Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele IX-XII
Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII
Limba si literatura romana - Teste rezolvate pentru clasa a V-a
In ceea ce priveste obligatia retinuta in rechizitoriu in sarcina inculpatilor, respectiv cea prevazuta de art. 46 alin. 1 lit. d) teza a III a din Legea nr. 333/2003, judecatorul fondului retine: potrivit art. 297 alin. 1 Cod penal constituie infractiunea abuzul in serviciu “fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”, art. 308 Cod penal stipuland ca dispozitiile art. 289-292, 295, 297-301 si 304 privitoare la functionarii publici se aplica in mod corespunzator si faptelor savarsite de catre sau in legatura cu persoanele care exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul unei persoane fizice dintre cele prevazute la art. 175 alin. (2) ori in cadrul oricarei persoane juridice.
Decizia nr. 405 din 15.06.2016 Curtea Constitutionala a decis ca dispozitiile art. 297 alin. 1 Cod penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma “indeplineste in mod defectuos” din cuprinsul acesteia se intelege “indeplineste prin incalcarea legii”.
Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov a precizat ca inculpatii C. si A., in calitate de agenti de paza la S.C. I. S.R.L. (localul 4 F.) aflati in timpul serviciului au incalcat dispozitiile art. 46 lit. d) din Legea nr. 333/2003 (f. 45, vol. I, d.i).
Potrivit art. 46 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 333/2003 – ”in timpul serviciului, personalul de paza este obligat: sa opreasca si sa legitimeze persoanele despre care exista date sau indicii ca au savarsit infractiuni ori alte fapte ilicite in obiectivul pazit, pe cele care incalca normele interne stabilite prin regulamentele proprii, iar in cazul infractiunilor flagrante, sa prinda si sa prezinte politiei pe faptuitor, sa opreasca si sa predea politiei bunurile ori valorile care fac obiectul infractiunii sau al altor fapte ilicite, luand masuri pentru conservarea ori paza lor, intocmind totodata un proces-verbal pentru luarea acestor masuri. Procesul-verbal astfel intocmit constituie act de sesizare a organelor de urmarire penala”.
In speta dedusa judecatii probele administrate au stabilit mai presus de orice indoiala ca in imediata apropiere (30-50 m.) a localului F. din mun. G., in dimineata zilei de 01.05.2015 persoanele vatamate B. si D., in jurul orei 05,00 au fost agresate fizic de doua persoane ramase neidentificate, precum si de inculpatul A. aflat in timpul exercitarii atributiilor de serviciu ca agent de paza la clubul mentionat, fiind asadar o infractiune flagranta (descoperita in momentul savarsirii ei sau inainte ca efectele ei sa se fi consumat), iar inculpatii desi au urmarit desfasurarea ei si chiar au iesit afara in timp ce victimele se aflau la pamant nu numai ca nu au intervenit, dar, asa cum s-a aratat mai sus nu au prezentat politiei faptuitorii care se aflau in interiorul localului cand lucratorii de politiei faceau primele investigatii si nu au intocmit procesul-verbal prevazut de text (evident ca nici nu aveau cum sa il intocmeasca de vreme ce nu isi indeplinisera obligatiile de a interveni, de a prinde si de a prezenta politiei faptuitorii, procesul-verbal urmand a confirma luarea acestor masuri). Inculpatii s-au limitat la a asista pasiv cum doua persoane sunt lovite chiar sub ochii lor, persoane pe care chiar inculpatii ca agenti de paza ii dadusera anterior afara din club la solicitarea managerului, asadar altercatia pornise din local, pentru ca apoi sa se apere in fata instantei spunand ca altercatia nu a avut loc in restaurant, asa incat nu erau obligati sa intervina.
