Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager
E-JURIDIC.ROE-JURIDIC.RO » Noutati Juridice 2020 

Necunoasterea varstei victimei unui viol anuleaza circumstanta agravanta

Necunoasterea varstei victimei unui viol anuleaza circumstanta agravanta
Curtea de Apel Suceava arata ca necunoasterea varstei victimei unui viol anuleaza circumstanta agravanta prevazuta de art. 218, alin. (3), lit. c) din Codul penal in vigoare.


O sentinta penala a Curtii de Apel Suceava ne arata ca necunoasterea varstei victimei unui viol sau lipsa existentei de elemente care sa permita aproximarea acesteia anuleaza circumstanta agravanta, dar nu inlatura complet raspunderea penala.

Iata explicatiile complete oferite de instanta.

Prin sentinta penala nr. 410 din data de 16.05.2019 a Judecatoriei Radauti, in baza art. 396 alin. 1, 2 C.p.p., a fost condamnat inculpatul A. pentru savarsirea infractiunii de viol, fapta prev. de art. 218 alin. 3 literele c) si f) cu aplicarea art. 44 alin. 1 din C.pen., cu aplic. art. 396 alin. 10 Cp.p., la pedeapsa de 5 ani inchisoare.

In baza art. 66 alin. (1) lit. a, b C.pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementara, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, pe o perioada de 3 ani de la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.

In baza art. 65 alin. (1), raportat la art. 66 alin. (1) lit. a, b C.pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, de la ramanerea definitiva a sentintei atacate si pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.

S-a constatat ca inculpatul a comis fapta in termenul de incercare stabilit prin sentinta penala nr. 562 din data de 8 noiembrie 2016 pronuntata de Judecatoria Radauti in dosarul nr. 2062/285/2016, definitiva prin decizia penala nr. 271 din 09.03.2017 a Curtii de Apel Suceava, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prev. de art. 193 alin. 2 C. penal, cu aplic. art. 396 alin. 10 C.p.p., persoana vatamata fiind C., cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, termenul de incercare fiind de 2 ani.

In baza art. 44 C.pen. si disp. art. 96 al. 4, 5 C.pen., s-a revocat suspendarea executarii sub supraveghere a pedepsei de 1 an inchisoare si s-a dispus executarea pedepsei.

In baza art. art. 44 C.pen. si disp. art. 96 al. 4, 5 C.pen., rap. la art. 38 alin. 1, 39 alin. 1 lit. b C.pen., s-a contopit pedeapsa aplicata inculpatului prin hotararea atacata cu pedeapsa de 1 an aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. 562 din data de 8 noiembrie 2016 pronuntata de Judecatoria Radauti in dosarul nr. 2062/285/2016, definitiva prin decizia penala nr. 271 din 09.03.2017 a Curtii de Apel Suceava si s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai mare, de 5 ani inchisoare, la care s-a adaugat un spor de o treime din cealalta pedeapsa, inculpatul urmand a executa pedeapsa rezultanta de 5 ani si 4 luni inchisoare.

In baza art. 66 alin. (1) lit. a, b C.pen., rap. la art. 45 C.pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementara, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, pe o perioada de 3 ani de la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.

In baza art. 65 alin. (1), raportat la art. 66 alin. (1) lit. a, b C.pen. si la art. 45 C.pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, de la ramanerea definitiva a sentintei atacate si pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.

In baza art. 72 C.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului A. durata retinerii si arestarii preventive, respectiv din data de 04.01.2019 la zi.

In baza art. 399 C.p.p., s-a mentinut masura arestarii preventive a inculpatului A..

In baza art. 7 alin. 1 rap. la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de la inculpatul A. probe biologice in vederea adaugarii profilelor genetice in Sistemul National de Date Genetice Judiciare.

In baza art. 396 alin. 1, 2 C.p.p., a fost condamnat inculpatul B. pentru savarsirea infractiunii de „complicitate la infractiunea de viol”, fapta prev. de art. 48 rap. la art. 218 alin. 3 literele c) si f) din C.pen., cu aplic. art. 396 alin. 10 C.p.p., la pedeapsa de 3 ani si 4 luni inchisoare.

In baza art. 66 alin. (1) lit. a, b C.pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementara, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, pe o perioada de 3 ani de la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.

In baza art. 65 alin. (1), raportat la art. 66 alin. (1) lit. a, b C.pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, de la ramanerea definitiva a sentintei atacate si pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.

In baza art. 72 C.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului B. durata retinerii si arestarii preventive, respectiv din data de 04.01.2019 la zi.

In baza art. 399 C.p.p., s-a mentinut masura arestarii preventive a inculpatului B..

In baza art. 7 alin. 1 rap. la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de la inculpatul B. probe biologice in vederea adaugarii profilelor genetice in Sistemul National de Date Genetice Judiciare.

In baza art. 25, 397 C.p.p., rap. la art. 1357, 1382 Cod civil, a fost admisa in parte actiunea civila si au fost obligati inculpatii A. si B., in solidar, sa plateasca partii civile D. suma de 10.000 euro, cu titlu de daune morale.

In baza art. 274 al. 1 C.p.p., au fost obligati inculpatii sa plateasca statului fiecare cate 1.000 lei, cheltuieli judiciare.

Onorariile avocatilor desemnati din oficiu, in timpul urmaririi penale, respectiv onorariul avocatului ..., in suma de 390 de lei, pentru persoana vatamata minora, conform delegatiei nr. .., onorariul avocatului .., in suma de 360 de lei, pentru inculpat B., conform delegatiei nr. .., onorariul avocatului .., in suma de 360 de lei, pentru inculpat A., conform delegatiei nr. .., au fost avansate din fondurile Ministerului Public.

In baza art. 276 C.p.p., au fost obligati inculpatii sa plateasca partii civile D. fiecare cate 2.429,6 lei, cheltuieli judiciare.

Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca, prin rechizitoriul nr.1/P/2019 al Parchetului de pe langa Judecatoria Radauti din data de 4 februarie 2019 a fost trimis in judecata, in stare de arest preventiv, inculpatul A. pentru savarsirea infractiunii de ”viol”, fapta prev. de art. 218 alin. 3 literele c) si f) cu aplicarea art. 44 alin. 1 din C.pen., si inculpatul B., pentru savarsirea infractiunii de „complicitate la infractiunea de viol”, fapta prev. de art. 48 rap. la art. 218 alin. 3 literele c) si f) din C.pen.

In actul de sesizare s-a retinut ca persoana vatamata D., din orasul E., in seara de 01.01.2019, s-a deplasat in satul si comuna F., unde s-a intalnit cu martorele G. si H. Din satul F., in jurul orei 20.30, cele trei tinere au fost luate cu masina de catre alti prieteni, respectiv martorii I. si J. si impreuna s-au deplasat la Scoala Primara din satul F1, comuna F. unde se tinea o petrecere si unde acestea au petrecut si revelionul.

In intervalul orar 20.30 – 23.30, persoana vatamata D., impreuna cu prietenele ei si alte cunostinte de varsta apropiata au petrecut intr-o sala din incinta scolii, dansand si consumand bauturi alcoolice in cantitati mici.

In jurul orei 23.30 – 00.00, persoana vatamata D. a fost invitata afara la o tigara de catre prietena ei, martora H., aceasta a acceptat si chiar a iesit in curtea din spatele scolii, urmand sa vina si H. care inainte a mers sa isi ia geaca, insa apoi nu a reusit sa mai iasa intrucat usa s-a blocat.

In curtea din spatele scolii, persoana vatamata a fost abordata de o persoana necunoscuta, respectiv un baiat de circa 20 de ani, avand circa 1.65-170 m inaltime, corpolent, care avea pe cap o caciula de culoare inchisa si purta o geaca din piele de culoare neagra, care ulterior a fost identificat in persoana inculpatului B. si care a prins-o de geaca si i-a spus sa mearga cu el, aceasta refuzand. Dupa cateva secunde, a aparut un al doilea baiat, care i-a propus persoanei vatamate sa mearga la el acasa, aceasta a refuzat, s-a pus jos si a inceput sa tipe, primind o palma peste fata de la primul dintre cei doi baieti, respectiv de la inculpatul B., aspect confirmat si de certificatul medico-legal nr.1 SV/A1/03.01.2019, actiunea inculpatului fiind in realitate un act de inlesnire a actului sexual neconsimtit ce urma sa aiba loc.

Dupa circa 2-3 minute, a venit si inculpatul A., pe care D. il cunostea din serile anterioare, in care s-au mai facut petreceri la F1, acesta a vorbit in ucraineana cu cei doi care s-au dat deoparte, aspect din care rezulta ca cei doi inculpati au avut o intelegere anterioara momentului savarsirii faptei.

Inculpatul A. i-a indus persoanei vatamate ideea ca el vrea sa „o scape” de ceilalti baieti, dar nici nu vrea sa aiba ulterior probleme cu acestia, astfel reusind sa o convinga pe aceasta sa sara un gard din lemn trecand catre imasul comunal din localitatea F1. Ajunsi acolo, A. a convins-o pe D. sa vina cu el pe o ruta ocolitoare si a condus-o pe aceasta pana la drumul comunal 35, au traversat strada si au intrat pe ulita de la capatul cimitirului ortodox, deplasandu-se inca circa 200 m pana in spatele cimitirului. In locul respectiv, inculpatul A. initial i-a propus persoanei vatamate ca aceasta sa ii faca sex oral, venind apoi si cu propunerea de a intretine raporturi sexuale normale, insa persoana vatamata D. a refuzat aceste propuneri.

Dupa acest moment, inculpatul A. a strigat cateva cuvinte in limba ucraineana, amenintand-o in acelasi timp pe persoana vatamata ca, in cazul in care nu se conformeaza si aceasta nu va intretine un raport sexual cu inculpatul, va fi nevoita sa intretina raporturi sexuale si cu alti cinci baieti care erau in strada, in imediata apropiere, in acel moment intervenind constrangerea psihica a minorei, imprejurari in care asupra minorei a fost instalata o puternica stare de teama.

In continuare, dinspre DC 35, a aparut imediat inculpatul B., care a abordat-o prima data pe persoana vatamata D. in curtea scolii, inculpatul A. trimitandu-l pe acesta sa caute prezervative.

B. a revenit la fata locului dupa circa 10 minute spunand ca nu a gasit prezervative si a plecat apoi oprindu-se la coltul cimitirului, care era in imediata apropiere. Inculpatul A. a continuat sa o convinga pe persoana vatamata minora D. sa intretina relatii sexuale, incercand de mai multe ori sa-i dea jos pantalonii jos, insa aceasta a continuat sa se opuna.

Dupa cateva minute, inculpatul B. s-a apropiat de ei, a schimbat cateva cuvinte in ucraineana cu inculpatul A., care imediat a prins-o pe persoana vatamata, a intors-o cu spatele la el si a impins-o pana in gardul ce imprejmuieste cimitirul. In urma contactului cu gardul respectiv pe corpul victimei au ramas urme de violenta, respectiv pe soldul stang cat si pe gamba stanga, conform aceluiasi certificat medico-legal.

Imediat, pe partea dreapta a persoanei vatamate, a venit si inculpatul B. care a prins-o pe victima minora de maini si a tinut-o lipita de gard.

Din verificari si din declaratia persoanei vatamate, a rezultat ca aceasta initial a opus o oarecare rezistenta fizica, insa sub imperiul amenintarilor primite de la inculpatul A., cum ca daca nu va intretine relatii sexuale cu el vor veni inca cinci care o vor viola pe rand, aceasta a cedat psihic, rezistenta fizica opusa de ea in timpul actului fiind minima.

Astfel, este adevarat ca in zona bratelor nu au fost constate leziuni ca urmare a actiunii inculpatului B., insa persoana vatamata, fiind sub imperiul amenintarilor inculpatului A., care i-a spus ca, daca nu intretine un act sexual cu el, va fi obligata sa intretina si alte raporturi sexuale neconsimtite cu persoanele din strada, imprejurari in care, minorei fiindu-i frica pentru integritatea sa corporala, nu a mai opus rezistenta fizica.

Astfel, situat in partea din spate, inculpatul A., i-a dat jos pantalonii si lenjeria persoanei vatamate, a prins-o cu mainile de solduri si a intretinut raporturi sexuale normale timp de circa 5 minute dupa care a ejaculat in exterior, s-a sters in zona intima cu niste servetele umede, dupa care a plecat de acolo. Servetelele folosite au fost identificate la fata locului cu ocazia cercetarii la fata locului.

Persoana vatamata a ramas cu inculpatul B., care si-a dat jos pantalonii si la randul sau i-a cerut persoanei vatamate D. ca sa-i faca sex oral, ea refuzand.

Actiunea inculpatului a fost intrerupta dupa cateva secunde de coinculpatul A. care a revenit la ei spunand ca vine politia, organele de politie fiind sesizate de catre martora H.

