CCR: In iunie, nu am sanctionat modificarea legislatiei in anul cu alegeri, ci consecintele negative asupra procesului si a dreptului la vot
Curtea Constitutionala a Romaniei nu a sanctionat, in sine, prin decizia din 27 iunie, modificarea legislatiei electorale in anul in care au loc alegeri, ci faptul ca aceasta modificare - care intervenea cu cateva luni inainte de scrutin - avea consecinte negative asupra bunei desfasurari a procesului electoral si a exercitarii dreptului la vot.
Precizarea CCR vine in urma comentariilor aparute in mass-media cu privire la modalitatea de interpretare si aplicare a dispozitiilor Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale 215/2001 si a Legii 393/2004 privind Statutul alesilor locali.
Prin decizia nr.682 din 27 iunie 2012, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale 215/2001 si a Legii 393/2004 privind Statutul alesilor locali, sesizare formulata de 54 de deputati apartinand grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.
In urma efectuarii controlului de constitutionalitate, Curtea a constatat ca legea criticata incalca dispozitiile constitutionale intrucat consacra o solutie legislativa contrara vointei poporului exprimate la referendumul national din data de 22 noiembrie 2009 cu privire la doua probleme de interes national: trecerea la un Parlament unicameral si reducerea numarului de parlamentari la maximum 300 de persoane.
"Pana la momentul adoptarii legii criticate in prezenta cauza, optiunea poporului in sensul reducerii numarului de parlamentari nu a format obiectul niciunei reglementari legislative. In ceea ce priveste reglementarea criticata, aceasta modifica legea electorala, respectiv Legea 35/2008, iar, prin reglementarea tipului de scrutin, poate determina o crestere a numarului de parlamentari, care nu respecta vointa poporului exprimata la referendum. Or, referendumul, indiferent de caracterul sau - decizional sau consultativ - cum este cazul referendumului national din anul 2009, reprezinta o modalitate de exercitare a suveranitatii nationale", se spune in comunicat.
De asemenea, judecatorii constitutionali au constatat ca legea criticata incalca principiul securitatii juridice intrucat modifica legislatia electorala in anul in care au loc alegeri, iar aceasta modificare are consecinte negative asupra bunei desfasurari a procesului electoral si a exercitarii dreptului la vot.
"Curtea nu a sanctionat, in sine, modificarea legislatiei electorale in anul in care au loc alegeri, ci faptul ca aceasta modificare - care intervenea cu cateva luni inaintea alegerilor - avea consecinte negative asupra bunei desfasurari a procesului electoral si a exercitarii dreptului la vot. Curtea a retinut in acest sens ca: '(...) legea criticata (...) modifica, in principal, tipul de scrutin stabilit de reglementarea electorala actual in materie, in incercarea de a corecta unele dintre deficientele acesteia. (...) Demersul legiuitorului nu este insa fundamentat in sensul retinut de Curte in jurisprudenta sa (in raport cu realitatile economice, politice si sociale ale tarii, rolul partidelor politice in procesul electoral, necesitatea rationalizarii Parlamentului), aspect criticat de autorii sesizarii cu referire la dispozitiile art. 147 alin. (4) din Constitutie, care consacra caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale", mai sustine Curtea.
CCR arata ca a constatat ca si legislatia electorala actuala a fost modificata cu mai putin de un an inainte de alegeri si ca spre deosebire insa de situatiile in care a avut a examina prevederi ale acestei legislatii, situatii cand nu a fost sesizata cu critici in acest sens, in prezenta cauza a fost sesizata si trebuie sa se pronunte cu privire la modificarea intempestiva a legislatiei electorale din perspectiva consecintelor pe care aceasta le produce - la fel ca in precedentul solutionat prin Decizia 51/2012-, precum si cu privire la nerespectarea dispozitiilor din Constitutie, care consacra caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii.
"Pentru a raspunde acestor critici, Curtea trebuie sa aiba in vedere evolutia legislatiei electorale si a problemelor de constitutionalitate pe care aceasta le-a ridicat de-a lungul timpului, reflectate in jurisprudenta sa in materie, jurisprudenta care a incorporat, in raport cu aceasta evolutie, prin receptarea jurisprudentei CEDO, o serie de principii statuate in documente internationale de referinta. Astfel, de-a lungul timpului, instabilitatea legislativa in materie electorala, determinata de modificarea acestei legislatii, cu precadere, in anii electorali, s-a relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juridica, ci si o cauza a deficientelor acestei legislatii, constatate cu prilejul aplicarii sale. De aceea, Curtea a constatat si a subliniat in repetate randuri necesitatea fundamentarii actului de legiferare, precum si a realizarii unui demers legislativ complex in materie electorala - a unei reexaminari 'de ansamblu' a Legii nr. 35/2008", mai precizeaza Curtea.
Sursa citata mai subliniaza ca a constatat ca, daca alin.(11) al art.48 din Legea 35/2008, astfel cum a fost modificata, prevede un scrutin majoritar uninominal, potrivit caruia mandatele de deputati si senatori se atribuie candidatilor care au obtinut cel mai mare numar de voturi in cadrul colegiilor uninominale, alin. (11 indice 2) al aceluiasi articol, introdus ca urmare a admiterii unui amendament formulat la Camera Deputatilor, prevede reguli suplimentare de atribuire a mandatelor de deputat.
"Astfel, in plus fata de mandatele rezultate din alegerea prin scrutin majoritar uninominal, la nivelul fiecarui judet "in care locuitorii apartinand comunitatii romanesti sau unei minoritati nationale depasesc, conform datelor oficiale finale ale ultimului recensamant al populatiei, 7% din totalul locuitorilor judetului", "se acorda un mandat in Camera Deputatilor candidatului cel mai bine plasat al competitorilor electorali apartinand acelei comunitati" in cazul in care "niciun candidat al competitorilor electorali apartinand acelei comunitati nu a obtinut mandat conform alin. (11). Asadar, la numarul de mandate stabilite pe baza normei de reprezentare reglementate de art. 5 din Legea 35/2008, se va adauga un numar de mandate variabil in functie de doua criterii: ponderea unei minoritati nationale, respectiv comunitatii romanesti in populatia unui judet si optiunea alegatorilor din judetul respectiv (care il poate plasa ori nu pe unul sau mai multi reprezentanti ai minoritatii/comunitatii printre cei alesi pe baza scrutinului uninominal)", se mai arata in comunicat.
Judecatorii CCR sustin ca astfel, in afara mandatelor de deputati si senatori ce rezulta direct din scrutin, poate exista un numar de mandate de deputati rezultate indirect din scrutin, altele decat cele la care se refera dispozitiile art. 62 alin. (2) teza a doua din Constitutie (a carei aplicare este realizata in legea electorala de un alt text - art. 9 din Legea nr. 35/2008).
Curtea mentiona ca aceasta reglementare este neconstitutionala prin: a) lipsa de legitimitate si reprezentativitate a unui mandat astfel stabilit si obtinut; b) incompatibilitatea cu dispozitiile art. 62 alin. (2) teza intai din Constitutie, potrivit carora "organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptul la cate un loc de deputat, in conditiile legii electorale"; c) incompatibilitatea cu dispozitiile constitutionale a conceptului de "comunitate romaneasca" cu referire la populatia unui judet al Romaniei.
"Astfel, mandatele atribuite in conformitate cu regula stabilita de alin. (112) al art. 48 din Legea nr. 35/2008 rezulta indirect din scrutin, iar numarul voturilor pe care il obtin persoanele carora li se atribuie aceste mandate, in raport cu numarul voturilor competitorilor electorali care obtin mandate prin scrutin majoritar uninominal la nivel de colegiu, respectiv circumscriptie electorala, determina o reprezentare incorecta si inegala a voturilor cetatenilor in Parlamentul Romaniei, in contradictie cu prevederile constitutionale ale art. 2 - Suveranitatea, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului si art. 62 alin. (1) potrivit caruia 'Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale'", mai subliniaza Curtea.
Instanta constitutionala mai arata ca acest numar de mandate nu se stabileste in functie de principiul reprezentativitatii, ci in raport cu ponderea minoritatilor nationale sau a comunitatii romanesti in cadrul circumscriptiei electorale, care poate sau nu depasi pragul minim de 7% stabilit in mod aleatoriu de catre legiuitor.
"Se observa ca stabilirea acestui prag nu are niciun temei constitutional sau legal. De altfel, reglementarea sa nu este motivata nici in Raportul intocmit de Comisia juridica de disciplina si imunitati din Camera Deputatilor, acolo unde amendamentul a fost introdus. (...) Curtea constata, totodata, ca dispozitiile alin.(11 indice 2) al art. 48 din Legea nr. 35/2008 determina o dubla reglementare a situatiei minoritatilor nationale care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, cata vreme Legea 35/2008 stabileste, in art. 9 alin. (1), ca '(1) Organizatiile cetatenilor apartinand unei minoritati nationale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care nu au obtinut in alegeri cei putin un mandat de deputat sau de senator, au dreptul, potrivit art. 62 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, la un mandat de deputat, daca au obtinut, pe intreaga tara, un numar de voturi egal cu cel putin 10% din numarul mediu de voturi valabil exprimate pe tara pentru alegerea unui deputat'", mai spune CCR.
Mai mult, arata Curtea, textul criticat extinde exceptia prevazuta de Constitutie pentru cetatenii apartinand minoritatilor nationale (definita de Legea 35/2008, in art. 2 pct. 29, ca fiind "acea etnie care este reprezentata in Consiliul Minoritatilor Nationale) si in ceea ce priveste persoanele de etnie romana, pe care, printr-o sintagma fara niciun suport constitutional, respectiv aceea de "comunitate romaneasca", le asimileaza, sub acest aspect, minoritatilor nationale.
"Or, sintagma 'poporul roman' pe care legiuitorul constituant o foloseste atunci cand, in art. 2 alin. (1), stabileste ca 'suveranitatea nationala apartine poporului roman', implica in mod necesar unitatea si unicitatea poporului, fiind incompatibila cu identificarea, in cadrul poporului roman si pe teritoriul Romaniei, a unor structuri bazate pe apartenenta la etnia romana - 'comunitati romanesti', ai caror membri sa beneficieze, in virtutea unui statut asimilat minoritatilor nationale, de drepturi conferite cetatenilor apartinand unei minoritati nationale in considerarea acestei apartenente. O astfel de reglementare incalca si dispozitiile art. 16 alin.(1) din Constitutie, potrivit carora 'cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari'", mai spune CCR.
Pentru toate aceste considerente, Curtea a constatat ca legea criticata incalca, in ansamblul sau, dispozitiile Constitutiei cuprinse in art.1 - Statul roman, art. 2 - Suveranitatea, art. 4 - Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni, art. 16 - Egalitatea in drepturi, art. 61 - Rolul si structura (Parlamentului), art.62 - Alegerea Camerelor si art. 147 alin. (4) privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale.
Sursa
Agerpres
