) defunctului pe nume M.T.L. statul nu putea culege mostenirea pentru ca exista un mostenitor legal, sotia supravietuitoare care era beneficiara si a unui testament.

Este cert ca in speta dedusa judecatii mostenirea legala coexista cu mostenirea testamentara.

Calitatea de persoana indreptatita la restituire, (care a intocmit si inaintat notificarea nr. 2130 din 2 mai 2001) o are M.T.S. (fiul defunctei M.I.) care a decedat pe parcursul desfasurarii procedurii administrative prevazuta de Legea nr. 10/2001, actiunea fiind continuata de sotia supravietuitoare a acestuia in persoana reclamantei, care culege mostenirea sotului defunct in calitate de mostenitoare legala a acestuia si nu ca  succesoare a soacrei sale cum gresit se sustine prin motivele de recurs.

Asadar, ca urmare a constatarii nulitatii certificatului de mostenitor, se retine ca vocatia succesorala trebuia stabilita in favoarea sotiei defunctului, M.I. si ca paratul M.T.S.V. avea calitatea de mostenitor in temeiul certificatului de mostenitor nr. 1892/1990 eliberat de Notariatul de Stat Cluj si dreptul de a solicita restituirea imobilelor in litigiu.

Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a recurentului – parat Statul Roman prin Ministerul Economiei si Finantelor Publice.

In primul petit al actiunii reclamanta a solicitat anularea dispozitiilor emise de paratul Municipiul Cluj Napoca si daca reclamanta se rezuma doar la acest petit, Statul Roman intr-adevar nu avea calitate procesuala pasiva, neexistand un raport juridic intre reclamanta, parat si Statul Roman, insa pe parcursul procesului, reclamanta a completat actiunea cu un al doilea petit prin care solicita si anularea certificatului de mostenitor nr. 350/1960 act in care Statul era mostenitor la rubrica „mosteniri”, culegand mostenirea defunctului M.S. alaturi de sotia supravietuitoare a acestuia astfel ca acesta are calitate procesuala pasiva privind acest petit, in conformitate cu prevederile art. 25 din Decretul nr. 31/1953.

Fata de cele retinute, Inalta Curte, in baza art. 312 (1) Cod procedura civila a respins recursurile ca nefondate .