Judecatorul observa ca obligatia care le revine agentilor de paza in cea de-a treia teza a art. 46 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 333/2003 priveste o infractiunea flagranta despre care agentii iau cunostinta in timpul serviciului indiferent daca are loc in interiorul obiectivului pazit sau in exteriorul acestuia. O altfel de interpretare ar goli de continut acest text, intrucat legiuitorul a intentionat sa asigure posibilitatea de a identifica si prinde mai repede autorii unor astfel de fapte de care iau cunostinta agentii de paza in timpul serviciului si care, evident, nu pot avea loc decat la o distanta relativ mica de obiectivul pazit, astfel incat sa poata fi observata de acestia. In speta inculpatii C. si A., in calitate de agenti de paza aflati in timpul exercitarii atributiilor de serviciu, au nesocotit dispozitiile legale mentionate, cu atat mai mult cu cat incidentul a pornit din interiorul clubului, ei fiind cei care i-au evacuat si aveau obligatia de a interveni pentru ajutarea victimelor, prinderea si identificarea autorilor agresiunii in vederea tragerii la raspundere penala, inculpatii actionand exact contrar.
In ceea ce priveste infractiunea de purtare abuziva retinuta in sarcina inculpatului A. potrivit art. 296 Cod penal constituie purtare abuziva ”Intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o persoana de catre cel aflat in exercitarea atributiilor de serviciu se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda.
(2) Amenintarea ori lovirea sau alte violente savarsite in conditiile alin. (1) se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime”. Subiectul activ este persoana care se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, fara a exista nicio referire la calitatea acesteia de functionar sau functionar public. In doctrina (C. Rotaru, A.R. Trandafir,V. Cioclei – Drept penal, partea speciala II, Editura CH Beck, Bucuresti 2018, pag. 377 ) s-a aratat ca posibilitatea angajarii raspunderii penale exista chiar si pentru cei care exercita o insarcinare in serviciul unei persoane fizice, alta decat cele prevazute de art. 175 alin. 2 Cod penal (care nu indeplineste, asadar conditiile de la art. 308), de exemplu daca o persoana loveste menajera pe care a angajat-o sau garda de corp. Esential pentru retinerea infractiunii de purtare abuziva este ca subiectul activ la momentul comiterii faptei sa se afle in exercitarea atributiilor de serviciu. Asa cum s-a aratat in prezenta motivare, inculpatul A. a lovit-o pe persoana vatamata B. in timp ce, in fapt, exercita serviciul de agent de paza la clubul F. din mun. G., fara a avea vreo relevanta penala imprejurarea ca nu exista un contract de munca inregistrat la I.T.M.
Fata de aceste considerente, in baza art. 386 alin. 1 Cod procedura penala instanta a respins schimbarea incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina inculpatului A. din infractiunile de abuz in serviciu prevazuta de art. 297 alin. 1 Cod penal si purtarea abuziva prevazuta de art. 296 alin. 2 Cod penal rap. la art. 193 alin. 2 Cod penal (persoana vatamata B.) cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal in infractiunile abuz in serviciu prevazuta de art. 297 alin. 1 Cod penal si lovirea sau alte violente prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal (persoana vatamata B.) cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatului C. care la data de in data de 01.05.2015, in jurul orelor 04,00 in timp ce executa serviciul de paza la S.C. I. S.R.L. (localul F.) situata in mun. G., str. J. nr. xx, jud. G., a asistat din interiorul clubului la evenimentul petrecut in afara localului fara a interveni, desi era obligat sa o faca, unde persoanele vatamate B. si D. erau lovite de catre o persoana necunoscuta, dupa care nu a acordat sprijin organelor de politie, nu a oprit si nu a prezentat acestora toate persoanele implicate in incidentul mentionat, incalcand astfel dispozitiile art. 46 lit. d) din Legea nr. 333/2003, intruneste elementele de tipicitate obiectiva si subiectiva ale infractiunii abuzul in serviciu, prevazuta de art. 297 alin. 1 Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatului A. care la data de 01.05.2015, in jurul orelor 04,00 in timp ce executa serviciul de paza la S.C. I. S.R.L. (localul F.) situata in mun. G., str. J. nr. xx, jud. G., a asistat din interiorul clubului la evenimentul petrecut in afara localului fara a interveni, desi era obligat sa o faca, unde persoanele vatamate B. si D. erau lovite de catre o persoana necunoscuta, dupa care nu a acordat sprijin organelor de politie, nu a oprit si nu a prezentat acestora toate persoanele implicate in incidentul mentionat, incalcand astfel dispozitiile art. 46 lit. d) din Legea nr. 333/2003, intruneste elementele de tipicitate obiectiva si subiectiva ale infractiunii abuzul in serviciu, prevazuta de art. 297 alin. 1 Cod penal.