In continuare, la cererea inculpatilor, persoana vatamata s-a imbracat si toti trei s-au indreptat catre drumul comunal 35.

Inainte sa fie lasata sa plece, victima D. a fost amenintata cu acte de violenta de catre inculpatul A. sa nu spuna nimanui ce s-a intamplat, in sensul ca, daca afla politia ce s-a intamplat, el stie unde sa o gaseasca, motiv pentru care, fiindu-i frica, persoana vatamata nu a informat organele de politie imediat ca este victima unei infractiuni de viol.

Din zona cimitirului, persoana vatamata s-a deplasat singura catre centrul satului, unde se aflau organele de politie, sesizate prin S.N.U.A.U. 112 de catre martora H. despre faptul ca prietena ei D. a disparut de la petrecere fiind luata de niste baieti. Persoana vatamata, sub imperiul temerii insuflate de cei doi inculpati, a declarat politiei ca a fost la o tigara cu un prieten si nu a patit nimic, in ciuda faptului ca pe fata ei existau urme de violenta, care au fost observate de un martor ocular.

In aceeasi noapte, dupa ce si-a mai revenit din starea de soc, in jurul orei 03.00, persoana vatamata D., s-a prezentat impreuna cu parintii la politie, reclamand ca a fost violata de catre o persoana pe nume “a” din satul F, fiind ajutat de inca o persoana pe care nu o cunoaste, in fapt fiind vorba de catre cei doi inculpati. Pe inculpatul A. persoana vatamata il cunostea din data de 29.12.2019 cand, impreuna cu martorul K., a dus-o pe aceasta cu masina din satul F. in orasul E.

Situatia de fapt retinuta a fost sustinuta de amplul probatoriu administrat in cauza, declaratiile persoanei vatamate coroborandu-se intru totul cu celelalte probe administrate.

Astfel, s-a stabilit si faptul ca, in jurul orei 01.00, victima minora D. a plecat din centrul localitatii F1. cu prietenii care au adus-o la petrecere si s-au deplasat in satul F la martora L.

Fiind audiata la data de 03.01.2019 martora L. a confirmat situatia de fapt descrisa si a declarat ca in seara respectiva, in jurul orei 01.00, persoana vatamata D. a venit la ea si i-a povestit ca, fiind la o petrecere la scoala din F1, a fost abordata de niste baieti care i-au facut propuneri cu tenta sexuala si apoi a fost constransa sa mearga in alt loc in care a fost violata mentionand ca pe unul dintre autori in cheama “a”.

Martora a mai declarat ca, discutand apoi cu H., aceasta i-a relatat ca, dupa ce victima D. a iesit din sala de clasa la tigara, ea a ramas blocata in clasa respectiva si a auzit din exterior, de la unul dintre baietii care tinea usa, afirmand „ nu mai loviti usa ca “d” se va intoarce mai tarziu”.

De la locuinta martorei L., persoana vatamata s-a deplasat cu aceiasi prieteni cu masina la o alta prietena, respectiv la martora G. tot din satul F., care a primit-o sa doarma la ea, ocazie cu care, D. i-a povestit si acesteia ce a patit.

Fiind audiata la data de 02.01.2019, martora G. a declarat ca a fost si ea la petrecerea respectiva dar s-a intors acasa la ora 23.30. In aceeasi seara a primit un mesaj de la martora M., care i-a spus ca D. a disparut de la petrecere, fiind luata de niste baieti.

In jurul orei 02.00, martora declara ca a primit un mesaj de la persoana vatamata D., care i-a cerut sa doarma la ea, iar ea a fost de acord, D. ajungand la locuinta ei in scurt timp. Martora a mai declarat ca D. i-a povestit ca, fiind in spatele scolii la o tigara, a fost abordata si bruscata de doua persoane, dupa care a fost abordata de inculpatul A., sub unele pretexte, care a constrans-o sa il insoteasca si a condus-o in spatele cimitirului din F1 unde a violat-o.

De la locuinta martorei G., victima D. si-a anuntat mama despre cele intamplate, care in scurt timp a luat-o si impreuna s-au deplasat la politie sesizand cele intamplate.

Cu ocazia audierii din data de 03.01.2019 a martorei M., aceasta a declarat ca a observat momentul in care persoana vatamata a iesit din sala de clasa, iar martora H. a fost in imposibilitate de a o urma, deoarece cineva blocase usa.

De asemenea martora M. a observat in aceleasi imprejurari cum doi baieti din incapere au sarit pe geam si au parasit incinta salii de clasa imediat dupa ce persoana vatamata a iesit afara, afland de la persoanele prezente ca cei doi care au iesit geam sunt „A si B”.

Martora a mai declarat ca, dupa cateva minute s-a deblocat usa, au iesit toti afara, iar G. o cauta speriata pe D., dar nu o gasea. M. a precizat ca in acele momente, N. i-a spus martorei O. ca ar fi mai bine sa plece acasa, pentru a nu li se intampla ceva, conditii in care O. a plecat acasa impreuna cu M., fiind conduse de N.. Aceste aspecte sunt confirmate si de declaratia martorei O.

Fiind audiata in data de 02.01.2019 martora H. a declarat ca a mers la petrecerea din seara de 01.01.2019, de la scoala F1, impreuna cu D. si alte cunostinte. In jurul orei 23.30, cele doua s-au inteles sa iasa la o tigara, D. a iesit prima, iar martora luandu-si geaca, nu a mai reusit sa iasa, usa fiind blocata din exterior.

H. a precizat ca aceasta situatie a durat circa 3 minute, timp in care a observat in sala cativa baieti mai mari pe care nu-i cunostea si dintre care doi au sarit pe geam afara. Dupa ce s-a deblocat usa, martora declara ca nu a gasit-o prin imprejurimi pe D., a sunat-o de mai multe ori dar aceasta nu a raspuns, motiv pentru care a sesizat disparitia prin S.N.U.A.U. 112.

La sosirea politiei, a aparut si D. care, in prezenta martorei, a declarat ca a fost la o tigara cu un prieten si nu a patit nimic, desi parea speriata si pe fata prezenta o zgarietura.

H. a mai declarat ca, in noaptea respectiva, sora ei a primit un mesaj de la D. in care i-a spus ca a fost violata.

Fiind audiata la data de 29.01.2019 martora P. a confirmat cele declarate de sora sa H. si declara ca in noaptea de 01/02.01.2019, in jurul orei 01.00-01.30 a primit mesaj pe Facebook de la D. care i-a spus ca a fost violata si ca pe unul din autori il cheama “a”.

Fiind audiat la data de 02.01.2019, martorul I. a declarat ca in seara de 01.01.2019, impreuna cu varul sau J. cu masina acestuia a dus-o pe D. si pe niste prietene ale acesteia din satul F la petrecerea din satul F1, unde a stat si el pana in jurul orei 23.30, plecand apoi la E.. Martorul a mai declarat ca dupa miezul noptii a mers acasa si, fiind sunat de persoana vatamata, a luat-o din centrul satului F1. si a dus-o la niste prietene din F., ocazie cu care a vazut ca aceasta plangea dar nu i-a spus ce a patit.

Fiind audiat la data de 03.01.2019, martorul R. a declarat ca a participat la petrecerea de la Scoala F1. din data de 01.01.2019 dar pana in jurul orei 00.15, nu a observat nicio problema. La acea ora, martorul precizeaza ca toti au iesit afara si a auzit vorbindu-se ca trebuie sa vina politia pentru ca D. a disparut, fara a cunoaste alte detalii.

Fiind audiati la data de 03.01.2019, martorii J. si O. au declarat ca in seara de 01.01.2019 au participat la petrecerea de la Scoala F1., insa au plecat devreme, iar in timpul in care au stat nu au fost probleme.

Fiind audiat la data de 03.01.2019, martorul K. a declarat ca nu a participat la petrecerea de la Scoala F1. din 01.01.2019 si nici la vreo alta petrecere in acea locatie. Martorul precizeaza ca in seara de 29.12.2018, la rugamintea lui J., a dus-o cu masina pe D. din F1., unde participase la o petrecere la scoala, pana la domiciliul din E., in masina urcandu-se si A.. Pe drum, martorul a declarat ca A. i-a cerut telefonul lui D. dupa care a refuzat sa il dea inapoi, returnandu-l dupa solicitarea sa. Tot pe drum, A. a cerut sa opreasca masina, a urcat in spate langa D. si au mai discutat fara a exista vreun conflict pana in E.. Aspectele precizate de acest martor au fost relatate de persoana vatamata in continuarea declaratiei din data de 02.01.2019.

Prin ordonanta din 02.01.2019 s-a dispus efectuarea examinarii medico-legale a persoanei vatamate D., din orasul E., iar din concluziile Raportului de expertiza medico-legala nr. 1-SV/A1 din 03.01.2019 al Serviciului de Medicina legala, au reiesit urmatoarele: D. prezinta semne de viata sexuala (deflorare veche); pe suprafata externa a corpului prezinta excoriatii, echimoze, localizate la nivelul regiunii orbitare stangi, mandibula, gamba stanga; leziunile s-au putut produce prin lovire cu mijloace contondente (palme) si comprimare si cadere pe o suprafata dura la data de 01.01.2019; necesita pentru vindecare 4-5 zile de ingrijiri medicale; la examenul citologic, pe frontiurile de secretie vaginala, anala si bucala nu s-au decelat spermatozoizi; distributia topografica a leziunilor ar putea pleda pentru producerea unui viol sau tentativa de viol, datele medicale urmand sa fie coroborate cu datele de ancheta, in cauza fiind un act sexual neconsimtit consumat, act sexual recunoscut si de catre cei doi inculpati, insa negand existenta constrangerii psihice si fizice pe care au exercitat-o asupra persoanei vatamate.

Prin ordonanta din data de 02.01.2019 s-a dispus efectuarea cercetarii la fata locului, activitate ce s-a efectuat la aceeasi data. Cu ocazia cercetarii, la locul faptei au fost descoperite, ridicate si ambalate doua servetele de culoare alba in vederea exploatarii din punct de vedere criminalistic, aspect ce s-au coroborat cu declaratia persoanei vatamate, conform careia inculpatul A., dupa savarsirea faptei, s-a sters in zona intima cu astfel de servetele.

Prin ordonanta de predare a datelor informatice din data de 02.01.2019 s-a dispus ridicarea de la SC .. SRL (barul de langa Scoala F1.) a inregistrarilor video din seara de 01.01.2019, intervalul orar 21.00-23.00. Din procesul-verbal de studiere a acestor inregistrari si din plansa fotografica a rezultat ca inculpatii A. si B., in seara de 01.01.2019, au fost de mai multe ori la bar, au purtat discutii si s-a observat ca imbracamintea acestora corespunde cu descrierea persoanei vatamate D.

Prin ordonanta din data de 03.01.2019 s-a dispus identificarea dupa fotografii a persoanei care in noaptea de 01/02.01.2019 a participat in calitate de complice la savarsirea infractiunii de viol, identificare ce a fost efectuata de persoana vatamata D. Din procesul-verbal de identificare a persoanei dupa fotografii din data de 03.01.2019 a rezultat ca persoana vatamata D. l-a identificat pe inculpatul B., ca fiind persoana care in noaptea de 01/02.01.2019, a abordat-o in curtea scolii si i-a solicitat sa il urmeze, iar ca urmare a refuzului pana sa vina inculpatul A. in scopul de a o „salva”, i-a aplicat o palma peste fata persoanei vatamate si care, la solicitarea inculpatului A. s-a dus sa caute prezervative in vederea intretinerii unui act sexual neconsensual, persoana care intr-un final a tinut-o de maini in timp ce A. a intretinut cu ea raporturi sexuale normale neconsensuale.

Prin ordonanta din data de 04.01.2019 s-a dispus identificarea din grup a autorului si complicelui la infractiunea de viol, comisa in noaptea de 01/02.01.2019 in dauna persoanei vatamate D., identificarea fiind efectuata de victima. Din procesul-verbal de identificare a persoanei din grup din data de 04.01.2019 a rezultat ca persoana vatamata l-a identificat pe A. ca fiind autorul infractiunii de viol si pe inculpatul B. ca fiind complicele la aceasta fapta.

Prin ordonanta din data de 04.01.2019 s-a dispus identificarea din grup de catre martora M. a persoanelor care la petrecerea de la Scoala F1. din seara de 01.01.2019, au iesit afara prin escaladarea unui geam in timp ce usa era blocata, iar persoana vatamata era iesita afara. Din procesul-verbal de identificare a persoanei din grup din data de 04.01.2019 rezulta ca martora M. l-a indicat pe inculpatul A. ca fiind unul dintre cei care au sarit geamul din sala in care se tinea petrecerea in seara de 01/02.01.2019.

