Consideratii teoretice si practice: admisibilitatea actiunilor pentru restituirea taxei de poluare

 

Consideratii teoretice si practice in legatura cu admisibilitatea actiunilor pentru restituirea taxei de poluare achitata in conformitate cu dispozitiile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.50/2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, modificata si completata

Procuror Canache Pacuretu Ion

Sectia Judiciara - Serviciul Judiciar Civil

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

Introducerea in legislatia nationala a taxei de prima inmatriculare prin Legea nr.346/2006 in Codul fiscal roman, evolutia ulterioara a reglementarii in materie, alaturi de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, au dat nastere unei categorii noi de litigii in domeniul contenciosului fiscal, instantele nationale fiind confruntate masiv si pentru prima oara cu problema compatibilitatii legislatiei nationale in materie cu normele dreptului comunitar.

Acest sir de litigii a debutat cu o cauza „pilot”, amplu mediatizata, solutionata de Tribunalul Arad, prin restituirea sumelor platite cu titlu de taxa de poluare, urmare constatarii incompatibilitatii, de catre instanta, a normei nationale, fata de cea comunitara.

In solutionarea acestor cereri, instantele au avut de rezolvat nu chestiuni legate de intelesul legii romane, ci compatibilitatea ei cu dispozitiile suscitate ale Tratatului Comunitatii Europene al caror inteles a fost lamurit de la speta la speta prin intermediul hotararilor preliminare, pronuntate de catre CEJ, la solicitarea instantelor nationale confruntate cu problema taxarii interne a autovehiculelor inmatriculate sau prin hotarari pronuntate in cadrul procedurilor de „infringement”.

Pentru o buna intelegere a lucrurilor, am considerat util sa prezentam cadrul legislativ intern in materia taxei autovehiculelor, evolutia lui pana la acest moment, perspectivele reglementarii in domeniu, examenul practicii judiciare si practica CEJ in materie, consideratiile in legatura cu cauzele ce au generat practica neunitara pentru ca apoi sa decidem, in ce masura remediul este recursul in interesul legii, recursul judecatorului national la hotararea preliminara sau in egala masura - unul legislativ.

In intentia legitima de a oferi un remediu, prezentul studiu isi propune sa identifice cauzele diversitatii jurisprudentei si remediile posibile, in scopul surmontarii tendintelor divergente.

1. Cadrul legislativ incident. Evolutie. Perspective.

Prin Legea nr. 343/2006 au fost introduse in Capitolul 21 din Codul fiscal, art. 2141-2143 ce au instituit „Taxe speciale pentru autoturisme si autovehicule”, cunoscute ca taxe speciale de prima inmatriculare pentru faptul ca erau percepute cu ocazia primei inmatriculari in Romania.

Potrivit acestei reglementari, taxa de prima inmatriculare era impusa tuturor autovehiculelor, la prima inmatriculare, indiferent de vechime si provenienta, dar nu era impusa autovehiculelor deja inmatriculate in Romania. Potrivit expunerii de motive, taxa a fost instituita pentru protejarea mediului inconjurator si pentru a preveni importurile de autoturisme second-hand din Uniunea Europeana.

Prin aplicarea formulei de calcul a taxei se stabileau taxe diferite pentru autoturismele second-hand, fiind mai sever impozitate cele mai vechi, in timp ce autoturismele noi produse in Romania sau importate erau taxate la fel.

La 21.03.2007 Comisia Europeana a emis comunicatul de presa IP/07/372 prin care a informat ca modalitatea de impozitare a autovehiculelor in Malta si Romania incalca dreptul comunitar si a trimis notificari oficiale celor doua state in vederea modificarii legislative, urmand ca in caz de neconformare sa declanseze „procedura infringement”, procedura pentru constatarea neindeplinirii de catre un stat a obligatiilor ce decurg din tratatele comunitare.

S-a semnalat de catre Comisie ca normele privind taxa de inmatriculare auto, conduc la o discriminare pentru autovehiculele second-hand importate, din alte state membre ale Uniunii Europeana, in Romania, in raport cu autoturismele similare deja inmatriculate in tara.

Comunicatul Comisiei introducea si un exemplu, precizand ca: „taxa pentru un autovehicul de x ani importat intr-un stat membru nu poate depasi valoarea impozitului inclus in valoarea reziduala a unui autovehicul uzat similar, inmatriculat acum x ani in acel stat membru”.

In acelasi timp, Comisia s-a referit si la practica relevanta a CEJ care, de-a lungul timpului, in cadrul unor proceduri similare declansate impotriva Ciprului, Poloniei, Ungariei, dar si prin hotarari preliminare, a statuat ca sistemele de impozitare a autovehiculelor din Polonia si Ungaria sunt incompatibile cu art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene, astfel incat contribuabilii din statele membre au posibilitatea de a solicita in justitie rambursarea taxelor colectate in contradictie cu dreptul comunitar („Consideratii generale cu privire la compatibilitatea taxei de prima inmatriculare cu dreptul comunitar” de Mihai Iulian Galca si Laurentiu Sorescu, in Revista Romana de Drept Comunitar – nr. 3/2008 p. 111 - 130 ).

Cu acest prilej, s-a statuat ca taxele de prima inmatriculare nu intra sub incidenta art. 23, 25, 28, 39 din Tratatul Comunitatii Europene, ci sub aceea a dispozitiilor art. 90 referitoare la impozitarea interna.

Acest domeniu al impozitarii interne, din perspectiva CEJ, astfel cum vom observa in cele ce urmeaza, constituie unul din atributele suveranitatii nationale, singura limitare fiind impusa de dispozitiile art. 90 ale Tratatului Comunitatii Europene, care interzic o discriminare intre bunurile autohtone si cele care circula liber in statele membre.
Problema ridicata de dispozitiile art. 2141-2143 din Codul fiscal al Romaniei si ale legislatiilor altor state era legata de modul de taxare a autovehiculelor second-hand.
Modul de taxare introdus prin art. 2141-2143 Cod fiscal era din acest punct de vedere chiar opusul celui impus de jurisprudenta CEJ, deoarece cuantumul taxei crestea odata cu vechimea autovehiculului.