Sub acelasi aspect, fapta inculpatului A. care la data de 01.05.2015, in jurul orelor 04,00 in timp ce executa serviciul de paza la S.C. I. S.R.L. (localul F.) situata in mun. G., str. J. nr. xx, jud. G., a lovit persoana vatamata B. cu pumnul in zona fetei, producandu-i vatamari corporale care au necesitat pentru vindecare 28-30 zile ingrijiri medicale, intruneste elementele de tipicitate obiectiva si subiectiva ale infractiunii purtarea abuziva, prevazuta de art. 296 alin. 2 Cod penal rap. la art. 193 alin. 2 Cod penal.
In privinta laturii subiective, inculpatii au savarsit infractiunile retinute in sarcina lor cu intentie directa.
La individualizarea pedepsei ce a fost stabilita in sarcina inculpatilor C. si A. instanta a avut in vedere criteriile prev. de art. 74 Cod penal si anume: imprejurarile si modul de comitere a infractiunilor, precum si mijloacele folosite – folosindu-se de alte persoane care erau in club si pe care le-au determinat sa exercite violente asupra persoanelor vatamate, sub protectia anonimatului, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita si care priveste normala desfasurare a relatiilor de serviciu, demnitatea, integritatea fizica a persoanei; natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii – pe care instanta il apreciaza la un nivel ridicat, pe fondul crearii unor vatamari corporale persoanelor vatamate, impiedicarii identificarii si tragerii la raspundere penala a celorlalti participanti la fapta de lovire; motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit – nu au putut explica; natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului – inculpatul A. este cunoscut cu antecedente penale suferind multiple condamnari pentru infractiuni grave: camatarie, santaj, ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii si ordinii publice, incaierare, fiind cercetat in alta cauza pentru savarsirea unei infractiuni de tentativa la omor; conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal – inculpatii au negat faptele retinute in sarcina lor in scopul evitarii raspunderii penale, manifestand dispret si nepasare fata normele legale si rigorile legii penale si nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala – inculpatul A. are varsta de 29 ani, este necasatorit, studii 4 clase, iar inculpatul C. are varsta de 39 de ani, studii 10 clase si scoala profesionala, agent de paza la S.C. I. S.R.L..
Fiind dovedita existenta faptelor, elementele de tipicitate obiectiva si subiectiva ale infractiunii, precum si savarsirea acestora de catre inculpati, instanta urmeaza sa antreneze raspunderea penala, apreciind ca scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse intr-un cuantum indestulator pentru infractiunile savarsite.
Raportat la toate aceste criterii, instanta a apreciat necesitatea aplicarii unei pedepse orientate spre mediu ce se va executa in regim de detentie in conformitate cu prevederile art. 60 Cod penal, avand in vedere gravitatea infractiunilor pe care le-au savarsit inculpatii si cuantumul pedepsei aplicate, instanta apreciind ca prin aceasta modalitate de individualizare judiciara a executarii pedepsei poate fi atins scopul prevazut de legiuitor, dand posibilitatea acestora sa reflecteze asupra valorilor sociale pe care le-au incalcat si sa-si adapteze comportamentul viitor la aceste valori.