Fiind audiat la data de 08.01.2019, martorul N. acesta a declarat ca la petrecerea din seara de 01.01.2019 ce s-a tinut la Scoala F1. au participat mai multi tineri din satele F1. si F. dar si D. din orasul E.. Martorul a precizat ca in jurul orei 22.00, inculpatul A. din F1. a venit si el la petrecere si l-a intrebat cine este D., martorul indicand-o ca fiind fata care fuma pe o banca. Din declaratia martorului rezulta ca dupa circa o ora A. a revenit impreuna cu B. si l-a intrebat cum o pot scoate pe D. afara, fara a vedea ceilalti.

Martorul N. a precizat ca si-a dat seama ca cei doi vor sa intretina relatii sexuale cu persoana vatamata, precizand ca a crezut ca acestia ar putea sa o convinga sa intretina relatii sexuale de bunavoie si ca nu s-a gandit ca ar viola-o. Astfel martorul a declarat ca i-a spus lui A. ca vor mai vedea spre sfarsitul petrecerii.

Acelasi martor a declarat ca la cateva minute dupa aceasta discutie a observat ca cei din sala incearca sa iasa, insa usa era blocata, conditii in care a sarit pe geam afara, dupa el sarind S. si s-a dus in spatele scolii unde i-a gasit pe B. si pe D. care intreba ce se intampla. In continuare N. a precizat ca a luat-o de mana pe D. si toti trei au mers pana dupa poarta de langa magazie, unde aceasta a inceput sa tipe iar B. i-a pus mana la gura, imediat venind si inculpatul A., martorul precizand ca el s-a retras si nu mai stie ce s-a intamplat.

Martorul a mai aratat ca apoi a condus doua fete acasa si la intoarcere a fost luat cu masina de pe drum de catre D. care i-a spus ’’unde au plecat nebunii astia ca una din F. a sunat la politie’’ si impreuna au mers la T. pentru a-l cauta pe fratele sau A. si pe B., insa nu i-a gasit, iar apoi venind in centrul satului a aparut si un echipaj de politie care i-a oprit.

Fiind audiat la data de 10.01.2019, martorul U., fratele inculpatului B., fiind de acord sa dea declaratie, a precizat ca in seara de 01.01.2018 s-a aflat la petrecerea de la Scoala F1., unde au venit si B., fratele sau, impreuna cu inculpatul A., dar nu au stat permanent. Precizand ca ii cunoaste bine, martorul a aratat ca A. si B. pareau ca vor sa faca ceva, dar nu au vorbit cu ei ci doar cu N. B. a mai declarat ca dupa ora 23.00 a vazut-o pe D. iesind afara, dupa care usa s-a blocat sau a fost tinuta de cineva, i-a vazut apoi pe N. si S. sarind afara pe geam, iar la scurt timp a sarit si el si s-a deplasat in spatele scolii unde deja se incepuse sa se iasa din scoala. Auzind tipetele unei fete, martorul a precizat ca a mers pana dupa magazia din curtea scolii unde a vazut-o pe D. care era jos iar langa ea se aflau B. si N., langa magazie venind si S. care i-a vazut pe cei trei. U. a mentionat ca nu s-a apropiat de cei trei ci a plecat rapid de acolo, moment in care l-a vazut pe A. indreptandu-se inspre locul unde era D. cu N. si B., fara a vorbi cu el. Martorul a mai aratat ca la scurt timp in scoala s-a intors si N., petrecerea s-a terminat, iar el a plecat pana la o casa pe care o detin parintii sai in F1., iar cand revenea spre centrul satului a fost luat de pe drum de S. cu masina care i-a spus ’’hai sa vedem unde au dus-o pe asta’’, acesta fiind in masina cu N., insa ajungand in centru au fost opriti de politie.

Fiind audiat la data de 10.01.2019, martorul S. a declarat ca a venit la petrecerea de la Scoala F1. din seara de 01.01.2019, abia in jurul orei 22.00 si a cantat la trompeta. Acesta a aratat ca dupa ora 23.00 usa s-a blocat sau o tinea cineva, colega sa de clasa D. nu mai era in interior, iar H. o cauta. S. a mentionat ca i-a vazut pe N. si U. sarind pe geam afara, a sarit si el si mergand in spatele scolii, in zona fantanii l-a gasit pe U. pe care intrebandu-l ce s-a intamplat cu D., acesta i-a spus ca D. se afla in spatele magaziei impreuna cu N. si B. si a auzit-o tipand. Martorul a precizat ca nu a dorit sa se implice, a plecat de acolo, moment in care l-a vazut pe A. indreptandu-se in zona in care era D. cu N. si B..

Fiind audiat la data de 16.01.2019, martorul .. a declarat ca in seara de 01.01.2018 s-a aflat la petrecerea de la Scoala F1., iar dupa ora 23.30 o fata despre care auzise ca o cheama D. a iesit afara dupa care usa s-a blocat pentru circa 5-10 minute, in acest timp S. sarind afara pe geam. Martorul a precizat ca inculpatii A. si B., care cu putin timp inainte erau la petrecere, in acele 5-10 minute in care usa era blocata, ei nu au fost inauntru. Dupa deblocarea usii, .. a declarat ca a mers pe terasa barului de langa scoala, la scurt timp a venit politia si imediat a venit in fuga si D., fara a vedea din ce directie, auzind totodata cum aceasta afirma ca nu s-a intamplat nimic.

Fiind audiat la data de 16.01.2019, martorul .. a declarat ca in seara de 01.01.2019 a fost la barul din centrul satului, nu a participat la petrecerea de la scoala, iar in jurul orei 23.30 iesind pe terasa a auzit ca cineva a sunat la 112 si apoi a vazut-o pe o fata din F. despre care stia ca o cheama H. ca plangea si intreba unde este D. Martorul a mai precizat ca la scurt timp a venit politia, apoi a vazut-o si pe D. venind din directia cimitirului si declarand politiei ca nu a patit nimic.

Fiind audiat la data de 28.01.2019, martorul .. acesta a declarat ca la data de 01.01.2019, in jurul orei 16 a mers la o persoana din satul F1., unde a stat pana in jurul orei 23.30, cand a iesit in centrul satului la drumul comunal pentru a astepta o masina sa il ia. In timp ce astepta, martorul a vazut un barbat si o femeie venind dinspre toloaca din sat catre drumul comunal, au traversat in dreptul cimitirului si nu a mai vazut unde s-au dus cei doi, distanta fiind cam de 150-200 metri, si, totodata, nu i-a recunoscut pe vreunul dar a mentionat ca se deplasau normal fara sa sesizeze vreun conflict fizic sau verbal intre ei. Martorul, auzind in zilele urmatoare ca A., pe care il cunoaste, a fost arestat pentru viol, banuieste ca el ar fi fost cel care in seara de 01.01.2019 se deplasa cu o fata dinspre toloaca din F1. catre cimitir.

Fiind audiat la data de 29.01.2019, martorul S. a declarat ca a fost la petrecerea din 01.01.2019 de la Scoala F1., unde au participat mai multi tineri din F1., cateva fete din F., o fata pe nume D. din E., dar si inculpatii A. si B. Martorul a declarat ca a stat pana in jurul orei 23.00, fara sa observe vreo problema, a plecat apoi pana acasa sa isi ia telefonul, iar cand a revenit a vazut-o pe o fata pe care o cheama H. stand pe banca de la poarta Scolii F1. si care l-a intrebat unde este prietena ei D. si i-a cerut ajutorul. S. a mentionat ca nestiind ce s-a intamplat a plecat cu masina mai la vale de unde l-a luat pe N. si s-au hotorat sa ii caute pe A. si pe B., gandindu-se ca acestia ar fi plecat cu D. din moment ce nu mai erau nici ei de gasit in acele momente. Martorul a aratat ca s-au deplasat la T., fratele lui A., dar inculpatii nu erau acolo, si apoi, luandu-l de pe drum si U. au mers in centrul satului unde au fost opriti de politie, iar la cateva minute a venit si D. care a intrebat-o pe prietena ei H. de ce a sunat la 112 pentru ca ea a fost la o tigara cu un prieten.

Prin adresele nr. 1/P/2019 a fost informata Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului despre faptul ca minora D. la a fost victima unei infractiuni de viol comisa in noaptea de 01/02.01.2019. Prin adresa nr. 42319 din 18.01.209, Serviciul de Interventie in Regim de Urgenta si Violenta in Familie din cadrul DGASPC a comunicat ca minora D. a fost inclusa intr-un program de consiliere psihologica, pana la 18.01.2019 a participat la doua sedinte de evaluare si consiliere psihologica, iar din evaluarea psihologica a rezultat ca aceasta este dezvoltata normal din punct de vedere cognitiv, social si afectiv. Din aceeasi adresa a rezultat ca in urma aplicarii testelor psihologice, la D. se remarca un stres emotional accentuat, are cosmaruri, are sentimentul ca este criticata pe nedrept de cei din jur, ii este frica sa mai iasa din casa, se simte inferioara, ii este dificil sa adoarma iar imaginea ei de sine s-a diminuat in urma acestei experiente neplacute, respectiv in urma actului sexual neconsimtit al carui victima a fost.

Cu ocazia audierii din data de 04.01.2019 a celor doi inculpati, acestia nu au recunoscut savarsirea faptei, au aratat ca au fost prezenti in noaptea de 01/02.01.2019 in sala de clasa respectiva si intrucat persoana vatamata a fost atacata de patru indivizi necunoscuti, inculpatul A., ar fi intervenit sa o salveze, iar ca multumire persoana vatamata s-ar fi oferit sa intretina raporturi sexuale orale cu cei doi inculpati si un raport sexual normal tot la initiativa persoanei vatamate cu inculpatul A., aspecte care nu s-au coroborat cu intregul material probator administrat in cauza. Cu ocazia acestei audieri, inculpatii au declarat ca sunt de acord cu testarea poligraf si sunt de acord sa li se recolteze probe ADN pentru o eventuala expertiza genetica.

In data de 16.01.2019, inculpatul A. a fost reaudiat in C.R.A.P. din cadrul I.P.J., conform solicitarii aparatorului ales, declarand ca in seara de 01.01.2019, era la petrecerea de la Scoala F1., nu mai retine ora, dar la un moment dat a iesit pe hol si a auzit strigatele de ajutor ale unei fete. Inculpatul a precizat ca a iesit afara si s-a deplasat in spatele magaziei din curtea scolii, iar pe o zona cu iarba era jos D. iar langa ea doi baieti pe care i-a recunoscut ca fiind consatenii, respectiv inculpatul B. si martorul N. si care la strigatele lui au fugit.

Aceste aspecte au contrazis declaratia inculpatului din 04.01.2019 conform careia agresorii lui D. erau 3-4 persoane necunoscute.

In continuare inculpatul a declarat ca D. nu a vrut sa se mai intoarca la scoala, de comun acord au sarit gardul si au iesit pe imasul satesc, indreptandu-se catre drumul comunal. Aici, inculpatul a sustinut ca D. a insistat sa o duca acasa, apoi i-a spus ca face orice sa-i multumeasca ca a scapat-o de agresori, iar la intrebarea inculpatului daca acel orice poate fi si un sex oral, persoana vatamata i-ar fi spus ca este de acord si s-au deplasat pe ulita de dupa cimitir, circa 50 metri, pana la coltul din spate al cimitirului, imediat venind si B. in acel loc. Inculpatul A. a sustinut ca persoana vatamata nu l-a recunoscut pe B., iar intrucat aceasta dorea sa faca cu el si sex normal, A. l-a trimis dupa prezervative pe B.. In acest timp, inculpatul A. a precizat ca persoana vatamata i-a facut sex oral fara a fi constransa, a venit si inculpatul B. care nu gasise prezervative, dar chiar si asa, inculpatul a declarat ca persoana vatamata a insistat sa faca si sex normal, a fost si el de acord si au intretinut un raport sexual normal consensual, dupa care s-a apropiat B., A. s-a retras si mentionand ca a vazut-o pe D. aplecata catre inculpatul B. dar nu stie ce au facut cei doi. La scurt timp, inculpatul arata ca a vazut o masina de politie cu girofarul pornit intrand in sat, le-a spus si celor doi, dupa care toti trei s-au deplasat la drumul comunal, de unde D. a plecat singura in centrul satului unde se aflau si organele de politie.

Un gest firesc pe care cei doi inculpati ar fi trebuit sa il faca in seara respectiva la sosirea organelor de politie, in conditiile in care minora nu ar fi fost constransa sa intretina raporturi sexuale, ar fi fost sa o insoteasca pe aceasta pana in locul unde erau persoanele care s-au ingrijorat de disparitia tinerei, si sa confirme versiunea tinerei ca „fusese la o tigara cu un prieten si nu s-a intamplat nimic”, insa cei doi inculpati, constienti de ceea ce au facut, au ales sa paraseasca campul infractional sperand ca vor scapa de raspundere penala.

