Mostenirea prin testament este unul dintre cele mai importante instrumente prin care o persoana isi poate organiza patrimoniul si poate decide cine va mosteni bunurile sale dupa deces. Informatiile legale despre mostenire sunt prevazute in Codul Civil, in Legea 287/2009. Spre deosebire de mostenirea legala, care respecta o ierarhie stricta stabilita de Codul Civil, testamentul ofera libertatea de a desemna mostenitori sau legatari si de a stabili conditii speciale pentru transmiterea averii.
Mostenirea prin testament reprezinta transmiterea patrimoniului persoanei decedate (testatorul) catre anumite persoane desemnate (mostenitori testamentari sau legatari), conform unei vointe pretioase exprimate intr-un testament redactat in timpul vietii. Testamentul este un act juridic unilateral, personal si revocabil, care produce efecte numai dupa deces. Spre deosebire de mostenirea legala, aceasta permite testatorului sa dispuna liber de averea sa, inclusiv catre persoane care, in mod normal, nu ar avea vocatie la mostenire conform legii.
Va recomandam
Memorator matematica gimnaziu pentru Evaluarea Nationala
Acest memorator de matematica (format 9 x 13 cm) este un ghid esential pentru elevi, realizat in baza programei de Evaluare Nationala, sintetizand conceptele-cheie intr-un format clar si usor de parcurs. Incepe cu 10 beneficii ale invatarii matematicii, menite sa motiveze si sa evidentieze importanta acestei discipline. Partea de algebra...
In practica juridica romaneasca se intalnesc doua forme principale:
- testamentul olograf, redat integral de mana testatorului, datat si semnat;
- testamentul notarial (autentic), intocmit in fata notarului si pastrat in arhivele biroului notarial, avand valoare juridica mai puternica.
Fiecare are avantaje si riscuri: olograful este accesibil dar vulnerabil la contestatii, in timp ce cel notarial ofera certitudine si securitate.
Mostenitorii legali sunt cei care au dreptul de a primi averea persoanei care a incetat din viata, datorita relatiei de rudenie pe care o aveau. Exista o ordine dispusa in grupe, care determina cine are prioritate la obtinerea bunurilor.
- Grupa I - Copiii persoanei decedate, nepotii sau stranepotii, care, potrivit legii, pot fi copii naturali sau adoptati.
- Grupa a II-a - Parinti, frati, surori sau descendenti ai acestora.
- Grupa a III-a - Bunici sau strabunici ai persoanei decedate, care pot fi pe linie materna sau paterna.
- Grupa a IV-a - Matusi, unchi, veri primari sau frati si surori ai bunicilor, pana la gradul al patrulea de rudenie.
In mod uzual, primirea bunurilor persoanei decedate este rezervata rudelor din grupa I. In situatia in care defunctul nu are urmasi, sau acestia decid sa renunte la drepturile lor, mostenirea va reveni rudelor din grupa a II-a, iar acest tipar se repeta pana cand se ajunge la grupa a IV-a.
Exista si anumite situatii exceptionale in care persoane din grupele de mostenitori mentionate anterior isi pierd dreptul la succesiune. Acest lucru se intampla atunci cand sunt considerate nedemne de drept.
Sunt considerate nedemne:
- Persoanele care au fost condamnate penal pentru tentativa de omor impotriva celui care lasa mostenirea.
- Persoanele care au fost condamnate penal pentru tentativa de omor asupra unui alt mostenitor, cu scopul de a-l inlatura din randul celor care ar fi avut drept la succesiune.
Pentru a mosteni, o persoana trebuie sa aiba calitate succesorala (capacitatea de a primi mostenirea) conform art. 962 Cod civil si sa nu fie nedemn. Dupa deces, se face dovada calitatii prin certificatul de deces, apoi se obtine inventarul bunurilor (realizat de o persoana desemnata de comun acord sau de notar/instanta) conform art. 1115 Cod civil. Se verifica testamentul, validitatea acestuia si se demareaza procedura executarii vointei testatorului, de regula cu ajutorul executorului testamentar, daca este numit.
Mostenitorul poate renunta la mostenire, fie expres (prin act notarial), fie tacit (neacceptand mostenirea si neparticipand la proceduri). Renuntarea este irevocabila si produce efecte de la momentul deschiderii mostenirii.
