Atentie: Efectele dreptului de retentie

Dreptul de retentie este consacrat de art. 2495-2499 Cod civil  si este definit ca dreptul celui care este dator sa remita sau sa restituie un bun, de a-l retine atat timp cat creditorul nu il despagubeste pentru cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut pentru acel bun ori pentru prejudiciile pe care bunul i le-a cauzat.

Principalul efect il reprezinta facultatea pe care creditorul retentor o are de a retine bunul pana la achitarea integrala a creantei sale. Prin acest efect, dreptul de retentie este o garantie pentru realizarea creantei retentorului.

Titularul dreptului de retentie este un simplu detentor precar, nu poate folosi bunul grevat si nu poate sa-si insuseasca fructele acestuia. Poate culege fructele, dreptul de retentie intanzindu-se si asupra acestora, dar trebuie sa le predea proprietarului odata cu bunul.

Un alt efect se refera la opozabilitatea fata de terti. Expresie a naturii juridice speciale, dreptul de retentie, spre deosebire de celelalte privilegii si garantii, nu necesita indeplinirea niciunei formalitati de publicitate pentru a putea fi opozabil tertilor. Cu toate acestea, cel care exercita un drept de retentie nu se poate opune urmaririi silite pornite de un alt creditor, insa are dreptul de a participa la distribuirea pretului bunului, in conditiile legii.


Autor: Jurist Iuliana Crosman

Cititi si: Dreptul de retentie: Aspecte esentiale si opinia specialistului