De asemenea, daca ar fi fost adevarat ca persoana vatamata ar fi consimtit actul sexual respectiv, de ce a fost nevoie de tot „acest scenariu” in care inculpatul A. sa pledeze intr-un „salvator” daca toate persoanele erau de buna credinta, nu exista nici un motiv plauzibil ca persoana vatamata sa se deplaseze intr-un loc sinistru precum in spatele unui cimitir pentru a intretine relatii sexuale, in loc sa mearga la domiciliul unuia dintre inculpati, la domiciliul unuia dintre martorii prezenti sau chiar in interiorul unei alte sali de clasa pentru a se consuma actul sexual „consimtit” conform versiunii celor doi inculpati, daca nu ar fi fost in realitate constransa.

Un alt aspect importat care nu trebuie neglijat este si faptul ca daca martora respectiva nu suna la S.N.U.A.U 112 si in zona respectiva nu isi faceau simtita prezenta organele de politie, intrerupand activitatea infractionala, raportat la materialul probator administrat in cauza s-a apreciat ca exista posibilitatea ca persoana vatamata sub constrangere sa fi intretinut raporturi sexuale cu mai multe persoane, astfel s-ar fi petrecut un eveniment similar, evenimentului regretabil din anul 2014 cand o tanara in varsta de 18 ani din jud. Vaslui a fost violata de 7 tineri, in conditiile in care in imediata apropiere a zonei unde s-a consumat actul sexual neconsimtit cu persoana vatamata D. se aflau si alti „cunoscuti” a-i celor doi inculpati.

Mai mult decat atat, inculpatii nu ar fi recunoscut nici actul sexual pe care inculpatul A. l-a intretinut cu persoana vatamata, daca nu erau identificate la fata locului servetele pe care inculpatul le-a folosit la finalizarea actului sexual, mijloace materiale de proba care pot fi exploatate in vedere efectuarii unei expertize ADN.

Prin ordonanta din data de 21.01.2019, s-a dipus efectuarea unei expertize criminalistice cu privire la detectia reactivitatii psihofiziologice a inculpatului B., conform declaratiei inculpatului din 04.01.2019 in care si-a exprimat consimtamantul si conform solicitarii aparatorului ales. S-a efectuat programarea pentru data de 28.01.2019, ora 09.30 la I.P.J., dar la data si ora stabilita, inculpatul B. a refuzat sa mai efectueze expertiza, asa cum a rezultat din procesul-verbal incheiat in acest sens.

Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Radauti la data de 04 februarie 2019, iar prin incheierea din data de 05 martie 2019, judecatorul de camera preliminara a constatat legalitatea sesizarii instantei cu rechizitoriul nr. 1/138/P/2019 emis de Parchetul de pe langa Judecatoria Radauti, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala si a dispus inceperea judecatii cauzei.

In vederea solutionarii cauzei, instanta de fond a tinut seama de declaratiile inculpatilor, precum si de intregul material de urmarire penala, instanta de fond aplicand dispozitiile art. 375, 377 C.p.p., in conditiile in care inculpatii au recunoscut chiar de la primul termen de judecata faptele pentru care au fost trimisi in judecata si au solicitat ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, astfel ca instanta a revenit de la audierea martorilor din lucrari.

Asadar, fata de invinuirile ce i-au fost aduse, inculpatii au recunoscut, fiecare, fapta pentru care a fost trimis in judecata, astfel cum a fost descrisa prin rechizitoriu, regretand, totodata, fapta savarsita.

Faptele inculpatilor au fost probate prin declaratia persoanei vatamate D., raportul de constatare medico-legala nr.1-SV/A1 din 03.01.2019 a Serviciului de Medicina Legala, raport de evaluarea nr. 42319 din 18.01.2019 a Serviciului Interventie in Regim de Urgenta si Violenta in Familie din cadrul DGASPC, procesul-verbal de cercetare la fata locului si plansa fotografica, procesul-verbal pentru identificarea persoanelor dupa fotografii si plansa fotografica, procesul-verbal pentru identificarea persoanelor din grup si plansa fotografica, proces-verbal studiere inregistrari, plansa fotografica si suport optic tip DVD, proces-verbal refuz testare poligraf, declaratiile martorilor ... probe administrate in timpul urmaririi penale, necontestate de inculpati si care se coroboreaza cu declaratiile de recunoastere ale inculpatilor.

Astfel, chiar daca au existat unele mentiuni suplimentare cu ocazia audierilor persoanei vatamate, acesta a fost constanta in declaratii si a sustinut, in esenta, ca inculpatul A. l-a trimis pe inculpatul B., care a abordat-o prima data pe persoana vatamata D. in curtea scolii, sa caute prezervative. B. a revenit la fata locului dupa circa 10 minute spunand ca nu a gasit prezervative si a plecat apoi oprindu-se la coltul cimitirului, care era in imediata apropiere. Inculpatul A. a continuat sa incerce sa o convinga pe persoana vatamata minora D. sa intretina relatii sexuale, incercand de mai multe ori sa-i dea jos pantalonii jos, insa aceasta a continuat sa se opuna. Dupa cateva minute, inculpatul B. s-a apropiat de ei, a schimbat cateva cuvinte in ucraineana cu inculpatul A., care imediat a prins-o pe persoana vatamata, a intors-o cu spatele la el si a impins-o pana in gardul ce imprejmuieste cimitirul, a prins-o pe victima minora de maini si a tinut-o lipita de gard. Persoana vatamata a mai declarat ca inculpatul A. a amenintat-o ca, in cazul in care nu se conformeaza si nu va intretine un raport sexual cu el, va fi nevoita sa intretina raporturi sexuale si cu alti cinci baieti care erau in strada, in imediata apropiere. De asemenea, a amenintat-o ca daca afla politia ce s-a intamplat, o va gasi.

Declaratia persoanei vatamate s-au coroborat nu numai cu procesul verbal de cercetare la fata locului si plansele fotografice depuse la dosar, dar si cu raportul de constatare medico-legala nr.1-SV/A1 din 03.01.2019 a Serviciului de Medicina Legala, din care reiese ca persoana vatamata prezenta leziuni de violenta, care s-ar fi putut produce prin lovire cu mijloace contondente. Asadar, in urma contactului cu gardul respectiv pe corpul victimei au ramas urme de violenta, respectiv pe soldul stang cat si pe gamba stanga, conform aceluiasi certificat medico-legal.

De asemenea, martora L. a confirmat situatia de fapt descrisa si a declarat ca in seara respectiva, in jurul orei 01.00, persoana vatamata D. a venit la ea si i-a povestit ca, fiind la o petrecere la scoala din F1., a fost abordata de niste baieti care i-au facut propuneri cu tenta sexuala si apoi a fost constransa sa mearga in alt loc, in care a fost violata, mentionand ca pe unul dintre autori in cheama „a”.

Martora a mai declarat ca, discutand apoi cu H., aceasta i-a relatat ca, dupa ce victima D. a iesit din sala de clasa la tigara, ea a ramas blocata in clasa respectiva si a auzit din exterior, de la unul dintre baietii care tinea usa, afirmand „nu mai loviti usa ca D. se va intoarce mai tarziu”.

De la locuinta martorei L., persoana vatamata s-a deplasat cu aceiasi prieteni cu masina la o alta prietena, respectiv la martora G. tot din satul F., care a primit-o sa doarma la ea, ocazie cu care, D. i-a povestit si acesteia ce a patit.

Fiind audiata la data de 02.01.2019, martora G. a declarat ca a fost si ea la petrecerea respectiva dar s-a intors acasa la ora 23.30. In aceeasi seara a primit un mesaj de la martora M., care i-a spus ca D. a disparut de la petrecere, fiind luata de niste baieti.

In jurul orei 02.00, martora a declarat ca a primit un mesaj de la persoana vatamata D., care i-a cerut sa doarma la ea, iar ea a fost de acord, D. ajungand la locuinta ei in scurt timp. Martora a mai declarat ca D. i-a povestit ca, fiind in spatele scolii la o tigara, a fost abordata si bruscata de doua persoane, dupa care a fost abordata de inculpatul A., sub unele pretexte, care a constrans-o sa il insoteasca si a condus-o in spatele cimitirului din F1. unde a violat-o.

Fiind audiata la data de 29.01.2019 martora ... a confirmat cele declarate de sora sa H. si a declarat ca in noaptea de 01/02.01.2019, in jurul orei 01.00-01.30 a primit mesaj pe Facebook de la D. care i-a spus ca a fost violata si ca pe unul din autori il cheama “a”.

Fiind audiat la data de 02.01.2019, martorul I. a declarat ca in seara de 01.01.2019, impreuna cu varul sau J. cu masina acestuia a dus-o pe D. si pe niste prietene ale acesteia din satul F. la petrecerea din satul F1., unde a stat si el pana in jurul orei 23.30, plecand apoi la E.. Martorul a mai declarat ca dupa miezul noptii a mers acasa si, fiind sunat de persoana vatamata, a luat-o din centrul satului F1. si a dus-o la niste prietene din F., ocazie cu care a vazut ca aceasta plangea dar nu i-a spus ce a patit.

Fiind audiat la data de 08.01.2019, martorul N. acesta a declarat ca la petrecerea din seara de 01.01.2019 ce s-a tinut la Scoala F1. au participat mai multi tineri din satele F1. si F. dar si D. din orasul E.. Martorul a precizat ca in jurul orei 22.00, inculpatul A. din F1. a venit si el la petrecere si l-a intrebat cine este D., martorul indicand-o ca fiind fata care fuma pe o banca. Din declaratia martorului a rezultat ca dupa circa o ora A. a revenit impreuna cu B. si l-a intrebat cum o pot scoate pe D. afara, fara a vedea ceilalti.

Martorul N. a precizat ca si-a dat seama ca cei doi vor sa intretina relatii sexuale cu persoana vatamata, precizand ca a crezut ca acestia ar putea sa o convinga sa intretina relatii sexuale de bunavoie si ca nu s-a gandit ca ar viola-o. Astfel martorul a declarat ca i-a spus lui A. ca vor mai vedea spre sfarsitul petrecerii.

Acelasi martor a declarat ca la cateva minute dupa aceasta discutie a observat ca cei din sala incearca sa iasa, insa usa era blocata, conditii in care a sarit pe geam afara, dupa el sarind S. si s-a dus in spatele scolii unde i-a gasit pe B. si pe D. care intreba ce se intampla. In continuare N. a precizat ca a luat-o de mana pe D. si toti trei au mers pana dupa poarta de langa magazie, unde aceasta a inceput sa tipe iar B. i-a pus mana la gura, imediat venind si inculpatul A., martorul precizand ca el s-a retras si nu mai stie ce s-a intamplat.

Martorul a mai aratat ca apoi a condus doua fete acasa si la intoarcere a fost luat cu masina de pe drum de catre S. care i-a spus ’’unde au plecat nebunii astia ca una din F. a sunat la politie’’ si impreuna au mers la T. pentru a-l cauta pe fratele sau A. si pe B., insa nu i-a gasit, iar apoi venind in centrul satului a aparut si un echipaj de politie care i-a oprit.

Fiind audiat la data de 10.01.2019, martorul U., fratele inculpatului B., fiind de acord sa dea declaratie, a precizat ca in seara de 01.01.2018 s-a aflat la petrecerea de la Scoala F1., unde au venit si B., fratele sau, impreuna cu inculpatul A., dar nu au stat permanent. Precizand ca ii cunoaste bine, martorul a aratat ca A. si U. pareau ca vor sa faca ceva, dar nu au vorbit cu ei ci doar cu N.. U. a mai declarat ca dupa ora 23.00 a vazut-o pe D. iesind afara, dupa care usa s-a blocat sau a fost tinuta de cineva, i-a vazut apoi pe N. si S. sarind afara pe geam, iar la scurt timp a sarit si el si s-a deplasat in spatele scolii unde deja se incepuse sa se iasa din scoala. Auzind tipetele unei fete, martorul a precizat ca a mers pana dupa magazia din curtea scolii unde a vazut-o pe D. care era jos iar langa ea se aflau B. si N., langa magazie venind si S. care i-a vazut pe cei trei. U. a mentionat ca nu s-a apropiat de cei trei ci a plecat rapid de acolo, moment in care l-a vazut pe A. indreptandu-se inspre locul unde era D. cu N. si B., fara a vorbi cu el. Martorul a mai aratat ca la scurt timp in scoala s-a intors si N., petrecerea s-a terminat, iar el a plecat pana la o casa pe care o detin parintii sai in F1., iar cand revenea spre centrul satului a fost luat de pe drum de S. cu masina care i-a spus ’’hai sa vedem unde au dus-o pe asta’’, acesta fiind in masina cu N., insa ajungand in centru au fost opriti de politie.