Avand in vedere natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si atitudinea procesuala de care a dat dovada inculpatul, in baza art. 67 Cod penal va aplica acestora pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de prevazute de Codul penal in art. 66 alin. 1 lit. a) - dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si lit. b) – dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, pe o perioada de 2 (doi) ani de la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale aplicate prin prezenta sentinta.
In aplicarea directa si prioritara a dispozitiilor art. 3 din Protocolul aditional I la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, asa cum au fost interpretate de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Hirst c. Regatului Unit, vazand si decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. LXXIV(74)/05.11.2007 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 545 din 18/07/2008, instanta le va aplica inculpatilor pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de Codul penal in art. 66 alin. 1 lit. a) - dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice si lit. b) – dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, de la ramanerea definitiva a prezentei sentinte si pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale aplicata prin prezenta hotarare.
Astfel, in baza art. 297 alin. 1 Cod penal a condamnat pe inculpatul C. la pedeapsa de 2 (doi) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii abuzul in serviciu (persoane vatamate B. si D.).
In baza art. 297 alin 1 Cod penal a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii abuzul in serviciu, prev. de art. 297 alin.1 Cod penal. (persoane vatamate B. si D.).
In baza art. 296 alin. 2 Cod penal raportat la art. 193 alin. 2 Cod penal a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 2 (doi) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii purtarea abuziva prevazuta de art. 296 alin. 2 Cod penal rap. la art. 193 alin. 2 Cod penal (persoana vatamata B.).
A constatat ca infractiunile pentru care inculpatul A. a fost condamnat prin prezenta sunt concurente cu infractiunile pentru care acesta a fost condamnat prin sent. nr. 1257/09.07.2015 pronuntata in dosarul nr. xxxxx/197/2012 a Judecatoriei Brasov, definitiva prin decizia penala nr. 320/C/18.04.2016 a Curtii de Apel Brasov, precum si cu cele pentru care a fost condamnat prin sentinta penala nr. 1694/16.09.2016 pronuntata de Judecatoria Brasov in dosarul nr. xxxx/197/2016 definitiva prin decizia penala nr. 943/Ap/27.12.2016 a Curtii de Apel Brasov – Sectia penala.
A mentinut anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 1 an inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 1257/09.07.2015 pronuntata in dosarul nr. xxxxx/197/2012 a Judecatoriei Brasov, definitiva prin decizia penala nr. 320/C/18.04.2016 a Curtii de Apel Brasov, dispusa prin sentinta penala nr. 1694/16.09.2016 pronuntata de Judecatoria Brasov in dosarul nr. xxxx/197/2016 definitiva prin decizia penala nr. 943/Ap/27.12.2016 a Curtii de Apel Brasov – Sectia penala.
A descontopit pedeapsa rezultanta de 4 ani si 6 luni inchisoare aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. 1694/16.09.2016 pronuntata de Judecatoria Brasov in dosarul nr. xxxx/197/2016 definitiva prin decizia penala nr. 943/Ap/27.12.2016 a Curtii de Apel Brasov – Sectia penala in pedepsele componente pe care le va repune in individualitatea lor: 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a) Cod penal si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 322 alin. 1 Cod penal (ambele aplicate prin sentinta penala nr. 1257/09.07.2015 pronuntata in dosarul nr. xxxxx/197/2012 a Judecatoriei Brasov, definitiva prin decizia penala nr. 320/C/18.04.2016 a Curtii de Apel Brasov), 3 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 207 alin. 1 si 3 Cod penal si 1 an si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 351 Cod penal (ambele aplicate prin sentinta penala nr. 1694/16.09.2016 pronuntata de Judecatoria Brasov).