Desi unul din criteriile de calcul era vechimea autovehiculului – scaderea taxei provocata prin luarea in calcul a acestui criteriu era anulata de un alt criteriu, coeficientul de corelare, astfel ca efectul cumulativ era cresterea taxei odata cu cresterea vechimii autoturismului.

Sub presiunea Comisiei si a procedurii de infringement declansate, Guvernul a adoptat un nou act normativ, respectiv – Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008, intrata in vigoare la 01.07.2008. Potrivit art. 1 din ordonanta, se instituie taxa de poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu si se gestioneaza de Administratia Fondului pentru Mediu, in scopul finantarii programelor si proiectelor pentru protectia mediului. Noua taxa se datoreaza cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania, fara distinctie daca este produs in tara sau strainatate, daca este nou sau vechi. Determinarea cuantumului taxei se realizeaza, conform art. 6 din acelasi act normativ, pe baza unor criterii obiective cum ar fi – tipul motorului, capacitatea cilindrica, clasa de poluare cu luarea in considerare a deprecierii autovehiculelor conform unor coeficienti descrisi in Anexa 4. Cu ocazia calculului se pot acorda reduceri in functie de abaterile de la situatia standard.

In caz de contestare, gradul de depreciere se poate stabili prin expertiza. Cel nemultumit de modul de stabilire a taxei se poate adresa instantei, potrivit dispozitiilor art. 10 alin.8 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008. Totodata, se reglementeaza pentru prima data notiunea de taxa reziduala, aratandu-se ca atunci cand un autovehicul pentru care s-a platit taxa in Romania este scos ulterior din circulatie, se restituie valoarea reziduala a taxei, care reprezinta taxa care ar fi platita pentru respectivul autovehicul daca acesta ar fi inmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto national, inlaturandu-se astfel efectul discriminatoriu semnalat de Comisie si CEJ in legislatiile nationale.

Prin modificarile aduse acestui act normativ de Ordonantele de Urgenta ale Guvernului nr. 208/2008, 218/2008 si 7/2009 se introduc, incepand cu data de 15.12.2008, elemente de discriminare in sensul ca anumite categorii de autovehicule sunt exceptate in perioada 15.12.2008-31.12.2009 de la plata taxei pe poluare, se maresc taxele de poluare pe criteriul datei inmatricularii, iar scutirea opereaza si ea pe acest criteriu.

La data de 26.06.2009, Comisia comunica autoritatilor romane declansarea etapei precontencioase a actiunii in constatarea neindeplinirii obligatiilor ( cauza 2009/2002 – compatibilitatea legislatiei romanesti care vizeaza taxarea autovehiculelor second-hand in Romania cu art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene ).
Comunicatul de presa al Comisiei din 25.06.2009 semnala: „conform legislatiei romanesti in vigoare din februarie 2009, autovehiculele din categoria Euro4 cu o capacitate cilindrica de cel mult 2000 cmc sunt scutite de plata pe poluare in Romania daca se inmatriculeaza pentru prima data in orice stat din UE in perioada

15.12.2008-15.12.2009. Aceeasi legislatie prevede dublarea nivelului taxelor aplicabile altor autovehicule care fac obiectul acestei taxe.

Comisia sprijina masurile politice care urmaresc promovarea masinilor mai putin poluante. In calitate de gardian al tratatelor insa, Comisia trebuie sa se asigure ca aceste masuri sunt compatibile cu dreptul comunitar .

Din acest punct de vedere, modul in care este formulata legislatia romaneasca pare a avea un efect protectionist la nivelul industriei nationale a autovehiculelor noi.
In conformitate cu jurisprudenta constanta a Curtii de Justitie Europene, statele membre pot prevedea taxarea diferentiata a unor produse similare, cu conditia ca aceasta sa se bazeze pe criterii obiective si sa nu aiba ca efect protejarea productiei nationale. In opinia comisiei, < > nu este o cerinta pe deplin obiectiva, deoarece nu tine seama de calitatea intrinseca a masinilor.

In anumite cazuri aceasta ar putea duce la discriminarea masinilor de ocazie provenite din alte state.
Intr-adevar in urma aplicarii cerintei de << prima inmatriculare>>, toate masinile noi inmatriculate in perioada stabilita de legislatia romaneasca, care intra direct pe piata masinilor de ocazie din aceasta tara, circula fara sa fie supuse acestor taxe.

Pe de alta parte, masinile de o calitate asemanatoare care urmeaza sa fie inregistrate in Romania in aceeasi perioada, dar nu pentru prima data, si care intra in concurenta directa cu produsele nationale, vor fi supuse unei taxe substantiale”.
Urmare acestor demersuri, Guvernul a adoptat la 29.12.2009 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.117 din 29.12.2009 publicata in Monitorul Oficial nr.926 din 30.12.2009 pentru aplicarea unor masuri privind taxa de poluare pentru autovehicule.

In expunerea de motive se retine ca se urmareste punerea in acord a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 218/2008 privind modificarea Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 cu prevederile art. 110 din Tratatul de la Lisabona ( fost art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene ), intrat in vigoare in decembrie 2009 – neconcordanta ce poate aduce prejudicii importante in relatia Romaniei cu Uniunea Europeana.

Din articolul unic al ordonantei rezulta ca autovehicule M1 cu Norma de poluare Euro 4 inmatriculate pentru prima data intr-un stat membru UE, in perioada 15.12.2008-31.12.2009 inclusiv, beneficiaza de exceptare de plata a taxei de poluare pentru autovehicule potrivit art. III alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 218/2008 privind modificarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, in conditiile in care acestea se inmatriculeaza pentru prima data in Romania in termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta.

In briefingul de presa sustinut de Ministrul Mediului in data de 29.12.2009 la finalul sedintei de Guvern in care a fost adoptata Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/29.12.2009, s-a sustinut ca masura s-a luat sub presiunea procedurii de infringement si s-a inlaturat exceptarea de la taxa cu 01.01.2010, prevazuta pentru anumite categorii de autovehicule intrucat Uniunea Europeana nu permite acest lucru.

Totodata, pentru a nu crea inechitate, s-au acordat tuturor celor ce au achizitionat astfel de autovehicule pana la 31.12.2009 un termen de 45 de zile de la intrarea in vigoare a ordonantei pentru a inmatricula aceste autovehicule in conditii de scutire de taxa.

In legatura cu viitorul unei astfel de taxe sunt de semnalat in plan legislativ cateva orientari:

In plan intern, la 04.09.2008, inainte de a interveni modificarile la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008, Comisiile reunite de buget si finante ale Senatului au adoptat amendamentele in sensul desfiintarii taxei si restituirea sumelor incasate.

La nivel comunitar, a existat un proiect de directiva care prevedea abrogarea treptata de-a lungul unei perioade, cuprinsa intre 5-10 ani, a tuturor taxelor de prima inmatriculare din statele membre, concomitent cu interdictia de adoptare a legilor ce instituie astfel de taxe.

De asemenea, directiva prevedea un sistem de restituire a taxei, perceputa de catre un stat membru, in cazul exportului autovehiculelor intr-un alt stat membru in care se aplica taxa, pentru a se evita dubla impunere.

In locul taxei se intentiona introducerea unui sistem de taxe de circulatie anuala care se vor calcula exclusiv dupa emisiile de dioxid de carbon eliberate in atmosfera („Consideratii generale cu privire la compatibilitatea taxei de prima inmatriculare cu dreptul comunitar” de Mihail Iulian Galca si Laurentiu Sorescu in Revista Romana de Drept Comunitar nr. 3/2008, p. 130 ).

2. Examenul de jurisprudenta

Practica judiciara definitiva si irevocabila transmisa de 10 curti de apel se refera exclusiv la taxarea autovehiculelor second-hand importate din spatiul comunitar si inmatriculate pentru prima data in Romania fiind evidentiate doua orientari.

Astfel, unele instante au admis cererile de restituire a taxei de poluare prevazuta de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008, perceputa de autoritatile fiscale cu ocazia primei inmatriculari in Romania a autovehiculelor second-hand importate din spatiul comunitar, in timp ce altele au respins astfel de cereri.

S-au inregistrat solutii de admitere la Curtile de Apel: Ploiesti1, Alba Iulia2, Brasov3, Oradea4, Iasi5, Galati6, Bucuresti7 si de respingere la Curtile de Apel Alba Iulia8, Bucuresti9, Cluj10, Suceava11, Brasov12, Bacau13.

****
1- sentinta civila nr. 271 din 02.04.2009 pronuntata de Tribunalul Dambovita, Sectia comerciala si de contencios administrativ in dosarul nr. 502/120/2009, ramasa irevocabila prin decizia civila nr. 1007 din 23.06.2009 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti, Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal;

2 - decizia civila nr. 209/CA din 18.02.2009 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 3781/107/2008; decizia civila nr. 506/CA/15.04.2009 pronuntata de aceeasi instanta in dosar nr. 3895/85/2008; sentinta civila nr. 1425/CA din 05.08.2009 pronuntata de Tribunalul Hunedoara – Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal in dosar nr. 3507/97/2009, irevocabila prin nerecurare;

3 - sentinta civila nr. 1054 din 05.06.2008 pronuntata de Tribunalul Harghita – Sectia civila in dosarul nr. 867/196/2008, irevocabila prin respingerea recursului; sentinta civila nr. 110 din 22.01.2009 pronuntata de Tribunalul Harghita – Sectia civila in dosar nr. 3259/96/2008, irevocabila prin respingerea recursului; decizia civila nr. 461/R din 16.11.2009 pronuntata de Curtea de Apel Brasov – Sectia de contencios administrativ si fiscal in dosar nr. 639/62/R/2008;

4 - sentinta civila nr. 419/CA din 07.07.2009 pronuntata de Tribunalul Satu Mare – sectia comerciala si de contencios administrativ in dosarul nr. 563/83/2009, ramasa irevocabila prin decizia civila nr. 612/CA din 19.11.2009 pronuntata de Curtea de Apel Oradea – Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal; sentinta civila nr. 298 din 06.05.2009 pronuntata de Tribunalul Satu Mare – Sectia comerciala si de contencios administrativ in dosarul nr. 3477/83/2008, ramasa irevocabila prin decizia civila nr. 614/19.11.2009 pronuntata de Curtea de Apel Oradea – Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal;

5 - decizia civila nr. 659/CA din 23.06.2009 pronuntata de Curtea de Apel Iasi – Sectia de contencios administrativ in dosarul nr. 45/99/2009;

6 - decizia civila nr. 496/R din 14.05.2009 pronuntata de Curtea de Apel Galati - Sectia contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 348/113/2009; decizia civila nr. 497/R din 14.05.2009 pronuntata de Curtea de Apel Galati - Sectia contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 7597/121/2008; decizia civila nr. 478/R din 07.05.2009 pronuntata de Curtea de Apel Galati - Sectia contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 106/91/2009; sentinta civila nr. 871 din 20.07.2009 pronuntata de Tribunalul Galati – Sectia comerciala, maritima si fluviala si de contencios administrativ si fiscal in dosar nr. 3512/121/2009, ramasa irevocabila prin decizia civila nr. 1168 din 26.11.2009 pronuntata de Curtea de Apel Galati – Sectia de contencios administrativ si fiscal; sentinta civila nr. 836 din 29.06.2009 pronuntata de Tribunalul Galati - Sectia comerciala, maritima si fluviala si de contencios administrativ si fiscal in dosar nr. 2950/121/2009, ramasa irevocabila prin decizia civila nr. 785/R din 08.10.2009 pronuntata de Curtea de Apel Galati – Sectia de contencios administrativ si fiscal; sentinta civila nr. 806 din 25.06.2009 pronuntata de Tribunalul Galati - Sectia comerciala, maritima si fluviala si de contencios administrativ si fiscal, ramasa irevocabila prin decizia civila nr. 1020/R din 05.11.2009 pronuntata de Curtea de Apel Galati – Sectia de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 2833/121/2009; sentinta civila nr. 758 din 15.06.2008 pronuntata de Tribunalul Galati – Sectia comerciala in dosarul nr. 2972/121/2009, ramasa irevocabila prin decizia nr. 926/29.10.2009 a Curtea de Apel Galati – Sectia de contencios administrativ si fiscal; sentinta civila nr. 605 din 14.05.2009 pronuntata de Tribunalul Galati  Sectia comerciala, maritima si fluviala si de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 1428/121/2009, ramasa irevocabila prin decizia civila nr. 982 din 13.11.2009 pronuntata de Curtea de Apel Galati – Sectia de contencios administrativ si fiscal; sentinta civila nr. 770 din 19.06.2009 pronuntata de Tribunalul Galati – Sectia comerciala, maritima si fluviala si de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 1861/121/2009, ramasa irevocabila prin decizia civila nr. 1033/R din 05.11.2009 pronuntata de Curtea de Apel Galati – Sectia de contencios administrativ si fiscal; decizia civila nr. 667 din 18.06.2009 pronuntata de Curtea de Apel Galati – Sectia de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 35/113/2009 la care se afla atasata sentinta civila nr. 1245/CA din 27.02.2009 pronuntata de Tribunalul Braila – Sectia comerciala si de contencios administrativ; decizia civila nr. 498/R din 14.05.2009 pronuntata de Curtea de Apel Galati – Sectia contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 265/113/2009, la care se afla atasata sentinta civila nr. 131/FCA din 04.03.2009 pronuntata de Tribunalul Braila – Sectia comerciala si de contencios administrativ;

7 - sentinta civila nr. 2326 din 01.07.2008 pronuntata de Tribunalul Teleorman - Sectia conflicte de munca, asigurari sociale si contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 762/87/2008, ramasa irevocabila prin respingerea de Curtea de Apel Bucuresti a recursului declarat de Directia Generala a Finantelor Publice Teleorman; sentinta civila nr. 2357 din 01.07.2008 pronuntata de Tribunalul Teleorman - Sectia conflicte de munca, asigurari sociale si contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 1092/87/2007, ramasa irevocabila prin respingerea de Curtea de Apel Bucuresti a recursului declarat de Directia Generala a Finantelor Publice la data de 08.12.2008; sentinta civila nr. 1779/12.05.2009 a Tribunalului Bucuresti – sectia IX Contencios administrativ si fiscal in dosar nr. 8055/3/2009, ramasa irevocabila prin respingerea de Curtea de Apel Bucuresti a recursului declarat de Administratia Finantelor Publice Sector 2 la data de 07.12.2009; sentinta civila nr. 166/F din 02.03.2009 pronuntata de Tribunalul Ialomita in dosarul nr. 1562/98/2008, ramasa irevocabila prin decizia civila nr. 1638 din 15.06.2009 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 3874/2/2008, la care se afla atasata incheierea din 15.07.2009;

8 - sentinta civila nr. 1303/CA din data de 25.06.2009 pronuntata de Tribunalul Hunedoara – Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal in dosar nr. 1016/97/2009, irevocabila prin nerecurare; sentinta civila nr. 892/CA din 06.05.2009 pronuntata de Tribunalul Hunedoara – Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal in dosar nr. 147/97/2009, ramasa irevocabila la data de 13.10.2009 prin respingerea recursului declarat de reclamant de Curtea de Apel Alba Iulia; sentinta civila nr. 473/CA din data de 21.05.2009 pronuntata de Tribunalul Hunedoara – Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal in dosar nr. 1678/109/2009, ramasa irevocabila prin nerecurare; decizia civila nr. 1019/CA din data de 06.10.2009 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 1213/85/2009; decizia civila nr. 914/CA din data de 30.06.2009 pronuntata in dosarul nr. 7555/107/2008 de Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia de contencios administrativ si fiscal;

9 - Decizia din 26 martie 2009 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti prin care s-a admis recursul declarat de Directia Generala a Finantelor Publice Teleorman si s-a modificat in tot sentinta civila nr. 2354 din 30.06.2008 pronuntata de Tribunalul Teleorman – Sectia conflicte de munca, asigurari sociale, contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 1318/87/2008, in sensul respingerii actiunii;

10 - decizia civila nr. 1645 din data de 11.05.2009 pronuntata de Curtea de Apel Cluj – Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 4110/117/2008;

11 - decizia civila nr. 1402 din data de 13.07.2009 pronuntata de Curtea de Apel Suceava – Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. 628/40/2009;

12 - sentinta civila nr. 656 din data de 02.07.2009 pronuntata de Tribunalul Covasna in dosarul nr. 336/119/2009, irevocabila prin neexercitarea recursului;
13 - sentinta civila nr. 126/CF din data de 18.11.2008 pronuntata de Tribunalului Neamt - Sectia comerciala si de contencios administrativ, ramasa irevocabila prin decizia civila nr. 497 din data de 14.05.2009 pronuntata de Curtea de Apel Bacau – Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal in dosar nr. 3388/103/2008; sentinta civila nr. 40/CF din 03.03.2009 a Tribunalului Neamt – Sectia comerciala si de contencios administrativ pronuntata in dosar nr. 3895/103/2008, ramasa irevocabila prin nerecurare; sentinta civila nr. 42/CF din data de 03.03.2009 a Tribunalului Neamt – Sectia comerciala si de contencios administrativ pronuntata in dosar nr. 4292/103/2008, ramasa irevocabila prin nerecurare;

*****

La nivelul Curtilor de Apel Bucuresti, Brasov si Alba Iulia s-au pronuntat hotarari definitive si irevocabile in ambele opinii.