Fiind audiat la data de 10.01.2019, martorul S.-Nicolae a declarat ca a venit la petrecerea de la Scoala F1. din seara de 01.01.2019, abia in jurul orei 22.00 si a cantat la trompeta. Acesta a aratat ca dupa ora 23.00 usa s-a blocat sau o tinea cineva, colega sa de clasa D. nu mai era in interior, iar H. o cauta. S. a mentionat ca i-a vazut pe N. si U. sarind pe geam afara, a sarit si el si mergand in spatele scolii, in zona fantanii l-a gasit pe U. pe care intrebandu-l ce s-a intamplat cu D., acesta i-a spus ca D. se afla in spatele magaziei impreuna cu N. si B. si a auzit-o tipand. Martorul a precizat ca nu a dorit sa se implice, a plecat de acolo, moment in care l-a vazut pe A. indreptandu-se in zona in care era D. cu N. si B..

Fiind audiat la data de 16.01.2019, martorul .. a declarat ca in seara de 01.01.2018 s-a aflat la petrecerea de la Scoala F1., iar dupa ora 23.30 o fata despre care auzise ca o cheama D. a iesit afara dupa care usa s-a blocat pentru circa 5-10 minute, in acest timp S. sarind afara pe geam. Martorul a precizat ca inculpatii A. si B., care cu putin timp inainte erau la petrecere, in acele 5-10 minute in care usa era blocata, ei nu au fost inauntru. Dupa deblocarea usii, .. a declarat ca a mers pe terasa barului de langa scoala, la scurt timp a venit politia si imediat a venit in fuga si D., fara a vedea din ce directie, auzind totodata cum aceasta afirma ca nu s-a intamplat nimic.

Fiind audiat la data de 16.01.2019, martorul .. a declarat ca in seara de 01.01.2019 a fost la barul din centrul satului, nu a participat la petrecerea de la scoala, iar in jurul orei 23.30 iesind pe terasa a auzit ca cineva a sunat la 112 si apoi a vazut-o pe o fata din F. despre care stia ca o cheama H. ca plangea si intreba unde este D.. Martorul a mai precizat ca la scurt timp a venit politia, apoi a vazut-o si pe D. venind din directia cimitirului si declarand politiei ca nu a patit nimic.

Prin adresele nr. 1/P/2019 a fost informata Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului despre faptul ca minora D. a fost victima unei infractiuni de viol comisa in noaptea de 01/02.01.2019. Prin adresa nr. 42319 din 18.01.209, Serviciul de Interventie in Regim de Urgenta si Violenta in Familie din cadrul DGASPC a comunicat ca minora D. a fost inclusa intr-un program de consiliere psihologica, pana la 18.01.2019 a participat la doua sedinte de evaluare si consiliere psihologica, iar din evaluarea psihologica a rezultat ca aceasta este dezvoltata normal din punct de vedere cognitiv, social si afectiv. Din aceeasi adresa rezulta ca in urma aplicarii testelor psihologice, la D. se remarca un stres emotional accentuat, are cosmaruri, are sentimentul ca este criticata pe nedrept de cei din jur, ii este frica sa mai iasa din casa, se simte inferioara, ii este dificil sa adoarma iar imaginea ei de sine s-a diminuat in urma acestei experiente neplacute, respectiv in urma actului sexual neconsimtit al carui victima a fost.

Din verificari si din declaratia persoanei vatamate, a rezultat ca aceasta initial a opus o oarecare rezistenta fizica, insa sub imperiul amenintarilor primite de la inculpatul A., cum ca daca nu va intretine relatii sexuale cu el vor veni inca cinci care o vor viola pe rand, asupra minorei s-a instalat o puternica stare de teama si in acest fel s-a produs constrangerea psihica a minorei, iar aceasta a cedat psihic, rezistenta fizica opusa de ea in timpul actului fiind minima. Or, este foarte probabil ca, aflandu-se sub imperiul aceleiasi stari de teama, persoana vatamata sa fi ezitat initial sa aduca la cunostinta organelor de politie cele intamplate, cu atat mai mult cu cat inculpatul A. a amenintat-o ca o va gasi, daca afla ceva politia.

Astfel, din analiza materialului probator, instanta de fond a constatat ca exista probe certe din care rezulta dincolo de orice indoiala rezonabila ca in noaptea de 01/02.01.2019, in jurul orei 00.10, dupa o intelegere anterioara cu inculpatul B., inculpatul A. a condus-o pe persoana vatamata D. de la Scoala F1. pana in spatele cimitirului ortodox din satul F1., com. F., sub pretextul ca o „salveaza” din compania altor tineri, unde, prin constrangere fizica si psihica, a intretinut raporturi sexuale normale cu persoana vatamata D. din orasul E., fapta acestuia fiind inlesnita de prezenta si actiunile inculpatului B. care anterior actului sexual neconsensual a abordat-o pe minora incercand sa o scoata pe aceasta din curtea unitatii scolare impotriva vointei acesteia, tragand-o violent de geaca, aplicandu-i o lovitura cu palma peste fata, iar in final fiind prezent in locul unde s-a consumat actul sexual neconsimtit a tinut-o de maini pe victima in vederea realizarii raportului sexual neconsimtit, fiind intrunite elementele constitutive ale infractiunii de „viol”, fapta prev. de art. 218 alin. 3 literele c) si f) cu aplicarea art. 44 alin. 1 din C.pen.

In ceea ce il priveste pe inculpatul B., in conditiile in care in noaptea de 01/02.01.2019, in jurul orei 00.10, avand o intelegere anterioara cu inculpatul A. l-a ajutat pe acesta, ca prin constrangere fizica si psihica, sa intretina raporturi sexuale normale cu persoana vatamata D., actiunile inculpatului de inlesnire a actului sexual neconsimtit constand in faptul ca in seara respectiva dupa ce persoana vatamata a iesit in curtea Scolii F1., a abordat-o pe aceasta incercand sa o scoata din curtea unitatii scolare impotriva vointei acesteia, a tras-o violent de geaca pentru a-l urma, i-a aplicat o lovitura cu palma peste fata, iar in final a fost prezent in locul unde s-a consumat actul sexual neconsimtit, intarind rezolutia infractionala a autorului, si a tinut-o de maini pe victima in vederea realizarii raportului sexual neconsimtit, se face vinovat de savarsirea infractiunii de „complicitate la infractiunea de viol”, fapta prev. de art. 48 rap. la art. 218 alin. 3 literele c) si f) din C.pen.

Astfel, analizand latura obiectiva a infractiunii de viol, instanta de fond a retinut ca elementul material consta in actiunea inculpatului A. de a intretine relatii intime cu persoana vatamata, fara consimtamantul acesteia, actiunea inculpatului realizand elementul material al infractiunii prev. de art. 218 alin. 3 literele c) si f) cu aplicarea art. 44 alin. 1 din C.pen. Legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata a rezultat in cauza din probele administrate in cauza.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a actionat cu vinovatie in modalitatea intentiei directe, conform dispozitiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., intrucat inculpatul a prevazut rezultatul faptelor sale si a urmarit producerea lui prin savarsirea faptelor.

Analizand latura obiectiva a infractiunii de complicitate la infractiunea de viol, instanta de fond a retinut ca elementul material consta in actiunea inculpatului B. de a-l ajuta pe inculpatul A., ca prin constrangere fizica si psihica, sa intretina raporturi sexuale normale cu persoana vatamata, actiunile inculpatului de inlesnire a actului sexual neconsimtit constand in faptul ca in seara respectiva dupa ce persoana vatamata a iesit in curtea scolii, a abordat-o pe aceasta incercand sa o scoata din curtea unitatii scolare impotriva vointei acesteia, a tras-o violent de geaca pentru a-l urma, i-a aplicat o lovitura cu palma peste fata, iar in final a fost prezent in locul unde s-a consumat actul sexual neconsimtit, intarind rezolutia infractionala a autorului, si a tinut-o de maini pe victima in vederea realizarii raportului sexual neconsimtit, actiunea inculpatului realizand elementul material al infractiunii prev. de art. 48 rap. la art. 218 alin. 3 literele c) si f) din C.pen.

Legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata rezulta in cauza din probele administrate in cauza.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a actionat cu vinovatie in modalitatea intentiei directe, conform dispozitiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., intrucat inculpatul a prevazut rezultatul faptelor sale si a urmarit producerea lui prin savarsirea faptelor.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatilor, instanta de fond a avut in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 74 C.pen., respectiv imprejurarile si modul de comitere a infractiunilor, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunilor, motivul savarsirii infractiunilor si scopul urmarit, natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita dupa savarsirea infractiunilor si in cursul procesului penal si nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.

Avand in vedere ca faptele inculpatilor prezinta un grad ridicat de pericol social, instanta de fond a considerat ca nu se justifica retinerea circumstantelor atenuante prevazute de art. 75 al. 2 C.pen., retinand insa pozitia sincera a inculpatilor si s-a impus aplicarea unei pedepse mai severe inculpatului A., care a fost autorul faptei si care are antecedente penale, spre deosebire de inculpatul B., in cazul caruia instanta de fond a tinut seama ca a fost complice la aceasta fapta, este tanar si se afla la prima abatere. In cazul ambilor inculpati, instanta de fond a avut in vedere inscrisurile in circumstantiere depus la dosar, retinand, in cazul inculpatului A. varsta acestuia, atitudinea sincera, in fata instantei, faptul ca are un copil minor in intretinere.

In baza art. 66 alin. (1) lit. a, b C.pen., instanta de fond a interzis inculpatilor ca pedeapsa complementara dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, pe o perioada de 3 ani de la executarii pedepsei sau de la data la care se considera executata.

In baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a, b C.pen., instanta de fond a interzis inculpatilor, ca pedeapsa accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, de la ramanerea definitiva a sentintei atacata si pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale de 3 ani inchisoare, in conditiile in care pentru infractiunea de lovire nu s-a aplicat o pedeapsa complementara.

Analizand fisa antecedentelor penale ale inculpatului A., instanta de fond a retinut ca prin penala nr. 562 din data de 8 noiembrie 2016 pronuntata de Judecatoria Radauti in dosarul nr. ../285/2016, definitiva prin decizia penala nr. 271 din 09.03.2017 a Curtii de Apel Suceava, acesta a fost condamnat la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prev. de art. 193 alin. 2 C.pen., cu aplic. art. 396 alin. 10 C.p.p., persoana vatamata fiind C., cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, termenul de incercare fiind de 2 ani.

Astfel, inculpatul a savarsit infractiunea in cauza in stare de pluralitate intermediara, in interiorul termenului de incercare al suspendarii sub supraveghere, fiind aplicabile dispozitiile art. 96 C.pen..

In consecinta, in baza art. 44 C.pen. si disp. art. 96 al. 4, 5 C.pen., instanta de fond a revocat suspendarea executarii sub supraveghere a pedepsei de 1 an inchisoare si a dispus executarea pedepsei.

In baza art. art. 44 C.pen. si disp. art. 96 al. 4, 5 C.pen., rap. la art. 38 alin. 1, 39 alin. 1 lit. b C.pen., instanta de fond a aplicat pedeapsa cea mai mare, de 5 ani inchisoare, la care s-a adaugat un spor de o treime din cealalta pedeapsa, inculpatul urmand a executa pedeapsa rezultanta de 5 ani si 4 luni inchisoare.

Avand in vedere pedepsele principale pentru care s-au aplicat pedeapsa complementara sau accesorie, in baza art. 66 alin. (1) lit. a, b C.pen., rap. la art. 45 C.pen., instanta de fond a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementara, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, pe o perioada de 3 ani de la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.

In baza art. 65 alin. (1), raportat la art. 66 alin. (1) lit. a, b C.pen. si la art. 45 C.pen., instanta de fond a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, de la ramanerea definitiva a prezentei sentinte si pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale ( 3 ani 10 luni si 18 zile).

In baza art. 72 C.pen., instanta de fond a dedus din pedepsele aplicate inculpatilor durata retinerii si arestarii preventive, respectiv din data de 04.01.2019 la zi.

In baza art. 399 C.p.p., instanta de fond a mentinut masura arestarii preventive a inculpatilor.

In acest sens, instanta de fond a retinut ca lasarea in libertate a inculpatilor prezinta un pericol concret pentru ordinea publica, pericol ce a rezultat din analiza coroborata a urmatoarelor elemente, extrase din mijloacele de proba mai sus expuse: natura si gravitatea faptelor presupuse a fi comise, precum si persoana inculpatilor.

Instanta de fond a avut in vedere, in ceea ce priveste cerinta prevazuta de cazul de la art. 223 al. 2 C.p.p., la individualizarea pericolului social, imprejurarile comiterii faptei, respectiv comportamentul inculpatului, la stabilirea gradului de pericol social concret al faptei retinute in sarcina inculpatului, respectiv la garantiile pe care le prezinta inculpatul, ca odata pus in libertate va respecta normele penale si nu va incerca din nou sa comita noi infractiuni.

Or, din probele administrate a rezultat ca inculpatii au uzat de violenta psihica si fizica asupra unei persoane singure, care nu avea posibilitatea efectiva de a se apara si efectuand demersurile necesare ca persoanele din anturajul victimei sa fie in imposibilitate de a o ajuta, blocand usa de iesire din sala de clasa.

De asemenea, relevanta a fost si atitudinea inculpatilor dupa savarsirea faptei, in sensul ca acestia au amenintat victima cu acte de violenta in scopul de a o determina sa nu sesizeze organele de politie cu privire la fapta petrecuta.

Mai mult, inculpatul A. a savarsit fapta in stare de pluralitate intermediara, dupa condamnarea la o pedeapsa de 1 an inchisoare, cu suspendarea sub supraveghere, pentru comiterea unei infractiuni de lovire sau alte violente, ceea ce reflecta o predispozitie a inculpatului la incalcarea normelor si conduce la concluzia ineficientei unei masuri de individualizare a executarii pedepsei in regim neprivativ de libertate, un risc real de reiterare a conduitei infractionale si implicit un grad ridicat de pericol pentru ordinea publica.

Instanta de fond a mai retinut ca fata de inculpatul B. s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale pentru comiterea unei infractiuni de lovire sau alte violente.

De asemenea, s-a avut in vedere si faptul ca astfel de infractiuni creeaza nesiguranta si o stare de pericol, iar faptele de viol au o frecventa in aceasta zona incat capata conotatii de fenomen ce reclama actiuni ferme de stopare si descurajare din partea autoritatilor, iar o modalitatea de a face acest lucru il poate constitui plasarea persoanelor acuzate sub masuri preventive.

Astfel, este cert ca cercetarea in stare de libertate a inculpatilor, chiar si sub imperiul unei masuri preventive mai usoare, cum ar fi masura preventiva a controlului judiciar sau a arestului la domiciliu, prezinta pericol concret pentru ordinea publica, iar prin mentinerea masurii arestarii preventive nu s-ar incalca nici prezumtia de nevinovatie si nici dreptul la aparare al inculpatilor, care vor avea posibilitatea de a propune probe si de a-si pregati apararea, prin intermediul familiei si al aparatorilor.

Toate cele mai sus aratate a indreptatit instanta de fond sa aprecieze ca mijloacele de proba sus enuntate se constituie in date din care a rezultat necesitatea de a se mentine fata de inculpati masura arestarii preventive in scopul prevazut de art. 202 N.C.p.p., acela al asigurarii bunei desfasurari a procesului penal si al prevenirii savarsirii altor infractiunii.

In cauza Calmanovici contra Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca, chiar si in lipsa unei jurisprudente nationale mereu coerente in materie, instantele interne au definit in cursul timpului criterii si elemente de luat in calcul la examinarea existentei pericolului pentru ordinea publica, precum reactia publica declansata datorita faptelor comise, starea de nesiguranta ce ar putea fi generata de mentinerea sau punerea in libertate a acuzatului precum si profilul personal al acestuia din urma.

Convingerea instantei de fond in sensul ca se impune, in continuare, mentinerea arestarii preventive a inculpatilor, isi are suport legal si temeinic in faptul ca arestarea preventiva, ca institutie a dreptului procesual penal, functioneaza ca mijloc de prevenire sau inlaturare a unor imprejurari sau situatii de natura sa puna in pericol eficienta desfasurare a procesului penal, prin obstacolele si dificultatile pe care le pot produce, scopul ei fiind realizarea cadrului optim pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii procesuale.

Instanta de fond nu a putut ignora gravitatea infractiunii de viol, prev. de art. 218 alin. 3 literele c) si f) din C.pen. si nici dezaprobarea societatii civile in cazul lipsei reactiei corespunzatoare din partea justitiei in conditiile in care statului, prin autoritatile publice, ii revine obligatia pozitiva de a lua toate masurile necesare, inclusiv cele prevazute in art. 202 N.C.p.p., pentru respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale tuturor cetatenilor sai si pentru buna infaptuire a justitiei.

Imaginea perseverentei infractionale s-a rasfrant in planul periculozitatii, astfel ca lasarea in libertate a inculpatilor ar naste puternicul sentiment negativ de nesiguranta, creand ingrijorare, temere si dezaprobare si ar intretine neincrederea in actul de infaptuire a justitiei si s-ar putea trage concluzia ca justitia este incapabila si inutila in cazul persoanelor ce comit acte antisociale de o asemenea gravitate si sfideaza valorile sociale si nu dau semne de indreptare, perseverand in savarsirea de fapte penale si comitand unele si mai grave, ca si in pericolul potential ca inculpatii sa continue o activitate infractionala de vreme ce nu constientizeaza care este importanta respectarii normelor de drept si de convietuire sociala.

Respectand astfel marja de apreciere ce revine autoritatii publice, punand in balanta dreptul inculpatului la libertate individuala si interesul major de protejare a ordinii publice, avand in vedere toate imprejurarile de fapt sus-mentionate, instanta de fond a apreciat ca masura arestarii preventive a inculpatilor este nu doar necesara, dar si proportionala, fiind singura in masura sa asigure realizarea scopurilor legitim urmarite legate de buna desfasurare a procesului penal si apararea ordinii de drept, aducerea inculpatului in fata instantei investite cu judecarea temeiniciei acuzatiei penale ce i s-a adus precum si prevenirea savarsirii altor infractiuni, scopuri care ar fi anihilate prin punerea lui sub imperiul unei alte masuri preventive, in conditiile in care chiar daca s-a finalizat cauza, in prima instanta, hotararea nefiind definitiva, date fiind natura si gravitatea infractiunii pentru care inculpatii sunt cercetati si ca in perioada scursa de la momentul arestarii, de aproximativ patru luni, rezonanta negativa produsa de comiterea faptelor nu putea sa dispara sau sa se diminueze, si inculpatii nu prezinta garantii reale ca sub imperiul unei alte masuri preventive vor respecta obligatiile impuse.

Fata de circumstantele cauzei, termenul de detinere in stare de arest a inculpatilor este rezonabil, iar mentinerea acestora in stare de arest este justificata de nevoia de a proteja procesul de administrare a dovezilor pentru timpul necesar lamuririi cauzei, este in interesul aflarii adevarului precum si al protejarii ordinii publice, instanta de fond considerand ca perioada petrecuta in arest nu este suficienta pentru ca inculpatii sa realizeze consecintele faptelor lor, pentru a nu mai comite astfel de fapte si in viitor.

Asadar, avand in vedere in special modul si imprejurarile savarsirii infractiunii, modalitatea de actiune ce se retine in sarcina inculpatilor, tinand cont si de persoana inculpatilor, instanta de fond a considerat ca alta masura preventiva, a controlului judiciar sau a arestului la domiciliu, nu ar fi suficiente pentru a-i impiedica pe inculpati sa savarseasca alte infractiuni, iar la aplicarea unor astfel de masuri trebuie sa concorde mai multe aspecte printre care si comportamentul inculpatilor, in cazul de fata, pe langa gradul ridicat de pericol social al faptei, atitudinea acestora in comiterea acestui gen de fapte penale grave, formeaza convingerea instantei ca o alta masura preventiva, mai putin restrictiva decat cea a arestarii preventive nu ar fi suficienta in cauza pentru a se preveni savarsirea altor fapte penale, fiind necesara mentinerea masurii arestarii preventive.

In baza art. 7 alin. 1 rap. la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008 au fost prelevate de la ambii inculpati probe biologice in vederea adaugarii profilelor genetice in Sistemul National de Date Genetice Judiciare.

In ceea ce priveste latura civila a cauzei, instanta de fond a retinut ca persoana vatamata s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 30.000 euro daune morale.

Instanta de fond a considerat ca in cauza sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, prin faptele lor ilicite inculpatii au produs partii civile un prejudiciu moral, constand in trauma emotionala produsa partii civile minore, in mod cert existand si un raport direct de cauzalitate intre faptele inculpatilor si prejudiciul moral produs partii civile.

In acest sens, instanta de fond a retinut ca partea civila fost inclusa intr-un program de consiliere psihologica, pana la 18.01.2019 a participat la doua sedinte de evaluare si consiliere psihologica, iar din evaluarea psihologica a rezultat ca aceasta este dezvoltata normal din punct de vedere cognitiv, social si afectiv.

Din aceeasi adresa a rezultat ca in urma aplicarii testelor psihologice, la D. s-a remarcat un stres emotional accentuat, are cosmaruri, are sentimentul ca este criticata pe nedrept de cei din jur, ii este frica sa mai iasa din casa, se simte inferioara, ii este dificil sa adoarma iar imaginea ei de sine s-a diminuat in urma acestei experiente neplacute, respectiv in urma actului sexual neconsimtit al carui victima a fost. Asadar, contrar celor sustinute de aparatorii inculpatilor si a planselor fotografice si mesajelor, de altfel, nedatate, depuse la dosar, instanta de fond a retinut ca din inscrisuri obiective existente la dosar, respectiv evaluarea psihologica, a rezultat ca partea civila a suferit o trauma in urma faptei inculpatilor si se resimte emotional.

In ceea ce priveste cuantumul despagubirilor, raportat la imprejurarile comiterii faptei, modul si mijloacele de comitere a faptei, urmarile produse, suferinta si trauma aduse partii civile minore, varsta acesteia, instanta de fond a considerat ca se justifica obligarea inculpatilor la plata, in solidar, catre partea civila a sumei de 10.000 euro, cu titlu de daune morale.

In consecinta, in baza art. 25, 397 C.p.p., rap. la art. 1357, 1382 C.civ., instanta de fond i-a obligat pe inculpatii A. si B., in solidar, sa plateasca partii civile D. suma de 10.000 euro, cu titlu de daune morale.

In baza art. 274 al. 1 C.p.p., inculpatii au fost obligati sa plateasca statului fiecare cate 1.000 lei fiecare, cheltuieli judiciare.

Onorariile avocatilor desemnati din oficiu, in timpul urmaririi penale, respectiv onorariul avocatului ..ria, in suma de 390 de lei, pentru persoana vatamata minora, conform delegatiei nr. .., onorariul avocatului .., in suma de 360 de lei, pentru inculpat B., conform delegatiei nr. ..., onorariul avocatului .., in suma de 360 de lei, pentru inculpat A., conform delegatiei nr. .., au fost avansate din fondurile Ministerului Public.

In baza art. 276 C.p.p., instanta de fond a obligat inculpatii sa plateasca partii civile fiecare cate 2.429,6 lei, cheltuieli judiciare reprezentand contravaloare examinare medicala si onorariu avocat.

Impotriva acestei sentinte au declarat apel, in termen legal, Parchetul de pe langa Judecatoria Radauti, inculpatii A. si B. precum si de partea civila minora D., prin reprezentant legal V., pentru motivele formulate in scris de reprezentantul Ministerului Public si aparatorii alesi ai partilor si astfel cum apar consemnate in incheierea de sedinta din data de 14 august 2019, criticand-o pentru netemeinicie.

Reprezentantul Ministerului Public a criticat sentinta penala apelata pentru netemeinicie, sub aspectul gresitei individualizari a pedepselor aplicate inculpatilor, considerand cuantumul acestora mult prea redus fata de gravitatea infractiunilor, modalitatea de savarsire si de atitudinea celor doi inculpati.

Inculpatii A. si B., prin avocati, au criticat sentinta penala apelata sub aspectul gresitei individualizari a pedepselor, solicitand in esenta, retinerea circumstantei atenuante prevazuta de art. 75 alin. 2 lit. b C.pen, cu consecinta reducerii pedepselor aplicate si schimbarii modalitatii de executare a acestora.

Partea civila D., prin avocat ales, a criticat hotararea instantei de fond atat sub aspectul individualizari a pedepselor aplicate inculpatilor, considerand cuantumul acestora mult prea redus, cat si sub aspectul laturii civile a cauzei, considerand ca despagubirile acordate de instanta de fond nu reflecta realitatea, avand in vedere cuantumul scazut al acestora.

La termenul de judecata din data de 14.08.2019, Curtea a respins cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptelor pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii apelanti din infractiunea de viol prevazuta de art.218 alin. 3 lit. c si f C.pen. cu aplicarea art.44 alin.1 C.pen. in infractiunea de viol prevazuta de art.218 alin.3 lit.f C.pen. cu aplicarea art.44 alin.1 C.pen. in ceea ce il priveste pe inculpatul A., si din complicitate la infractiunea de viol prevazuta de art.48 C.pen. rap. la art.218 alin. 3 lit. c si f C.pen. in complicitate la infractiunea de viol prevazuta de art.48 C.pen. rap. la art.218 alin. 3 lit. f C.pen. in ceea ce il priveste pe inculpatul B..

Procedand la solutionarea apelurilor declarate in cauza, prin prisma criticilor formulate de Parchetul de langa Judecatoria Radauti, de inculpati si de catre persoana vatamata, precum si cauza sub toate aspectele de fapt si de drept si in conformitate cu disp. art. 417 alin.1 si 2 si art. 420 C.p.p., in baza actelor si lucrarilor dosarului, Curtea constata urmatoarele:
  • Instanta de fond a retinut o stare de fapt conforma cu realitatea si sprijinita pe interpretarea si analiza judiciara a probelor administrate in cursul urmaririi penale, in contextul in care inculpatii A. si B. au inteles sa se prevaleze de procedura simplificata, prev. de art. 396 alin. 10 C.p.p., dispozitii referitoare la reducerea cu o treime a limitelor pedepsei inchisorii in cazul „pledarii vinovat”, ajungand in final la concluzia ca acestia se face vinovati de comiterea infractiunilor pentru care au fost trimisi in judecata, dand faptelor comise incadrarea juridica corespunzatoare, respectiv savarsirea infractiunii de viol, prev. de art. 218 alin. 3 lit. c si f C.pen. cu aplicarea art. 44 alin. 1 C.pen in cazul inculpatului A. si complicitate la infractiunea de viol, prev. de art. 48 rap. la art. 218 alin. 3 lit. c si f C.pen. in cazul inculpatului B..
  • Fara a relua argumentatia starii de fapt, redata in considerentele hotararii atacate, argumentatie pe care Curtea si-o insuseste in intregime, astfel cum aceasta posibilitate este conferita de practica CEDO si potrivit careia poate constitui o motivare preluarea motivelor instantei inferioare (Helle impotriva Finlandei), se vor sublinia punctual aspectele criticate de apelanti, expuse mai sus.
  • Rezulta din ansamblul probator administrat in cursul urmaririi penale, la care a facut referire detaliata prima instanta, si care fiind insusit si necontestat de inculpatii apelanti nu va mai fi reluat ca in noaptea de 01/02.01.2019, in jurul orei 00.10, dupa o intelegere anterioara cu inculpatul B., inculpatul A. a condus-o pe persoana vatamata minora D. de la Scoala F1. pana in spatele cimitirului ortodox din satul F1., com. F., sub pretextul ca o „salveaza” din compania altor tineri, unde, prin constrangere fizica si psihica, a intretinut raporturi sexuale normale cu persoana vatamata D. din orasul E., fapta acestuia fiind inlesnita de prezenta si actiunile inculpatului B. care anterior actului sexual neconsensual a abordat-o pe minora incercand sa o scoata pe aceasta din curtea unitatii scolare impotriva vointei acesteia, tragand-o violent de geaca, aplicandu-i o lovitura cu palma peste fata, iar in final fiind prezent in locul unde s-a consumat actul sexual neconsimtit a tinut-o de maini pe victima in vederea realizarii raportului sexual neconsimtit.
  • In ceea ce il priveste pe inculpatul B., din probatorul administrat in cauza, rezulta ca in noaptea de 01/02.01.2019, in jurul orei 00.10, avand o intelegere anterioara cu inculpatul A. l-a ajutat pe acesta, ca prin constrangere fizica si psihica, sa intretina raporturi sexuale normale cu persoana vatamata minora D., din orasul E., actiunile inculpatului de inlesnire a actului sexual neconsimtit constand in faptul ca in seara respectiva dupa ce persoana vatamata a iesit in curtea Scolii F1., a abordat-o pe aceasta incercand sa o scoata din curtea unitatii scolare impotriva vointei acesteia, a tras-o violent de geaca pentru a-l urma, i-a aplicat o lovitura cu palma peste fata, iar in final a fost prezent in locul unde s-a consumat actul sexual neconsimtit, intarind rezolutia infractionala a autorului, si a tinut-o de maini pe victima in vederea realizarii raportului sexual neconsimtit.
  • Instanta de control judiciar apreciaza ca vinovatia inculpatilor A. si B. rezulta, asa cum in mod corect a retinut instanta de fond, din coroborarea probelor administrate in faza de urmarire penala si in fata instantei de fond si, raportat la starea de fapt retinuta, Curtea apreciaza ca in mod legal prima instanta a stabilit ca faptele savarsite de catre acestia se circumscriu elementelor constitutive ale infractiunii de viol prev. de art.218 alin.3 lit. c si f C.pen., respectiv ale infractiunii de complicitate la viol prevazuta de art. 48 rap. la art.218 alin. 3 lit. c si f C.pen.
  • In ceea ce priveste cererea de schimbare a incadrarii juridice in sensul de a se inlatura circumstanta agravanta prevazuta de art.218 alin.3 lit. c C.pen. intrucat inculpatii nu au cunoscut varsta reala a persoanei vatamate, Curtea retine ca este neintemeiata avand in vedere faptul ca ambii inculpati s-au prevalat de dispozitiile art. 396 alin. 10 C.p.p., recunoscand faptele in totalitate astfel cum au fost descrise in rechizitoriu.
  • Astfel, instanta de control judiciar retine ca in rechizitoriu se mentioneaza faptul ca persoana vatamata D.este minora iar inculpatii au recunoscut faptele asa cum au fost ele retinute prin rechizitoriu, asa cum rezulta din declaratiile date de inculpatii apelanti B. si A. in fata instantei de fond la termenul de judecata din data de 07.05.2019.
  • In niciun moment, inculpatii apelanti nu au sustinut in cursul urmarii penale sau in fata primei instante faptul ca nu au cunoscut varsta persoanei vatamate desi aveau posibilitatea ca in cuprinsul declaratiei date de acestia in sedinta de judecata de la data de 07.05.2019 (data la care au fost si asistati de aparatori alesi) sa precizeze expres ca ei recunosc faptele retinute in sarcina lor dar ca nu au stiut varsta reala a victimei si daca in urma administrarii probatoriului rezulta ca acest aspect este real li se reduceau, in baza art.396 alin.10 C.p.p., limitele de pedeapsa si fara recunoasterea neconditionata a faptelor.
  • Sustinerile din fata instantei de control judiciar facute de catre aparatoarea inculpatului A. ca instanta de fond trebuia dupa ce inculpatii au recunoscut savarsirea faptelor asa cum au fost ele retinute in rechizitoriu sa inlature, cu ocazia deliberarii, aceasta agravanta nu pot fi primite.
  • Astfel, daca inculpatul A. recunostea savarsirea infractiunii de viol dar sustinea ca nu stia varsta reala a victimei trebuia sa aduca la cunostiinta acest aspect instantei de fond cu ocazia ascultarii sale din sedinta de judecata de la data de 07.05.2019 si sa solicite administrarea de probe prin care sa probeze acest aspect in conditiile in care dispozitiile art.396 alin.10 C.p.p. sunt clare in sensul ca daca instanta de judecata retine o situatie de fapt identica cu cea relatata de inculpat va reduce limitele de pedeapsa cu o treime. Or, asa cum s-a aratat anterior, inculpatul A. nu a sustinut niciun moment ca nu stia varsta reala a victimei in fata instantei de fond.
  • Totodata, instanta de control judiciar constata ca pentru a se retine circumstanta agravanta prevazuta de art.218 alin.3 lit.c C.pen. este necesar ca faptuitorul sa cunoasca varsta victimei sau sa fi existat suficiente elemente care sa ii permita sa o aprecieze in mod corect. Cunoasterea nesigura, indoiala asupra acestei imprejurari, nu inlatura raspunderea penala, in conditiile in care faptuitorul prin continuarea actiunii sale mai departe a acceptat si aceasta eventualitate.

Or, in prezenta cauza, Curtea retine ca existau suficiente elemente care sa le permita inculpatilor apelanti varsta victimei.

Astfel, din tot materialul probator administrat in cauza, rezulta fara dubiu ca inculpatul A. o cunostea pe victima din data de 29.12.2018 cand au participat impreuna la o petrecere iar acest inculpat a condus-o pe D.la domiciliul sau, impreuna cu martorul K. in seara respectiva.

Totodata, insasi inculpatul A. a declarat in cursul urmarii penale faptul ca in noaptea din 01 spre 02 ianuarie 2019 la Scoala Gimnaziala din F1. a avut loc o petrecere intre mai multi adolescenti din zona, petrecere la care a participat si victima (f.157 ds. instanta de fond).

Asadar, inculpatul A. avea toate elementele la dispozitie pentru a cunoaste varsta exacta a persoanei vatamate.

Avand in vedere modul de operare al celor doi inculpati, faptul ca a existat o intelegere intre ei, ca inculpatul B. sa il ajute pe inculpatul A. in determinarea victimei sa intretina relatii sexuale impotriva vointei sale, Curtea apreciaza ca si inculpatul B. avea la dispozitie toate elementele necesare pentru a cunoaste varsta lui D.

Sustinerile ca persoana vatamata se imbraca neadecvat varstei sale, umbla singura la petreceri, consuma alcool si ca pe retelele de socializare se afisa cu alta varsta nu pot fi primite ca argumente pertinente pentru a schimba incadrarea juridica in sensul inlaturarii incidentei dispozitiilor art.218 alin.3 lit. c C.pen. in conditiile in care din plansele foto depuse la dosar nu rezulta un alt comportament decat cel specific adolescentelor de varsta persoanei vatamate. Totodata, referitor la varsta mentionata pe retelele de socializare mentionata de persoana vatamata, instanta de control judiciar reaminteste ca toti adolescentii isi trec o alta varsta pe aceste retele (aspect de notorietate) tocmai pentru ca este necesar sa fii major pentru a-ti crea un astfel de cont si a comunica in acest mediu on – line.

Fata de aceste aspecte si fata de imprejurarea ca inculpatii au stiut ca persoana vatamata se afla la o petrecere impreuna cu colegii acesteia de la liceu, de unde au si luat-o, Curtea apreciaza ca sustinerea inculpatilor ca nu stiau varsta reala a minorei D.nu este verosimila reprezentand doar o incercare de diminuare a raspunderii lor penale.

In consecinta, Curtea, asa cum a aratat si in sedinta de judecata din data de 14.08.2019, aprecieaza nu se impune schimbarea de incadrare juridica in sensul inlaturarii circumstantei agravante prevazute de art.218 alin.3 lit. c C.pen.

In ceea ce priveste individualizarea sanctiunilor aplicate pentru infractiunile savarsite de catre inculpati, contrar opiniei primei instante, Curtea apreciaza ca in cauza aplicarea unor pedepse cu inchisoarea in cuantumul stabilit prin sentinta apelata, nu este de natura sa asigure scopul pedepsei si sa-i faca pe inculpatii A. si B. sa inteleaga adevaratele consecintele ale conduitei lor ilicite.

Curtea, prin raportare la gravitatea infractiunilor retinute in sarcina inculpatilor si conduita procesuala a acestora, la individualizarea pedepselor pentru savarsirea infractiunilor de viol si complicitate la infractiunea de viol retinute in cauza, are in vedere, pentru fiecare din aceste infractiuni, criteriile generale de individualizare prevazute de art. 74 C.pen., respectiv gravitatea infractiunii savarsite si periculozitatea infractorului care se evalueaza dupa urmatoarele criterii: imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita; natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit; natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal, precum si nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.

Astfel, Curtea retine ca inculpatul A. avea 27 ani la data savarsirii faptei, necasatorit, studii primare, fara obligatii militare, cu antecedente penale, iar inculpatul B. avea 19 ani la data savarsirii faptei, necasatorit, studii primare, fara obligatii militare, fara antecedente penale.

Astfel, inculpatii cunosteau cu exactitate faptul ca au un ascendent moral asupra victimei lor, ca aceasta este o persoana minora, nu si-au ales victima la intamplare, dand dovada de o lipsa totala a unor norme morale minimale cerute oricarui individ care traieste intr-o comunitate.

Prin prisma celor mai sus expuse, Curtea constata ca stabilirea unor pedepse cu inchisoarea, in cazul inculpatului A. in cuantum de 5 (cinci) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de viol, iar in cazul inculpatului B. in cuantum de 3 (trei) ani si 4 (patru) luni inchisoare pentru complicitate la savarsirea infractiunii de viol, este necesara, dar insuficienta pentru a asigura pe viitor adecvarea comportamentului inculpatilor la normele de conduita acceptate de societate si prevenirea comiterii unor noi fapte circumscrise ilicitului penal.

Curtea retine ca faptele inculpatilor prezinta un grad extrem de ridicat de pericol social determinat, infractiunea de viol aducand atingere integritatii fizice si psihice a unei persoane, mai mult in cazul victima era o persoana tanara, usor de intimidat in conditiile in care a fost transportata, prin inducerea in eroare, intr-un loc izolat, unde a fost lovita, violata si ulterior amenintata.

Mai mult decat atat, instanta de control judiciar retine ca faptele inculpatilor prezinta un grad ridicat de pericol social determinat, avand in vedere faptul victima nu era o persoana oarecare ci o persoana pe care inculpatul A. o cunostea, intalnind-o anterior in alte circumstante si purtand o discutie cu aceasta, precum si faptul ca a avut posibilitati reduse de a riposta si a se apara in mod eficient, fiind tinuta de inculpatul B., acesta in mod decisiv, la punerea persoanei vatamate in stare de vadita inferioritate.

De asemenea, desi inculpatii A. si B. au declarat ca regreta savarsirea faptelor, acestia nu au convins Curtea ca constientizeaza cu adevarat gravitatea faptelor lor si ca ar regreta savarsirea acestora.