In baza art. 38 alin. 1 si art. 39 alin. 1 lit. b) Cod penal a contopit pedepsele stabilite prin prezenta cu pedepsele aplicate prin sentintele penale nr. 1257/09.07.2015 pronuntata in dosarul nr. xxxxx/197/2012 a Judecatoriei Brasov, definitiva prin decizia penala nr. 320/C/18.04.2016 a Curtii de Apel Brasov si nr. 1694/16.09.2016 pronuntata de Judecatoria Brasov in dosarul nr. xxxx/197/2016 definitiva prin decizia penala nr. 943/Ap/27.12.2016 a Curtii de Apel Brasov – Sectia penala, asa cum au fost repuse in individualitatea lor, stabilind pedeapsa cea mai grea, de 3 ani si 6 luni inchisoare, la care adauga un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv un spor de 2 ani si 4 luni inchisoare, stabilind in sarcina inculpatului o pedeapsa rezultanta de 5 (cinci) ani si 10 (zece) luni inchisoare.
In baza art. 45 alin. 3 lit. a) Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa complementara prevazuta de art. 66 alin. 1 lit. a, b si n Cod penal, respectiv a interzicerii dreptului dea fi ales in autoritati publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat si de a comunica cu persoana vatamata E. pe o perioada de 2 ani, in conditiile prevazute de art. 68 Cod penal.
In baza art. 45 alin. 5 Cod penal raportat la art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevazute de art.66 alin.1 lit. a), b) si n) Cod penal (dreptului dea fi ales in autoritati publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, dreptul de a comunica cu persoana vatamata E.) pe durata executarii pedepsei principale conform art. 65 alin. 3 Cod penal.
In baza art. 72 alin.1 Cod penal si art. 73 alin. 1 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicata de 5 ani si 2 luni inchisoare, durata retinerii din data de 09.11.2015, durata arestului preventiv din data de 10.11.2015 la 27.12.2016, precum si perioada deja executata de la 27.12.2016 la zi.
A anulat M.E.P.I. nr. 2208/2016 din 27.12.2016 emis de Judecatoria Brasov in baza sentintei penale nr. 1694/16.09.2016 pronuntata de Judecatoria Brasov in dosarul nr. xxxx/197/2016 definitiva prin decizia penala nr. 943/Ap/27.12.2016 a Curtii de Apel Brasov – Sectia penala si a dispus emiterea unor noi forme de executare la baza ramanerii definitive a prezentei hotarari.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei, a constatat ca in termen legal persoanele vatamate persoanelor vatamate D. (f. 28, vol. I, d.i) si B. (f. 29, vol. I, d.i) s-au constituit parti civile in procesul penal cu sumele de 10.000 euro cu titlu de daune morale si 5.000 lei daune materiale, pretentii solicitate in cazul inc. D. de la ”persoana care l-a lovit” (f. 127 verso, vol. I, d.i).
La termenul de judecata din 10.04.2018 (f. 186, vol. II, d.i) persoana vatamata B. a depus la dosarul cauzei declaratia autentificata sub nr. 729/30.03.2018 la Societatea Profesionala Notariala ”O. si P.” (f. 186, vol. II, d.i) potrivit careia persoana vatamata ar fi fost de acord cu retragerea plangerii prealabile fata de inc. A. in situatia in care s-ar fi retinut in sarcina acestuia din urma infractiunea lovirea sau alte violente, prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal declarand totodata ca nu mai are nicio pretentie materiala fata de inculpatul A. decurgand din infractiunea de lovire sau alte violente.
Judecatorul fondului ca sub aspectul daunelor materiale provocate de actiunea de lovire exercitata de inculpatul A. asupra victimei B. acesta a inteles sa declare ca nu mai are nicio pretentie, motiv pentru care va lua act ca persoana vatamata B. a renuntat la pretentiile civile formulate fata de inculpatul A..
In ceea ce priveste actiunea civila formulate de partea civila D. (f. 28, vol. I, d.i) aceasta a solicitat sumele de 10.000 euro cu titlu de daune morale si 5.000 lei daune materiale de la ”persoana care l-a lovit” (f. 127 verso, vol. I, d.i). Or, in speta dedusa judecatii nu a fost trimisa in judecata aceasta persoana si, in consecinta, instanta a constatat ca persoanele vatamate B. si D. nu s-au constituit parti civile in procesul penal in raport de savarsirea infractiunii abuzul in serviciu.
(…)
In ce priveste apelul declarat de inculpatul C., curtea constata ca acesta este intemeiat sub aspectul neretinerii dispozitiilor art. 308 Cod penal si sub aspectul individualizarii modalitatii de executare a pedepsei.
Inculpatul C. nu are calitatea de functionar public, deoarece acesta este angajat al unei societati comerciale private, iar nu a vreunei autoritati sau institutii din cele enumerate la art. 175 Cod penal. S.C. I. S.R.L., la care inculpatul exercita activitatea de agent de paza, este o persoana juridica privata, astfel incat sunt incidente in cazul inculpatului C. prevederile art. 308 Cod penal, potrivit carora dispozitiile art. 297 Cod penal privind abuzul in serviciu se aplica in mod corespunzator si faptelor savarsite de catre sau in legatura cu persoanele care exercita o insarcinare de orice natura in serviciul oricarei persoane juridice.
Cum dispozitiile art. 308 Cod penal prevad ca in acest caz limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime, rezulta ca retinerea dispozitiilor art. 308 Cod penal in cazul inculpatului C. creeaza o situatie mai favorabila acestuia. Prin aplicarea acestui articol limitele de pedeapsa prevazute de lege pentru infractiunea savarsita de inculpat sunt mai reduse si din acest motiv se impune admiterea apelului inculpatului sub acest aspect. Chiar daca, in concret, instanta de apel nu reduce cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, deoarece apreciaza ca aceasta a fost corect stabilita, este obligatorie retinerea dispozitiilor art. 308 Cod penal in incadrarea juridica a faptei.
De asemenea, curtea constata ca apelul inculpatului C. este intemeiat sub aspectul modalitatii de individualizare a executarii pedepsei.
Curtea constata ca instanta de fond i-a aplicat inculpatului C. o pedeapsa de 2 ani inchisoare, cu executare in regim de detentie, pentru infractiunea de abuz in serviciu, prevazuta de art. 297 alin. 1 Cod penal. Cuantumul pedepsei stabilite de instanta de fond este corect stabilit, tinand cont de circumstantele reale si personale ale savarsirii infractiunii. Inculpatul a comis o infractiune destul de grava, prin neindeplinirea cu stiinta a atributiilor de serviciu in noaptea de 30.04/01.05.2015. Fapta acestuia a creat o stare de neincredere in indeplinirea corecta a atributiilor de serviciu de catre agentii de paza, care au obligatia de a asigura apararea integritatii corporale a persoanelor.
Avand in vedere ca inculpatul C. a savarsit infractiunea de abuz in serviciu in modalitatea atenuata, prevazuta de art. 308 Cod penal, si tinand cont de circumstantele reale si personale ale inculpatului, curtea constata ca se impune amanarea aplicarii acestei pedepse, potrivit dispozitiilor art. 83 Cod penal.
Astfel, din probele administrate rezulta ca fapta de abuz in serviciu comisa de inculpat nu este una deosebit de periculoasa, avand in vedere ca nu a produs consecinte deosebit de grave pentru persoana juridica la care acesta este angajat sau pentru persoanele vatamate din prezenta cauza. Dimpotriva, in urma cercetarilor au fost identificati agresorii persoanelor vatamate, iar acestea din urma s-au si impacat cu unul dintre agresori.
De asemenea, la individualizarea modalitatii de executare a pedepsei curtea va tine cont si de faptul ca inculpatul C. nu are antecedente penale si este integrat in munca, motiv pentru care se impune amanarea aplicarii pedepsei de 2 ani inchisoare, stabilita in sarcina acestui inculpat pentru infractiunea savarsita.
Riscul revocarii amanarii aplicarii pedepsei in cazul savarsirii unei noi infractiuni in termenul de supraveghere stabilit de instanta constituie o amenintare suficienta pentru inculpat, astfel incat acesta sa nu mai comita alte infractiunii. Din acest motiv nu este necesara executarea efectiva a pedepsei stabilite in sarcina inculpatului.
Pentru aceste motive, in baza art. 421 pct. 2 lit. a) Cod procedura penala curtea va admite apelul formulat de inculpatii C. impotriva sentintei penale nr. 845/08.05.2018 pronuntata de Judecatoria Brasov in dosarul cu numarul de mai sus, pe care o desfiinteaza cu privire la neretinerea dispozitiilor art. 308 Cod penal si modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului C..
Rejudecand in aceste limite, curtea va retine aplicarea dispozitiilor art. 308 Cod penal cu privire la infractiunea de abuz in serviciu, prevazuta de art. 297 alin. 1 Cod penal, savarsita de inculpatul C..
In baza art. 396 alin. 1 si 4 Cod procedura penala, raportat la art. 83 Cod penal, stabileste pedeapsa de 2 ani inchisoare in sarcina inculpatului C., pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, prevazuta de art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 308 Cod penal. La stabilirea cuantumului pedepsei curtea va tine cont de circumstantele reale si personale indicate de instanta de fond in sentinta atacata, pe care si le insuseste in totalitate.
Avand in vedere ca pedeapsa stabilita in sarcina inculpatului este de doi ani inchisoare, iar ca urmare a retinerii dispozitiilor art. 308 Cod penal maximul special al pedepsei prevazute de lege pentru aceasta infractiune este mai mica de 7 ani inchisoare, curtea constata ca sunt indeplinite conditiile pentru a se dispune amanarea aplicarii pedepsei. In consecinta, in baza art. 83 alin. 1 si 3 Cod penal va amana aplicarea pedepsei inchisorii pe un termen de supraveghere stabilit in conditiile art. 84 Cod penal, de 2 ani de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari.
In baza art. 85 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere: a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul G. la datele fixate de acesta; b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile, precum si intoarcerea; d) sa comunice schimbarea locului de munca; e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.
In baza art. 86 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevazute in art. 85 alin. 1 lit. c) – e) se comunica Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul G..
In baza art. 404 alin. 3 Cod procedura penala va atrage atentia inculpatului asupra consecintelor nerespectarii masurilor de supraveghere impuse si ale savarsirii de noi infractiuni in cursul termenului de supraveghere.
Curtea constata ca restul motivelor de apel ale inculpatului C. nu sunt intemeiate.
Nu se impune achitarea inculpatului pentru infractiunea de abuz in serviciu, prevazuta de art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 308 Cod penal, deoarece sunt intrunite toate conditiile pentru retinerea in sarcina inculpatului a acestei infractiuni.
Asa cum a retinut si instanta de fond, in cauza sunt suficiente probe din care sa rezulte ca inculpatul C. si-a incalcat obligatiile legale stabilite in art. 46 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 333/2003, potrivit carora „In timpul serviciului, personalul de paza este obligat:… d) sa opreasca si sa legitimeze persoanele despre care exista date sau indicii ca au savarsit infractiuni ori alte fapte ilicite in obiectivul pazit, pe cele care incalca normele interne stabilite prin regulamentele proprii, iar in cazul infractiunilor flagrante, sa prinda si sa prezinte politiei pe faptuitor, sa opreasca si sa predea politiei bunurile ori valorile care fac obiectul infractiunii sau al altor fapte ilicite, luand masuri pentru conservarea ori paza lor, intocmind totodata un proces-verbal pentru luarea acestor masuri. Procesul-verbal astfel intocmit constituie act de sesizare a organelor de urmarire penala;”
Asadar, inculpatul C., care se afla in timpul serviciului in data de 1.05.2015, avea obligatia de a-i opri, de a-i prinde si a-i prezenta politiei pe agresorii persoanelor vatamate B. si D.. Cele doua persoane vatamate consumasera bauturi alcoolice in clubul F., unde inculpatul C. a asigurat paza in calitate de agent de paza in noaptea respectiva. Dupa ce au iesit din club, in timp ce se aflau in fata usii de intrare, cele doua persoane vatamate au fost agresate initial de catre o persoana ramasa neidentificata si apoi de inculpatul A.. Din probele administrate, respectiv din declaratiile persoanelor vatamate, ale martorului H. si din inregistrarile efectuate de camerele de luat vederi ale D.R.D.P. G. (Camera 01) si Q. (Ch. 12), care pot fi vizionate, rezulta cu certitudine ca inculpatul C. a asistat la incidentul in care o persoana neidentificata si coinculpatul A. au lovit persoanele vatamate in timp ce se aflau in fata clubului la care lucra inculpatul.