Primele instante au retinut, in motivarea solutiilor de admitere a cererilor de restituire a taxei de poluare percepute in temeiul Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.

50/2008, pentru astfel de autovehicule, incompatibilitatea dispozitiilor ordonantei cu cele ale art. 25, 28 si 90 din Tratatul Comunitatii Europene, in sensul ca o astfel de taxa impiedica libera circulatie a unor astfel de bunuri si are un caracter protectionist si discriminatoriu, incalcand dispozitiile din Tratatul Comunitatii Europene suscitate, care interzic taxele vamale la trecerea frontierei sau cele cu efect echivalent (art. 25), restrictii cantitative si masurile cu efect echivalent (art. 28 si 29) si tratamentul discriminator intre produsele importate si cele de pe piata interna sau tratament protectionist ( art. 90 ).

Celelalte instante care au respins astfel de cereri, au sustinut compatibilitatea dispozitiilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 - in varianta in vigoare la momentul inmatricularii - cu dispozitiile art. 25, 28, 29, 90 ale Tratatului Comunitatii Europene.

* *
3. Jurisprudenta Curtii Europene de Justitie in materie

Cu privire la cerintele impuse de art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene in privinta taxarii acestora, CEJ s-a pronuntat in cauze precum:

C- 47/1988 – Comisia/Danemarca;
C- 345/1993 Americo Tadeu, Joao Nunes/Fazenda Público si Ministerio Público;
C- 393/1998 Antonio Gomes Valente/Fazenda Público
C- 290/2005 si C333/2005 Akos Nasadi si Ilona Nemeth/Vam-es Pezügyorseq Alfoldi, Regionalis Parancsnoksága.
C- 112/1984 Michel Humblat/Directeur des services fiscaux.

S-a apreciat ca nu prezinta relevanta, pentru stabilirea compatibilitatii regimului de taxare a autovehiculelor second-hand in raport de dispozitiile art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene, comparatia intre autovehiculele second-hand importate si cele de acelasi fel plasate in circulatie in statul membru, pentru ca astfel ar insemna sa se interzica statelor suverane sa aplice noi taxe sau sa modifice taxe existente.

Nu este, de asemenea relevanta nici comparatia situatiei autovehiculelor second-hand importate, deja inmatriculate in spatiul Uniunii Europene si taxate la prima inmatriculare in Romania, cu aceea a autovehiculelor deja inmatriculate in statul membru si care nu sunt supuse taxarii cu prilejul unei noi inmatriculari.

Potrivit Curtii, neutralitatea taxei se verifica prin compararea efectelor taxei asupra autovehiculelor importate dintr-un stat membru cu efectele asupra autovehiculelor similare inmatriculate, carora le-a fost deja aplicata taxa.

Prin exemplificare, s-a retinut ca valoarea autovehiculelor este compusa din pret si taxa de poluare.
Raportul dintre cele doua componente se pastreaza constant pe toata durata de functionare a autovehiculului. La momentul la care valoarea autovehiculului a scazut cu 50%, atat valoarea reziduala a pretului platit, cat si valoarea reziduala a taxei de poluare se vor diminua cu acelasi procent de 50%.

In consecinta, o taxa de prima inmatriculare, nediscriminatorie pentru un autovehicul similar ( ca vechime si motorizare ), dar importat dintr-un stat membru trebuie sa aiba un cuantum de 50% din valoarea taxei de prima inmatriculare platita pentru acelasi autovehicul in stare noua. Impunerea unei taxe mai mari s-ar reflecta intr-o crestere a pretului final al autovehiculului importat si acesta ar deveni astfel mai putin atractiv fata de cel deja inmatriculat. De aici rezulta caracterul discriminatoriu si prin consecinta incompatibilitatea cu art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene.

4. Consideratii asupra cauzelor care au determinat practica neunitara

Restituirea taxei percepute in temeiul Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008, ca de altfel in temeiul oricarei legislatii nationale, se poate justifica, in primul rand, pe o cauza generala comuna, constand in incompatibilitatea legislatiei nationale cu cea comunitara, mai exact pe incalcarea normei comunitare.

Asa cum a statuat CEJ, compatibilitatea taxarii autovehiculelor se analizeaza prin prisma dispozitiilor art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene si nu prin referire la dispozitiile art. 25 si 29 din Tratat, intrucat astfel de taxe tin de regimul de taxare interna, nefiind legate de trecerea frontierelor de catre respectiva marfa.
Art. 90 din Tratat acorda statelor membre libertate pentru determinarea propriei politicii de impozitare respectiv, ce produs sa fie taxat, pe ce baza si la ce nivel, etc.

Prevederile art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene limiteaza libertatea statelor membre in materie fiscala interzicand taxe discriminatorii si protectioniste, adica acele taxe care discrimineaza produsele importate de cele provenind de pe piata interna sau protejeaza anumite produse impotriva produselor concurente.
Instantele de judecata au examinat problema taxarii autovehiculelor second-hand, pornind de la compatibilitatea sau incompatibilitatea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 cu dispozitiile Tratatului Comunitatii Europene.

Astfel, instantele care au admis cererile de restituire a taxei au retinut incompatibilitatea regimului de taxare introdus prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 cu dispozitiile Tratatului Comunitatii Europene, iar cele care au respins cererile au retinut, dimpotriva, caracterul compatibil al acestor dispozitii cu Tratatul.

Rationamentul instantelor judecatoresti ce au admis astfel de cereri a pornit de la observatiile asupra dispozitiilor art. 148 din Constitutie – potrivit carora din momentul aderarii, legislatia comunitara primara si secundara face parte din dreptul intern, are caracter obligatoriu si prioritar fata de dispozitiile legale interne si in consecinta, in temeiul practicii CEJ, instantele judecatoresti pot ignora legislatia nationala contrara si aplica in mod direct dispozitiile comunitare.

Cum dispozitiile comunitare aduse in discutie de aceste instante, respectiv cele ale art. 23, 25, 28, 90 din Tratatul Comunitatii Europene, au efect direct pe verticala, continand interdictii neconditionate, remediul incalcarii acestora este restituirea taxei impuse, iar solutia este cea de admitere a actiunilor reclamantilor.
In privinta argumentarii utilizate in analiza compatibilitatii actului normativ intern cu dispozitiile Tratatului Comunitatii Europene, o remarca comuna se impune.
Niciuna dintre instante nu a simtit nevoia unei cereri de hotarare preliminara din partea CEJ, declarand ca se afla in fata a ceea ce se numeste „act clar – acte claire”, clarificare care nu se regaseste nici pe departe in hotararile pronuntate.

Astfel, acele instante care au admis cererile de restituire, au retinut incompatibilitatea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 cu dispozitiile art. 23, 25, 28 si 90 din Tratatul Comunitatii Europene, confundand taxarea interna cu cea vamala, desi exista suficienta practica CEJ – cea mai recenta chiar in domeniul taxarii autovehiculelor, care statueaza ca examinarea compatibilitatii acestor taxe se face prin raportare exclusiva la exigentele art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene, care interzice discriminarea si protectionismul.

Aceleasi instante, in analiza intreprinsa prin raportare la dispozitiile art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene, extrag incompatibilitatea taxarii prin comparatie cu decizii pronuntate de CEJ ce sunt irelevante in materia autovehiculelor second-hand.

Astfel, au decis ca dispozitiile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 sunt incompatibile cu cele ale art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene, pentru ca, in timp ce autovehicule, ce sunt inmatriculate pentru prima data in Romania dupa 01.07.2008, sunt taxate, taxa nu se aplica si celor din tara, inmatriculate anterior acestei date sau nu se aplica celor inmatriculate si taxate in Romania la o noua inmatriculare, cum se intampla cu cele inmatriculate in Uniunea Europeana si reinmatriculate pentru prima data in Romania.

Exista si pe aceasta tema practica CEJ.

Cu exemplificare, cea mai recenta este hotararea preliminara – solicitata de instantele din Ungaria si Polonia pe aceeasi tema, care a statuat ca o comparatie a situatiei autovehiculelor second-hand plasate in circulatie in Ungaria inainte de intrarea in vigoare a Legii privind taxele de inmatriculare este irelevanta.

Astfel, in cauzele reunite C-290/2005 si C-333/2005, avand ca obiect cererea de hotarare preliminara din partea instantei ungare, in materia taxarii autovehiculelor second-hand, CEJ a statuat ca o astfel de taxa, care nu se aplica automat pentru motivul ca autoturismele trec o frontiera, nu constituie o taxa vamala aplicabila importurilor sau o taxa cu efect echivalent aplicata asupra produselor provenite din statele membre, prohibite in sensul art. 23 si 25 din Tratatul Comunitatii Europene, ci o taxa de prima inmatriculare, care face parte din sistemul general de impozitare al bunurilor si trebuie examinata in lumina art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene.

S-a apreciat ca dispozitiile art. 90 par. 1 din Tratatul Comunitatii Europene interzic o taxa de prima inmatriculare, precum cea prevazuta de legea ungara privind taxele de inmatriculare, in masura in care:

(1) taxa este perceputa asupra autovehiculelor second-hand puse pentru prima data in circulatie pe teritoriul unui stat membru;

(2) valoarea taxei este determinata exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismelor ( tipul motorului, capacitatea cilindrica ), iar clasificarea, din punct de vedere al poluarii, este calculata fara a lua in calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea maniera astfel incat, atunci cand se aplica autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valorii taxei incluse in valoarea reziduala a unor autoturisme second-hand similare, care au fost deja inregistrate in statul membru in care sunt importate.

O comparatie cu autovehiculele second-hand puse in circulatie in statul membru inainte de aplicarea legii privind taxele de inmatriculare este irelevanta.
In plan national, instantele au pus in discutie, ceea ce CEJ a declarat cu mult timp inainte relevant, in materia taxei autovehiculelor second-hand, in cauza C-47/1988 Comisia/Danemarca, si anume in ce masura modul de calcul al taxei introdusa prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 asigura neutralitatea, egalitatea taxei impuse unui autovehicul second-hand, ce urmeaza a fi inmatriculat pentru prima data in Romania, cu taxa reziduala a unui autovehicul similar (ca grad de depreciere si motorizare) deja inmatriculat in Romania.

Exigentele impuse unei astfel de taxe sunt de mult explicate in cauza de mai sus, cu urmatorul exemplu:
„Valoarea autovehiculului nou este compusa din pretul acestuia la care se adauga taxa de prima inmatriculare, Raportul dintre cele doua componente se pastreaza constant pe toata durata de functionare a autovehiculului. Spre exemplu, la momentul la care valoarea autovehiculului a scazut cu 50%, atat valoarea reziduala a pretului cat si valoarea reziduala a taxei de prima inmatriculare platita se vor diminua cu acelasi procent, respectiv de 50%.”

In consecinta, o taxa de prima inmatriculare nediscriminatorie pentru un autovehicul similar ( ca vechime, motorizare ), dar importat dintr-un stat membru, trebuie sa aiba un cuantum de cel mult 50% din valoarea taxei de prima inmatriculare platita pentru acelasi autovehicul in stare noua. Impunerea unei taxe mai mari s-ar reflecta intr-o crestere a pretului final al autovehiculului importat, ce ar deveni astfel mai putin atractiv decat cel deja inmatriculat in statul membru. De aici rezulta caracterul discriminatoriu si drept consecinta, incompatibilitatea acestor dispozitii nationale cu cele ale art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene.

* *
Analiza practicii instantelor ce au respins cererile de restituire a taxei evidentiaza o cu totul alta situatie in materia cunoasterii dispozitiilor comunitare si practicii CEJ relevante. Este vorba despre practica transmisa de Curtile de Apel Alba Iulia, Cluj, Suceava, Bacau, Brasov si Bucuresti.

Si in acest caz, analiza vizeaza compatibilitatea Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 cu normele comunitare.Astfel, s-a retinut ca taxarea autovehiculelor tine de fiscalitatea interna, nefiind o taxa vamala cu efect echivalent si nici o masura netarifara de genul restrictiilor cantitative, astfel ca analiza acestui gen de taxe din perspectiva dreptului comunitar, trebuie sa se faca prin prisma dispozitiilor art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene si nu a dispozitiilor art. 25 si 28 din acelasi tratat.

Analiza exigentelor art. 90 este facuta de aceste instante prin referire la practica CEJ relevanta in materia taxarii interne in general si a taxarii autovehiculelor noi si second-hand in special.

Avem in vedere cauzele reunite C-290/2005 Nádasdi si C-333/2005 Németh; C-345/1993 Nunes Tadeu; C-132/1988 Comisia vs. Republica Elena; C-112/1984 Humblot; C-170/2007 Comisia vs. Polonia; C-74 Comisia vs. Grecia; C-527/2007 Comisia vs. Austria; C-47/1988 Comisia vs. Danemarca; cauza Costa/Enel, 1964; cauza Simmenthal, 1976; Cauza Weigel, 2004.

Asistam la o analiza a taxei instituita de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 prin prisma acestor exigente.
Concluzia instantelor in urma acestui demers a fost aceea ca sistemul din taxare introdus de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.50/2008 este compatibil cu art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene si prin consecinta cererile de restituire a taxei, perceputa in temeiul acestui act normativ, sunt nefondate si trebuie respinse.

Aceasta concluzie este insotita de o precizare la fel de importanta in sensul ca aceasta practica vizeaza Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.50/2008, varianta in vigoare la momentul inmatricularii anterior modificarilor introduse prin Ordonantele de Urgenta a Guvernului nr. 208/2008, 218/2008 si 7/2009.

Prin aceasta precizare, legata de compatibilitatea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 cu Tratatul Comunitatii Europene, instantele isi exprimau, in mod indirect, indoiala cu privire la compatibilitatea noului regim de taxare introdus prin modificarile ce au urmat.

Asa cum s-a aratat la prezentarea cadrului legislativ, prin dispozitiile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 208/2008, in vigoare la 08.12.2008 si ale Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 218/2008, in vigoare la 15.12.2008, s-a reglementat in sensul triplarii valorii taxei pe poluare pentru autovehicule la prima inmatriculare in Romania, fiind exceptate de la plata taxei autovehicule care indeplineau anumite caracteristici.

Cele doua acte normative, fiind adoptate unul dupa altul, au creat, printre altele, discriminari pentru cei ce au achizitionat autovehicule anterior datei de 08.12.2008 si nu le-au inmatriculat, fiind insa obligati sa suporte nivelul nou al taxei impusa prin cele doua ordonante.

Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 7/2009 s-au inlaturat aceste discriminari legate de momentul achizitionarii autovehiculelor si s-au dispus masuri pentru restituirea diferentelor taxei platite in plus, urmare taxarii discriminatorii. S-au mentinut scutirile dispuse anterior. Modificarile aduse Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 prin cele trei acte normative au determinat declansarea de catre Comisia Europeana a procedurii de „infringement” la 23.06.2009 si adoptarea la 28.12.2009 a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 117 din 29.12.2009 pentru punerea in acord a legislatiei in domeniu cu dispozitiile art. 110 din Tratatul de la Lisabona (intrat in vigoare in decembrie 2009), asa cum se retine in expunerea de motive.

* *

Urmare analizei intreprinse apreciem, pe de o parte ca instantele care au dispus respingerea cererilor de restituire a taxei de poluare sunt cele ce au dat o solutie in acord cu legea, iar pe de alta parte ca remediul pentru inlaturarea practicii neunitare nu este recursul in interesul legii prevazut de art.329 Cod procedura civila..
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 in forma nemodificata ce a facut obiectul analizei de compatibilitate de catre instante in cadrul practicii judiciare examinate nu mai este aceeasi cu Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 cu modificarile ulterioare.

Modificarile ulterioare sunt cele ce au determinat la data de 23.06.2009 declansarea de catre Comisia Europeana a procedurii de infringement, urmata de raspunsul Guvernului, in plan legislativ, la data de 29.12.2009, menit in opinia sa sa puna in acord Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 218/2008 cu dispozitiile art. 110 din Tratatul de la Lisabona.

In acelasi timp procedura declansata de comisie nu a luat sfarsit, nu cunoastem reactia Comisiei la noua modificare legislativa si nu este deloc exclus sa asistam la noi interventii legislative.

Modificarile aduse Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 prin Ordonantele de Urgenta ale Guvernului nr. 208/2008, 218/2008 si 7/2009 constau in scutire de taxe pentru anumite categorii de autovehicule, cu o anumita norma de poluare si capacitate cilindrica inmatriculate intr-o anumita perioada de timp – pun in discutie o alta dimensiune a taxarii interne prevazuta de art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene decat cea cu care s-au confruntat instantele in conditiile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 nemodificata.

Este vorba de caracterul protectionist al taxei, interzis de art. 90 par. 2 din Tratatul Comunitatii Europene.
Or, art. 90 din Tratat nu interzice determinarea taxei pe criterii obiective, cum sunt cele utilizate de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008, respectiv clasa de poluare, capacitate cilindrica, etc.

