Mostenirea ramane un subiect de interes pentru multi romani, iar 2020 a adus cateva noutati. E drept, sunt minore. Trebuie, insa, ca noi sa le cunoastem pentru a sti exact cum se aplica legea.
Prin mostenire intelegem actul care asigura transmiterea bunurilor persoanei trecute in nefiinta catre una sau mai multe persoane ramase in viata. Exista mostenire legala si mostenire testamentara. Codul civil cuprinde regulile complete cu privire la toate aspectele mostenirii, insa mai jos veti regasi aspectele cheie de retinut. Acestea va vor ajuta sa intelegeti mai usor cadrul legal si, in functie de situatie, sa actionati in consecinta.
Din start, trebuie sa retinem ca legea in vigoare stabileste ca mostenitori nu pot fi persoanele condamnate penal pentru savarsirea unei fapte ilicite cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa averea si persoanele condamnate pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a ucide alt succesibil (n.r. grad de rudenie care da drept la mostenire) inainte de deschiderea mostenirii. Ideea principala este ca un cetatean nu poate fi mostenitor, daca a vrut raul persoanei decedate sau a alteia indreptatite la averea lasata in urma (sau o cota din aceasta) si acest lucru a fost dovedit printr-o condamnare definitiva.
Totodata, trebuie avut in vedere faptul ca pot fi declarati nedemni in a mosteni (nedemnitate judiciara) o anumita avere si:
Atentie! Prevederile de mai sus raman valabile, chiar si atunci cand persoana condamnata sau nedemna judiciar este beneficiar prin testament.
In primul rand, mostenirea este legala pentru cei care sunt eligibili sa ramana cu bunurile si proprietatile defunctului.
Mostenitorii legali sunt: sotul care ramane in viata, copiii, copiii copiilor, parintii, buncii si alte rude pana la gradul al patrulea inclusiv.
Retinem, insa, ca nu toti au dreptul de a obtine o bucatica individuala din mostenire. Codul civil ne arata ca exista o ordine preferentiala, dupa cum urmeaza:
Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor
Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a
Cartea verde a contabilitatii varianta tiparita
Nu uitati! Cererile privind orice legat de mostenire sunt acum depuse doar la judecatorie
In al doilea rand, mostenirea pentru sotul supravietuitor primeaza in fata categoriilor explicate mai sus. Daca nu exista o hotarare definitiva de divort, atunci averea poate fi mostenita si de catre sotul supravietuitor cu care exista o procedura de divort in derulare. "Sotul supravietuitor este chemat la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali", prevede Codul civil. Singura situatie in care sotul poate sa ia toata mostenirea (si daca nu exista un testament, fireste) este aceea in care in celelalte clase nu exista mostenitori sau acestia refuza drepturile. Altfel, acesta va lua o parte mai mica sau mai mare, in functie de ceilalti mostenitori.
Cota care ii revine sotului supravietuitor va fi de:
Atentie! Concubinii nu au drept de mostenire legala. Acest lucru poate fi, insa, realizat prin testament.
Finalmente, retinem ca existenta mai multor testamente nu inseamna ca ramane valabil cel care este autentic, ci va fi acceptat de instanta ultimul realizat de defunct. Daca cel decedat a avut un testament oficializat de un notar, dar s-a razgandit si a facut un altul olograf "de mana", l-a datat si semnat, atunci acesta din urma va fi luat in considerare in instanta.
Florin Amariei scrie pentru E-Juridic.ro din anul 2018, explicand noutatile legislative si prezentand cele mai relevente stiri din domeniu. Si-a inceput activitatea la 9AM.ro, a continuat la legestart.ro si a acoperit dintotdeauna cele mai relevante subiecte din domeniile politica, social si justitie. In prezent, scrie pentru dumneavoastra despre tot ceea ce inseamna domeniile legislativ, justitie si politico-social, cu accent pe explicarea detaliata a ce este important de retinut, cum ne afecteaza aceste informatii si de ce este bine sa aplicam legea in forma ei la zi.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri