Ministerul Justitiei a transmis, intr-un
comunicat, mai multe precizari cu privire la proiectele Legilor Justitiei, dupa avizarea lor de catre CSM. Ministerul scrie ca in spatiul public au fost lansate mai multe acuzatii la adresa initiatorului proiectelor, in sensul ca legile ar fi "retrograde" si ca "ar fi astfel incalcata sau chiar vanduta suveranitatea nationala".
Printre cele mai controversate articole se refera la eliminarea de catre Ministerul Justitiei din proiectul Legii privind statutul judecatorilor si procurorilor a posibilitatii sanctionarii disciplinare a judecatorului pentru nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale, in favoarea aplicarii unei dispozitii obligatorii a dreptului Uniuniii Europene.
”Din nicio prevedere a celor trei proiecte nu reiese faptul ca se ignora caracterul obligatoriu al deciziilor CCR, nicio prevedere a legii nu stipuleaza caracterul facultativ al acestora” arata Ministerul Justitiei.
Potrivit sursei citate, ”prevederea din legea in vigoare in sensul ca judecatorul ar fi pasibil de sanctiuni disciplinare in cazul nerespectarii unei decizii a CCR este redundanta si lipsita de logica in raport de obligativitatea si a altor izvoare de drept”.
"Prevederea din legea in vigoare in sensul ca judecatorul ar fi pasibil de sanctiuni disciplinare in cazul nerespectarii unei decizii a CCR este redundanta si lipsita de logica in raport de obligativitatea si a altor izvoare de drept. Pentru un judecator, toate izvoarele de drept cu caracter obligatoriu sunt si raman obligatorii, iar judecatorul trebuie sa aiba deplina libertate si independenta in interpretarea, armonizarea, inlaturarea lor (in caz de conflict) si aplicarea lor. Pe de alta parte, a reglementa in lege faptul ca judecatorul este pasibil de sanctiune disciplinara daca nu aplica o decizie (obligatorie) a CCR este echivalent cu reglementarea conform careia un judecator este pasibil de sanctiune disciplinara in cazul in care nu aplica o prevedere legala (la fel de obligatorie) sau alt izvor de drept cu caracter obligatoriu (o decizie a Curtii de Justitie a Uniunii Europene sau o decizie a Curtii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu). Or, tocmai aceasta este ratiunea constructiei intregului capitol privind raspunderea disciplinara din proiectul de lege, care cuprinde nu mai putin de 4 articole (art. 271-art.274), particularizarea abaterii disciplinare prin referire doar la deciziile CCR ducand la o concluzie gresita si la o interpretare contrara scopului urmarit de legiuitor", se mai arata in comunicatul MJ.
Ministerul mai face referire la recentul raport privind Statul de Drept, publicat la 13 iulie 2022.
”Avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale si, in special, faptul ca nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale constituie o abatere disciplinara in temeiul dreptului national, o instanta romana a sesizat CJUE cu o cerere de decizie preliminara, context in care Curtea de Justitie a statuat ca instantele nationale trebuie sa poata examina compatibilitatea dispozitiilor nationale cu dreptul Uniunii, indiferent daca acestea au fost sau nu declarate constitutionale printr-o decizie a Curtii Constitutionale nationale. Curtea a precizat totodata ca dreptul Uniunii se opune oricarei reglementari sau practici nationale care ar angaja raspunderea disciplinara a unui judecator national pentru nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale contrare dreptului Uniunii. Pentru a raspunde acestor preocupari, in contextul procedurii legislative de elaborare a noilor legi in domeniul justitiei, s-a propus abrogarea prevederii privind abaterea disciplinara de a nu lua in considerare o decizie a Curtii Constitutionale”(pag. 28-29)
”Pe de alta parte, acest Raport evalueaza similar si fara discriminari situatia existenta in toate statele membre ale UE, fiind un important instrument in pastrarea standardelor privind drepturile, libertatile fundamentale ale cetatenilor, democratia, libertatea presei si independenta Justitiei, respectiv valorile fundamentale pe care este cladita Uniunea Europeana si ordinea juridica creata suveran de statele membre, inclusiv Romania, in cadrul acestei uniuni, considerata unanim pe plan global drept cea mai sofisticata constructie statal – juridica unionala de state suverane care garanteaza in cel mai inalt grad libertatea, prosperitatea si Justitia pentru cetatenii statelor suverane membre care o compun”, mai arata ministerul.
Institutia sustine ca ”se impune cu usurinta concluzia ca intre dreptul unional, dreptul national si suveranitatea nationala este o legatura directa si subtila, pe de o parte, dreptul unional nu poate izvori decat prin manifestarea suveranitatii nationale a statelor membre, ca state organizate pe principiul legalitatii si al regulii de drept, bazate deci pe constitutionalitate si legalitate nationala, garantata de o justitie independenta”.
E-JURIDIC.RO