Se constata ca data inmatricularii nu reprezinta insa un criteriu admisibil.

De asemenea, scutirea de taxa nu este rezultatul aplicarii grilei si criteriilor, ci al ignorarii lor, iar o analiza a efectelor scutirii conduce la concluzia protectiei unor producatori de astfel de autoturisme, iar daca se dovedeste a fi unul dintre producatorii interni, atunci caracterul protectionist al taxei este evident.

- Remediul unei astfel de situatii este unul legislativ constand, pe de o parte, in inlaturarea pentru viitor a discriminarii, iar pentru trecut in restituirea taxei celor discriminati.

- Problema care a dat nastere practicii judiciare neunitare nu tine de intelesul diferit al legii romane, ci de cunoasterea si intelesul normelor de drept comunitar si a practicii Curtii Europene de Justitie relevante pentru domeniul fiscalitatii interne. In problema intelesului normei comunitare, fie ca priveste legislatie primara sau secundara, instantele nationale nu sunt obligate sa urmeze practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau a Curtii Constitutionale, ci, pe cea a Curtii Europene de Justitie.

- Din examinarea hotararilor de admitere, s-a constatat ca instantele au avut probleme cu privire la calificarea corecta, din punct de vedere a dreptului comunitar, a naturii taxei respective, daca taxa de poluare este o taxa fiscala, vamala sau o masura netarifara, gen restrictie cantitativa si cu determinarea dispozitiilor din Tratatul Comunitatii Europene in raport de care se apreciaza compatibilitatea. A fost apreciata deopotriva ca si taxa vamala sau cu efect echivalent, dar si ca restrictie cantitativa sau cu efect echivalent si supusa exigentelor art. 25 si 28 din Tratatul Comunitatii Europene in mod gresit.

In privinta analizei taxei prin prisma art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene atunci cand si o astfel de exigenta a fost supusa analizei, instantele judecatoresti nu s-au referit la practica CEJ relevanta cu privire la intelesul si intinderea art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene in materia taxarii interne, in genere, si a autovehiculelor, in special, fapt ce a condus instantele la concluzii gresite, dar nu cu privire la legea romana, ci la cea comunitara.

In timp ce instantele ce au pronuntat solutiile de admitere sustin ca dispozitiile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 sunt discriminatorii prin prisma art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene, pentru ca taxeaza autovehiculele second-hand ( la prima inmatriculare in Romania ), desi au fost deja inmatriculate in Comunitatea

Europeana, dar nu le taxeaza pe cele care au fost inmatriculate in Romania la o noua reinmatriculare, celelalte instante care au respins cererile facand referire la practica relevanta CEJ in materia art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene au aratat ca aceasta comparatie este nerelevanta pentru examinarea caracterului discriminatoriu al taxarii.

- Problemele de mai sus nu sunt cu privire la intelesul legii romane, ci al textului comunitar (art. 90 din Tratatul Comunitatii Europene).
Hotararile judecatoresti privind compatibilitatea sau incompatibilitatea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008 cu normele comunitare, fie ca au fost date urmare analizei prin prisma dispozitiilor art. 23, 25, 28, 90 din Tratatul Comunitatii Europene sau, exclusiv, prin prisma dispozitiilor art. 90 al Tratatul Comunitatii Europene nu au pornit de la interpretari diferite ale legii romane, ci de la intelesul diferit din perspectiva dreptului comunitar, a naturii taxei, a caracterului discriminatoriu sau protectionist al taxarii, probleme ce tin de domeniul dreptului comunitar.

Asadar, examenul de compatibilitate nu poate fi facut decat cu argumentele dreptului comunitar, iar rezultatul lui depinde exclusiv de corecta intelegere a acestuia, prin recurgerea la practica CEJ conturata in hotararile preliminare sau in procedura de infringement, mai ales atunci cand priveste intelesul normelor primare ale Tratatului Comunitatii Europene.

Problema devine si mai interesanta atunci cand se constata ca instantele nationale, inclusiv cele ce fac obiectul analizei noastre, (avem in vedere pe cele ce au pronuntat hotarari de admitere a cererilor de restituire) au constatat caracterul contrar al normei nationale (in cazul nostru Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50/2008) si au facut aplicatia efectului direct al normei comunitare, astfel incat solutia lor este una fundamentata pe norma comunitara urmare efectului direct pe verticala.

- Cu privire la intelesul normei comunitare, instantele trebuie sa urmeze practica CEJ instanta de judecata supranationala care asigura interpretarea uniforma a dreptului comunitar.

* *
In concluzie, remediul unei astfel de situatii trebuie cautat in mai multe directii si anume:

-  Continuarea procesului de formare profesionala a corpului judecatorilor in materia dreptului comunitar;

-  Recursul la cereri de hotarari preliminare catre CEJ, intrucat s-a remarcat ca niciuna dintre instantele, ce au facut obiectul analizei, nu a simtit nevoia unui astfel de demers, desi intelesul normei comunitare lacunare este lamurit de CEJ de la speta la speta. De altfel, acest demers ofera orientare nu numai instantei ce a solicitat-o, ci si celorlalte instante confruntate cu aceasta problema. Pana in prezent, o singura instanta, respectiv Tribunalul Sibiu a adresat CEJ o cerere de hotarare preliminara la data de 18.06.2009, in cauza nr. 4756/85/2008 in prezent nesolutionata ( urmare verificarii pe portal ).

-  Totodata, in egala masura demersul legislativ este unul salutar. Legiferarea este domeniul exclusiv al legislativului, dar controlul de compatibilitate cu normele comunitare este unul indirect judecatoresc. In conditiile in care este declansata procedura de infringement, in mod succesiv, semnalul este ca legislatia este incompatibila cu norma comunitara, fapt ce a determinat si avalansa cererilor de restituire.

Material publicat pe http://www.mpublic.ro