a) Capacitatea de folosinta reprezinta, conform art. 34 Cod civil, aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civile.
Capacitatea de folosinta incepe la nasterea persoanei si inceteaza odata cu moartea acesteia. In cadrul procedurii civile lipsa capacitatii de folosinta, adica faptul ca persoana a decedat, atrage inadmisibilitatea cererii in justitie. Lipsa acestei capacitati va fi invocata pe cale de exceptie, exceptia lipsei capacitatii de exercitiu putand fi pusa in discutie atat de instanta, din oficiu, cat si de parat prin intampinare. Desigur exista si posibilitatea ca o persoana sa decedeze in timpul procesului, caz in care, pe temeiul art. 243, Cod procedura civila, judecata se suspenda pentru introducerea in cauza a mostenitorilor sau poate continua cu mostenitorii persoanei decedate.
Ţinand cont de situatiile particulare cu care orice practician in drept se intalneste, se pune intrebarea : ce se intampla daca se constata ca persoana era decedata la momentul introducerii cererii, iar acest fapt nu putea fi cunoscut de reclamant deoarece nu are acces la informatii in lipsa existentei unei cereri de chemare in judecata? Teoretic, in temeiul art. 132, Cod.proc.civ., partea poate sa solicite un termen pentru modificarea cererii, in sensul introducerii in cauza a mostenitorilor pe baza informatiilor obtinute, insa in realitate aceasta cerere nu este admisa de catre instantele de judecata, lipsa capacitatii de exercitiu existand inainte de introducerea cererii de chemare in judecata.
b) Capacitatea de exercitiu – reprezinta, conform art. 37 Cod civil, aptitudinea persoanei de a incheia singura acte juridice civile. Conform art.41 alin. 2 si 3 Cod civil, Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercitiu restransa se incheie de catre acesta, cu incuviintarea parintilor sau, dupa caz, a tutorelui, iar in cazurile prevazute de lege, si cu autorizarea instantei de tutela. Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exercitiu restransa poate face singur acte de conservare, acte de administrare care nu il prejudiciaza, precum si acte de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent si care se executa la data incheierii lor.
De asemenea, conform art. 43 alin. 2 Cod civil, pentru cei care nu au capacitate de exercitiu, actele juridice se incheie, in numele acestora, de reprezentantii lor legali, in conditiile prevazute de lege. Aliniatul 3 al aceluiasi articol arata ca, persoana lipsita de capacitatea de exercitiu poate totusi incheia singura actele anume prevazute de lege (art. 42 Cod civil), actele de conservare, precum si actele de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent si care se executa la momentul incheierii lor.
Sanctiunea prevazuta la art. 44 Cod civil este aceea ca orice acte facute de persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, altele decat cele prevazute la art. 41 alin. (3) si la art. 43 alin. (3), precum si actele facute de tutore fara autorizarea instantei de tutela, atunci cand aceasta autorizare este ceruta de lege, sunt anulabile, chiar fara dovedirea unui prejudiciu.
Iar cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu rest ransa poate invoca si singur, in aparare, anulabilitatea actului pentru incapacitatea sa rezultata din minoritate ori din punerea sub interdictie judecatoreasca. Prin urmare, in functie de obiectul cererii de chemare in judecata, in cazul in care una dintre parti este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa aceasta va sta in proces prin reprezentant legal, tutore sau curator. Cu toate acestea, conform art. 46 alin.2 Cod civil, actiunea in anulare poate fi exercitata de reprezentantul legal, de minorul care a implinit varsta de 14 ani, precum si de ocrotitorul legal.
