Schimbarea locuintei copilului

(1) Daca afecteaza exercitiul autoritatii sau al unor drepturi parintesti, schimbarea locuintei copilului, impreuna cu parintele la care locuieste, nu poate avea loc decat cu acordul prealabil al celuilalt parinte.

(2) În caz de neintelegere intre parinti, hotaraste instanta de tutela potrivit interesului superior al copilului, luand in considerare concluziile raportului de ancheta psihosociala si ascultandu-i pe parinti. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art. 264 fiind aplicabile.
Punere in aplicare

Punerea in aplicare este imediata, incepand cu data de 1 octombrie 2011, pentru toate cauzele care sunt pe rolul instantelor de judecata.

„ Dispozitiile Codului civil sunt aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, filiatie, adoptie si obligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a Codului civil. ”

—Art. 5. litera (2) din legea 71/2011

Expunere de motive

Nu exista mentiuni specifice in expunerea de motive a guvernului, relativ la acest articol. În proiectul noului codul civil al initiatorului legii apare insa urmatoarea mentiune: "Textul a fost introdus dupa modelul art.373-3 CCF si este important sa fie adoptat, tinand cont de situatiile din practica, in care un parinte isi schimba domiciliul, uneori chiar in strainatate, ceea ce face practic imposibila pentru celalalt parinte exercitarea drepturilor si indatoririlor parintesti." (a se vedea Proiectul Noului Cod Civil articolul 3771).
Comentariu

Mai ales dupa divort sau dupa separarea in fapt a parintilor schimbarea locuintei minorului poate fi subiect de divergente datorita riscului ca dreptul unuia dintre cei doi parinti de a pastra legaturi personale cu minorul (si respectiv a minorului de a pastra legaturi personale cu parintele in cauza) sa fie pus in primejdie.

În cazul in care parintii nu se inteleg, parintele rezident (cel care doreste schimbarea locuintei minorului) va trebui sa apeleze la instanta pentru a obtine o decizie in acest sens. Ca regula de jurisprudenta recomandam instantelor sa puna sarcina probei in contul parintelui care doreste schimbarea locuintei minorilor in afara jurisdictiei instantei, acesta trebuind sa dovedeasca de ce ar fi in interesul superior al copilului ca mutarea sa aiba loc.

Studiile psihologice au aratat ca mutarea locuintei minorilor (mai ales cand aceasta se intampla catre o alta localitate sau in interiorul unei localitati mari) sunt daunatoare interesului minorilor si este important ca doar motive serioase sa fie acceptate de catre instante. Se recomanda ca instantele sa utilizeze strategic a posibilitatea de a schimba locuinta minorului catre parintele care era anterior parinte nerezident, in scopul de a descuraja migratia ce are potentialul de a penaliza pe parintele nerezident. În conditiile in care ambii parinti au conditii locative relativ egale, locuiesc in aceiasi arie geografica si ambii doresc si dovedesc ca pot sa ingrijeasca de copil, orice tentativa de schimbare a locuintei copiilor ar trebui sa repuna in discutie candidatura ambilor parinti de a obtine statutul de parinte rezident, instanta trebuind sa aplice algoritmul de stabilire a locuintei minorului si foaia de scoring de mai jos, asigurandu-se ca ia in considerare avantajul relativ pe care il are parintele care nu se muta, prin faptul ca minorul nu va schimba vecinatatea si mediul social cu care este obisnuit.