Mostenirea. Cote si beneficiari

Prin mostenire intelegem actul care asigura transmiterea bunurilor persoanei trecute in nefiinta catre una sau mai multe persoane ramase in viata. Exista mostenire legala si mostenire testamentara. Codul civil cuprinde regulile complete cu privire la toate aspectele mostenirii, insa mai jos veti regasi aspectele cheie de retinut. Acestea va vor ajuta sa intelegeti mai usor cadrul legal si, in functie de situatie, sa actionati in consecinta.

Din start, trebuie sa retinem ca legea in vigoare stabileste ca mostenitori nu pot fi persoanele condamnate penal pentru savarsirea unei fapte ilicite cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa averea si persoanele condamnate pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a ucide alt succesibil (n.r. grad de rudenie care da drept la mostenire) inainte de deschiderea mostenirii. Ideea principala este ca un cetatean nu poate fi mostenitor, daca a vrut raul persoanei decedate sau a alteia indreptatite la averea lasata in urma (sau o cota din aceasta) si acest lucru a fost dovedit printr-o condamnare definitiva.

Totodata, trebuie avut in vedere faptul ca pot fi declarati nedemni in a mosteni (nedemnitate judiciara) o anumita avere si:

• persoana condamnata penal pentru savarsirea, cu intentie, impotriva celui care lasa mostenirea a unor fapte grave de violenta, fizica sau morala ori, dupa caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;
• persoana care, cu rea-credinta, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;
• persoana care, prin dol sau violenta, l-a impiedicat pe cel care lasa mostenirea sa intocmeasca, sa modifice sau sa revoce testamentul.

Atentie! Prevederile de mai sus raman valabile, chiar si atunci cand persoana condamnata sau nedemna judiciar este beneficiar prin testament.

In primul rand, mostenirea este legala pentru cei care sunt eligibili sa ramana cu bunurile si proprietatile defunctului. 

Mostenitorii legali sunt: sotul care ramane in viata, copiii, copiii copiilor, parintii, buncii si alte rude pana la gradul al patrulea inclusiv. 

Retinem, insa, ca nu toti au dreptul de a obtine o bucatica individuala din mostenire. Codul civil ne arata ca exista o ordine preferentiala, dupa cum urmeaza:

• descendentii (copiii si copiii acestora, indiferent de gradul de rudenie);
• ascendentii privilegiati (parintii) si colateralii privilegiati (fratii si surorile, copiii acestora si nepotii de frate/sora);
• ascendentii ordinari (bunicii, strabunicii etc.);
• colateralii ordinari (unchi, matusi ai defunctului, veri primari si fratii si surorile bunicilor defunctului).

Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor

Vezi AICI detalii

Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Manualul Contabilului Incepator - stick USB

Vezi AICI detalii

Nu uitati! Cererile privind orice legat de mostenire sunt acum depuse doar la judecatorie

In al doilea rand, mostenirea pentru sotul supravietuitor primeaza in fata categoriilor explicate mai sus. Daca nu exista o hotarare definitiva de divort, atunci averea poate fi mostenita si de catre sotul supravietuitor cu care exista o procedura de divort in derulare. "Sotul supravietuitor este chemat la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori legali", prevede Codul civil. Singura situatie in care sotul poate sa ia toata mostenirea (si daca nu exista un testament, fireste) este aceea in care in celelalte clase nu exista mostenitori sau acestia refuza drepturile. Altfel, acesta va lua o parte mai mica sau mai mare, in functie de ceilalti mostenitori.

Cota care ii revine sotului supravietuitor va fi de:

• un sfert din mostenire, daca vine in concurs cu descendentii defunctului (copiii);
• o treime din mostenire, daca vine in concurs atat cu ascendenti privilegiati (unul sau ambii parinti), cat si cu colaterali privilegiati ai defunctului (frati, surori sau copiii lor);
• o jumatate din mostenire, daca vine in concurs fie numai cu ascendenti privilegiati, fie numai cu colaterali privilegiati ai defunctului;
• trei sferturi din mostenire, daca vine in concurs fie cu ascendenti ordinari (bunici), fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

Atentie! Concubinii nu au drept de mostenire legala. Acest lucru poate fi, insa, realizat prin testament.

Finalmente, retinem ca existenta mai multor testamente nu inseamna ca ramane valabil cel care este autentic, ci va fi acceptat de instanta ultimul realizat de defunct. Daca cel decedat a avut un testament oficializat de un notar, dar s-a razgandit si a facut un altul olograf "de mana", l-a datat si semnat, atunci acesta din urma va fi luat in considerare in instanta.