Totodata, sustinerile inculpatilor, prin aparatori, ca victima minora D. a avut o conduita morala reprobabila, consumand alcool si fiind nesupravegheata, nu sunt de natura sa conduca la diminuarea gravitatii infractiunilor savarsite de catre inculpatii apelanti.

Instanta de control judiciar reaminteste ca legiuitorul a ales sa protejeze, prin incriminarea infractiunii de viol prevazute de art.218 C.pen., dreptul fiecarei persoane de a-si alege in mod liber partenerii cu care sa intretina relatii sexuale fara a crea vreo diferentiere care sa aiba la baza vreo probitate morala, din contra insistand sa apere, prin prevederea unor sanctiuni mai dure, inculpatii care incalca libertatea sexuala a persoanelor cele mai vulnerabile, respectiv minorii.

Nimic din actele si lucrarile dosarului nu este de natura sa conduca la ideea ca persoana vatamata a avut o alta conduita decat a unei adolescente, normale de 15 ani, iar faptul ca participa la o petrecere impreuna cu colegii unde s-a consumat si alcool nu este de natura sa conduca la diminuarea raspunderii inculpatilor, persoane adulte care stiau ca incalca libertatea sexuala a unui minor.

Totodata, Curtea retine ca nici sustinerea ca D.nu a comunicat imediat organelor de politie faptul ca a fost victima unui viol nu prezinta relevanta juridica in cauza. Astfel, Curtea apreciaza ca fiecare persoana reactioneaza in mod diferit cand este pusa in situatii extreme, cum ar fi aceea de a fi victima a unui viol, asa cum a fost in cauza persoana vatamata, dar reactia acestei persoane nu ii poate fi reprosata acesteia atata timp cat a fost determinata de socul sub imperiul careia se afla si faptul ca a fost amenintata de inculpati cu privire la consecintele negative pe care le va suferi daca ii va reclama.

In ceea ce priveste solicitarea inculpatilor A. si B., in sensul redozarii pedepselor aplicate pentru infractiunile pentru care acestia au fost trimisi in judecata, Curtea retine ca aceasta este neintemeiata, in cauza neexistand alte motive sau circumstante pentru micsorarea pedepselor aplicate, si implicit pentru recalcularea pedepselor rezultante in cazul primului inculpat.

Astfel, in conditiile in care inculpatul A., dupa o intelegere anterioara cu inculpatul B., a condus-o pe persoana vatamata D. de la Scoala F1. pana in spatele cimitirului ortodox din satul F1., com. F., sub pretextul ca o „salveaza” din compania altor tineri, unde, prin constrangere fizica si psihica, a intretinut raporturi sexuale normale cu persoana vatamata D. din orasul E., fapta acestuia fiind inlesnita de prezenta si actiunile inculpatului B. care anterior actului sexual neconsensual a abordat-o pe minora incercand sa o scoata pe aceasta din curtea unitatii scolare impotriva vointei acesteia, tragand-o violent de geaca, aplicandu-i o lovitura cu palma peste fata, iar in final fiind prezent in locul unde s-a consumat actul sexual neconsimtit a tinut-o de maini pe victima in vederea realizarii raportului sexual neconsimtit nu poate conduce la concluzia ca se impune micsorarea pedepselor aplicate de prima instanta.

Prin urmare, imprejurarile in care faptele au fost comise, scopul urmarit – acela de a profita de vulnerabilitatea persoanei vatamate prin inducere in eroare, precum si de a profita sexual de aceasta aflata in stare de vadita inferioritate fata de numarul inculpatilor – punerea in pericol a libertatii si integritatii sexuale a victimei, impun un grad de pericol concret specific activitatii infractionale care inlatura posibilitatea pentru Curte de a retine ca indreptarea inculpatilor apelanti s-ar realiza prin aplicarea unor pedepse mai reduse.

Curtea apreciaza ca, imprejurarile invocate de catre apelantii inculpati relativ la persoana acestora (calitatile si situatia personala a fiecaruia) nu justifica aplicarea unor pedepse reduse in conditiile in care, asa cum s-a aratat anterior, in cauza se impune majorarea pedepselor aplicate

Concluzionand, prin majorarea pedepselor aplicate de prima instanta, Curtea apreciaza ca aceste pedepse sunt de natura sa asigure indreptarea si resocializarea viitoare a inculpatilor apelanti A. si B..

Totodata, instanta de control judiciar retine ca prima instanta in mod legal si temeinic a facut o diferentiere a celor doi inculpati in momentul in care a stabilit pedepsele cu inchisoarea, avand in vedere si faptul ca inculpatul A. nu se afla la primul contact cu legea penala, este mult mai matur decat celalalt inculpat si trebuia sa constientizeze mult mai bine consecintele negative ale conduitei sale infractionale. Fata de aceste aspecte, instanta de control judiciar apreciaza ca nu se impune ca inculpatul A. sa fie condamnat la o pedeapsa egala cu inculpatul B. intrucat s-ar incalca astfel dispozitiile art.74 C.pen.

Raportat la toate circumstantele cauzei si la cuantumul pedepsei rezultante din prezenta cauza, Curtea retine ca solicitarea inculpatului apelant B. prin aparatorii sai alesi de suspendare sub supraveghere a pedepsei aplicate nu poate fi admisa, nefiind indeplinite cerintele prevazute de lege.

In ceea ce priveste modul de solutionare a actiunii civile a cauzei, aspect criticat de persoana vatamata din prezenta cauza, precum si de inculpatul B., Curtea constata ca reprezentantul legal al minori, respectiv V., a precizat ca fiicele sale se constituie parte civila in cauza si ca solicita acordarea sumei de cate 30.000 Euro cu titlu de daune morale.

Potrivit art. 1357 Cod civil, „Cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare. Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa.”.

In ceea ce priveste latura civila a cauzei, Curtea retine ca prejudiciul moral suferit de partea civila D.este evident. Nimeni nu poate contesta durerea suferita de o persoana care este obligata sa intretina relatii sexuale impotriva vointei sale sau care este nevoita sa se opuna la incercarile de a se intretine relatii sexuale cu ea impotriva vointei sale.

Desi nu exista criterii absolute pentru cuantificarea prejudiciului moral suferit de partea civila, Curtea retine ca prin daune morale se intelege prejudiciul care rezulta dintr-o atingere adusa intereselor personale si care se manifesta prin suferintele fizice sau morale resimtite de victima. Aprecierea prejudiciului moral inseamna cuantificarea tuturor consecintelor negative ale faptei ilicite si a implicatiilor acesteia pe toate planurile vietii sociale ale persoanei vatamate. Prejudiciul moral trebuie apreciat in concreto in functie de circumstantele si imprejurarile cazului supus judecatii, avand in vedere, atat criterii patrimoniale, cat si nepatrimoniale, precum importanta prejudiciului, tulburarile si neajunsurile suferite de persoana vatamata, precum si consecintele prejudiciului pe plan social, profesional si familial.

Prin raportare la aceste criterii, indemnizatia trebuie sa fie justa, rationala si echitabila, astfel incat sa se asigure efectiv o compensatie suficienta, dar nu exagerata a prejudiciului moral suferit. In lipsa unor criterii legale de determinare a cuantumului daunelor morale, intinderea acestora trebuie stabilita in raport cu gravitatea prejudiciului real si efectiv produs, acesta fiind un criteriu obiectiv in aprecierea intinderii daunelor morale.

In ceea ce priveste daunele morale solicitate, instanta de control judiciar retine ca prejudiciul suferit de catre persoana vatamata prin incalcarea drepturilor lor subiective nepatrimoniale (dreptul la integritate fizica si morala si la demnitate) este de natura morala, astfel incat despagubirile civile pe care instanta le acorda acestora nu reprezinta o modalitate de repunere in situatia anterioara savarsirii faptelor, ci o modalitate prin care se urmareste a se compensa echitabil valoarea de care a fost privata, in raport de modalitatea in care a resimtit atingerea demnitatii si fata de imprejurarea ca orice durere fizica este resimtita cu ajutorul creierului, este corticalizata, astfel incat orice durere fizica presupune o suferinta psihica, de faptul ca libertatea sexuala a partii vatamate a fost grav afectata prin conduita inculpatilor. Faptul ca a fost victima unei infractiuni de viol este cu atat mai mult o experienta traumatizanta pentru persoana vatamata cu cat aceasta era minora, a fost obligata sa intretina relatii sexuale si faptul ca s-a aflat in inferioritate numerica fata de cei doi agresori.

Totodata, instanta de apel are in vedere la stabilirea cuantumului daunelor morale cuvenite partii civile suferinta psihica cauzata de obligarea acesteia de a intretine relatii sexuale cu doua persoane care anterior au indus-o in eroare (tinand cont de faptul ca inculpatul B. nu a reusit sa intretina relatii sexuale cu victima doar pentru ca a fost anuntat de celalalt inculpat din cauza ca politia o cauta pe D.), castigandu-i acesteia increderea prin faptul ca i-au spus ca o vor apara de anumite persoane care urmaresc sa o violeze.

Raportandu-se la toate aspectele mai sus prezentate, precum si la imprejurarile concrete ale spetei, asa cum acestea au rezultat din intreg probatoriul administrat in cauza, in ceea ce le priveste pe partile civile, Curtea apreciaza ca suma acordata acestora de catre instanta de fond, respectiv 10.000 euro nu este suficienta pentru compensarea prejudiciului moral suferit de catre partea civila si nu se impune reducerea acestei sume asa cum a solicitat inculpatul B.

Important de precizat este faptul ca despagubirile banesti au rolul de a compensa prejudiciul moral, suferintele resimtite de partea civila, fara insa, a tinde sa se transforme intr-un mijloc de imbogatire si sa deturneze aceasta institutie de la finalitatea sa, astfel incat Curtea apreciaza ca suma de 30.000 euro ce a fost solicitata de persoana vatamata este nejustificata.

Astfel, Curtea apreciaza ca suma de 16.000 euro pentru persoana vatamata D. este in masura sa compenseze prejudiciul moral incercat de catre partea civila apelanta, fiind un echivalent rezonabil al suferintei pricinuite.

In consecinta, fata de aspectele mentionate anterior, Curtea, in baza art.421 pct.1 lit.b C.p.p., va respinge apelurile declarate de apelantii inculpati A. si B. impotriva sentintei penale nr.410 din 16.05.2019 a Judecatoriei Radauti, ca nefondate.

In temeiul art.275 alin.2 C.p.p., va obliga pe apelantii inculpati A. si B. sa plateasca statului suma de cate 300 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare din apel.

In baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. va admite apelurile declarate de partea civila minora D.si de Parchetul de pe langa Judecatoria Radauti impotriva sentintei penale nr. 410 din 16.05.2019 a Judecatoriei Radauti, va desfiinta, in parte, sentinta penala sus mentionata si in rejudecare, va inlatura din sentinta apelata in ceea ce il priveste pe inculpatul A. dispozitiile referitoare la aplicarea art.38 alin.1 C.pen., art.39 alin.1 lit.b C.pen. si art.44 C.pen.

1. Va majora pedeapsa aplicata inculpatului A. pentru savarsirea infractiunii de la viol de la 5 ani inchisoare la 6 (sase) ani si 3 (trei) luni inchisoare. In temeiul art. art. 44 C.pen. si disp. art. 96 al. 4, 5 C.pen. rap. la art. 38 alin. 1, 39 alin. 1 lit. b C.pen., va contopi pedeapsa de 6 ani si 3 luni inchisoare aplicata inculpatului pentru savarsirea infractiunii de viol cu pedeapsa de 1 an aplicata prin sentinta penala nr. 562 din data de 8 noiembrie 2016 pronuntata de Judecatoria Radauti in dosarul nr. 2062/285/2016 in pedeapsa cea mai grea de 6 (sase) ani si 3 (trei) luni inchisoare, la care va adauga un spor de 4 (patru) luni, urmand ca, in final, inculpatul A. sa execute o pedeapsa de 6 (sase) ani si 7 (sapte) luni inchisoare.

2. Va majora pedeapsa aplicata inculpatului B. pentru complicitate la savarsirea unei infractiunii de viol de la 3 ani si 4 luni inchisoare la 4 (patru) ani si 4 (patru) luni inchisoare.

Conform art.422 C.p.p. rap. la art.72 alin.1 C.pen. va deduce, in continuare, din pedepsele principale aplicate inculpatilor apelanti prin prezenta decizie, durata arestului preventiv a acestora de la 16.05.2019 la zi.

Va majora cuantumul daunelor morale acordate partii civile D. de la 10.000 euro la 16.000 euro sau contravaloarea in lei a acestei sume la data platii efective.

Va mentine celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.
de Florin Amariei

Data aparitiei: 14 August 2020
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Necunoasterea varstei victimei unui viol anuleaza circumstanta agravanta":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2020 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016