Certificatul de mostenitor este un document eliberat de notar sau instanta, prin care sunt atestati mostenitorii si cotele acestora. Este esential pentru a dovedi calitatea succesorala in fata tertilor (banci, institutii ale statului, Pilonul II etc.).
Sotul sau sotia supravietuitor/supravietuitoarei nu face parte din niciuna dintre grupele clasice de mostenitori legali, intrucat dreptul sau concureaza cu toate categoriile chemate la mostenire. Cota din avere la care are acces depinde de grupele de rude care vin la mostenire, astfel:
- Daca exista descendenti ai persoanei decedate, sotul/sotia supravietuitor/a primeste o patrime din avere.
- Daca sunt ascendentii privilegiati (parintii defunctului, fie nascuti in cadrul casatoriei, fie in afara ei, sau adoptati) care mostenesc impreuna cu colateralii privilegiati (fratii si surorile defunctului si descendenti ai acestora), sotul/sotia supravietuitor/a va obtine o treime din averea decedatului.
- In situatia in care exista doar ascendentii privilegiati sau doar colateralii privilegiati, partea sotului/sotiei supravietuitor/a reprezinta jumatate din avere.
- Daca sunt prezenti doar ascendentii ordinari (rude in linie directa ascendent, cu exceptia parintilor) sau colateralii ordinari (rude pana la gradul patru inclusiv), sotul/sotia supravietuitor/a va beneficia de trei sferturi din mo?tenire.
- In cazul in care niciuna dintre grupele de rude nu vine la mostenire, sotul/sotia supravietuitor/a primeste intreaga avere a defunctului.
- Daca intre cei doi parteneri exista o hotarare definitiva de divort sau daca au avut doar o relatie de concubinaj, partenerul supravietuitor nu are drept de mostenire, cu exceptia cazului in care a fost mentionat explicit in testament de catre persoana decedata.
Rezerva succesorala reprezinta partea din bunurile mostenirii la care anumite categorii de mostenitori (rezervatari) au dreptul in mod imperativ, chiar daca testatorul a intentionat sa ii dezmosteneasca sau sa le limiteze cota – aceasta este definita de art. 1086 Cod civil.
Mostenitorii rezervatari sunt: sotul/sotia supravietuitor/oare, descendentii (copii) si ascendentii privilegiati (parintii, uneori bunicii). Rezerva este de jumatate din cota legala ce le-ar fi revenit daca nu ar fi existat liberalitati sau dezmosteniri.
Documentele esentiale includ:
- Cerere tip;
- Certificat de deces in original al defunctului pentru care se face succesiunea;
- Certificat de atestare fiscala in original, eliberat pe numele defunctului de catre Directia de Taxe si Impozite Locale, prin care se atesta ca nu exista datorii la bugetul local;
- Certificatul de casatorie si cel de nastere al sotului supravietuitor;
- Certificatul de nastere si, dupa caz, de casatorie, pentru toti mostenitorii, insotite de actele lor de identitate;
- Actele de proprietate pentru toate bunurile ce fac obiectul succesiunii: acte de vanzare/cumparare, titluri de proprietate, procese verbale, certificate de actionar, contracte de imprumut etc.;
- Testament, daca exista.
Pentru a primi bunurile persoanei decedate, mostenitorii trebuie sa plateasca anumite costuri si taxe. Daca exista mai multi mostenitori, aceste cheltuieli se impart intre ei, iar daca este doar unul singur, acesta suporta toate costurile.
Daca mostenirea se realizeaza la notar, se plateste un onorariu calculat in functie de valoarea bunurilor. Pentru case sau terenuri, valoarea este stabilita oficial, astfel incat sa nu fie subevaluata sau supraevaluata. In plus, daca mostenitorul vrea sa fie trecut in cartea funciara, se plateste si o taxa de intabulare.
Daca procedura de succesiune se incheie in maxim doi ani de la deces, nu se plateste impozit catre stat. Daca acest termen este depasit, se datoreaza un impozit de 1% din valoarea totala a bunurilor.
In cazul in care succesiunea se judeca in instanta, costurile pot fi mai mari, in functie de numarul de mostenitori, expertizele necesare si procedurile legale implicate.
Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Ce este mostenirea prin testament?
E-JURIDIC.RO
