In situatia in care cu privire la suprafata de teren in litigiu partile au declansat procedura de reconstituire a dreptului de proprietate in temeiul Legii nr. 18/1991, ocuparea abuziva de catre reclamant a acestei suprafete de teren, fara aprobarile primite in conditiile legii, nu pot crea in favoarea acestuia o posesie utila (conform art. 1846-1847 Cod civil), pe care sa o poata opune, in cadrul unei actiuni posesorii, intemeiate pe dispozitiile art. 674 Cod procedura civila, paratul legal pus in posesia respectivului teren de catre Comisia de aplicare a Legii fondului funciar, cu respectarea art. 27 din aceasta lege.
Prin sentinta civila nr. 2.613/1997, Judecatoria Buftea a respins, ca neintemeiata, actiunea posesorie formulata de reclamantii I.C si I.I impotriva paratului I.L. privind suprafata de 4 ha teren, situat in comuna 30 Decembrie, sola denumita "in tarina" - planul 111.
Sentinta a ramas definitiva prin respingerea, ca nefondat, a apelului formulat de reclamanti, potrivit deciziei civile nr. 884/A/26 martie 1998, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila.
Pentru a hotari astfel, instantele au retinut ca paratul a fost pus in posesia unei parti din terenul in litigiu prin procesul-verbal incheiat la data de 16 martie 1994, de catre Comisia pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, terenul fiind ocupat de parat, cu buna credinta, in baza aprobarii comisiei, ca reclamantii, desi au ocupat terenul in perioada 1992-1994, posesia lor nu a indeplinit conditiile art. 1846-1847 Cod civil pentru admisibilitatea actiunii posesorii (art. 674 alin. 1 pct. 3 Cod procedura civila) si ca nu au dreptul la culegerea fructelor sau la despagubiri, fata de dispozitiile art. 486 Cod civil.
Impotriva deciziei tribunalului au declarat recurs apelantii-reclamantii I.C si I.I., criticand-o ca fiind nelegala si netemeinica.
In motivarea recursului se sustine ca, in mod gresit, au retinut instantele neindeplinirea in speta a conditiilor actiunii posesorii, reclamantii facand dovada ca au avut in litigiu in perioada 1992-1994, chiar daca nu s-a intocmit de catre comisie nici o forma legala care sa ateste aceasta situatie de fapt.
Curtea de Apel constata ca recursul este nefondat, solutia instantei de apel nefiind rezultatul unei greseli grave de fapt, care sa decurga dintr-o apreciere eronata a probelor administrate, in temeiul art. 304 pct. 11 Cod procedura civila.
In cuprinsul actiunii introductive, reclamantii au precizat ca au preluat in posesie terenul in litigiu in anul 1992, prin reconstituirea dreptului de proprietate, conform Legii nr. 18/1991, fara sa depuna nici un inscris doveditor, in sensul celor sustinute.
Dimpotriva, toate inscrisurile depuse la dosar, eliberate de Comisia constituita pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 (adeverinte, proces-verbal de punere in posesie), confirma apararile paratului, din cuprinsul acestora rezultand ca in anul 1994 L.I. a fost pus in posesie de catre comisie asupra unei parti din terenul de 4 ha indicat in actiune, respectiv pentru 1,19 ha, restul fiind atribuit altor locuitori ai comunei.
Din aceleasi adeverinte rezulta ca reclamantul a ocupat abuziv, in anul 1992, suprafata de 4,33 ha, acesta "avand dreptul la suprafata de 0,92 ha, suprafata pe care a fost pus in posesie de catre Comisia comunala de aplicare a Legii nr. 18/1991".
Instantele au retinut corect ca in cauza nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate ale actiunii posesorii.
Pentru terenurile cooperativizate s-a adoptat Legea nr. 18/1991, reglementare speciala care deroga de la dispozitiile dreptului comun, nu numai cu privire la modalitatea de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate, ci si cu privire la modul de preluare in posesie a acestor terenuri.
Astfel, potrivit dispozitiilor art. 27 din Legea nr. 18/1991 (republicata), punerea in posesie a persoanelor indreptatite se face de catre comisie, dupa intocmirea unei documentatii prealabile si prin incheierea unui proces-verbal.
Mai mult, dispozitiile art. 108 din acelasi act normativ stabilesc ca ocuparea terenurilor "fara aprobarile primite, in conditiile legii", constituie infractiune.
In aceste conditii, elementul material al posesiei asupra terenului ocupar fara indeplinirea procedurii speciale prevazuta de Legea fondului funciar, nu este indeplinit, iar posesia astfel inceputa nu poate fi ocrotita pe calea actiunii posesorii.
Pe langa viciile posesiei, este de remarcat ca paratul intimat nu a tulburat prin propria-i actiune posesia reclamantilor, ci a fost pus in posesie asupra terenului de 1,19 ha, de catre comisie, autoritate abilitata de legiutor la indeplinirea operatiilor de punere in posesie si ale carei acte intocmite cu aceasta ocazie pot fi contestate pe calea contenciosului administrativ si nu prin actiunea posesorie de drept comun.
Fata de considerentele retinute, Curtea, in baza dispozitiilor art. 316 raportat la art. 296 Cod procedura civila, va respinge recursul, ca nefondat.
(Stefan Crisu, Elena Denisa Crisu: “Repertoriu de practica si literatura judiciara 1997-2000”; Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila, decizia nr. 2.008 din 4 decembrie 1998)
Un produs media marca Rentrop&Straton 