Astfel, de pe inregistrarea facuta de camera video 01 („Parcare”) se vede foarte clar ca, in intervalul orar 04:05:30-04:07:30 mentionat pe camera (chiar daca intervalul orar setat pe camera nu corespunde cu cel real, este cert ca evenimentele s-au petrecut in noaptea respectiva), persoanele vatamate au fost lovire de individul ramas neidentificat si de agentul de paza A., iar inculpatul C. a fost de fata la acest incident. Asadar, inculpatul C. a vazut care sunt cei care au lovit persoanele vatamate in noaptea de 30.04/01.05.2015.
De asemenea, din inregistrarea facuta de aceasta camera video se vede cum la ora mentionata pe camera 04;36:40 a sosit politia, insotita de agenti ai fortelor speciale de interventie, iar la 04:38:23 agentii de politie intra in club.
Aceleasi aspecte sunt inregistrate si pe camera video „Q.”, unde se poate vedea exercitarea agresiunilor asupra persoanelor vatamate in intervalul orar mentionat pe camera 03:47:11-03:50:00. Din nou, faptul ca pe camera este setata o alta ora nu are nicio relevanta, deoarece se poate constata ca este vorba de acelasi eveniment, petrecut intre aceleasi persoane, in noaptea de 30.04./01.05.2018, in fata clubului F..
La ora 03:48:16 mentionata pe camera se vede clar cum inculpatul C. era de fata la agresiune si s-a aplecat sa ridice de jos o sticla cu apa. Desi orientarea camerei nu a permis surprinderea intregului incident, imaginile inregistrate sunt suficiente pentru a dovedi faptul ca inculpatul C. a fost de fata la savarsirea infractiunilor flagrante de lovire exercitate asupra persoanelor vatamate.
Savarsirea unei infractiuni flagrante il obliga pe agentul de paza sa prinda si sa prezinte politiei pe faptuitor, chiar daca aceasta infractiune flagranta s-a comis in interiorul localului sau in fata usii de intrare a acestuia. Altfel ar insemna ca agentii de paza ar putea sa asiste pasivi la infractiuni flagrante grave comise la intrarea in localurile unde exercita paza si sa nu aiba nicio obligatie de a prinde pe faptuitori si a-l prezenta politiei, ceea ce nu poate fi acceptat. Interpretarea corecta a textului de la art. 46 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 333/2003 este acela ca agentii de paza au obligatia de a legitima si a opri persoanele cu privire la care exista date sau indicii ca au savarsit infractiuni sau alte fapte ilicite in obiectivul pazit, insa au obligatia de a prinde si a preda politiei pe faptuitorii infractiunilor flagrante indiferent daca acestea s-au comis in obiectivul pazit ori in apropierea acestuia.
In intervalul dintre momentul lovirii persoanelor vatamate si momentul sosirii politiei agresorii nu au parasit clubul in care inculpatul C. a exercitat paza, acest lucru putand fi constatat din urmarirea filmarii video de pe cele doua camere de luat vederi. Avand in vedere ca inculpatul C. a asistat direct la exercitarea de violente asupra persoanelor vatamate, este evident ca ii cunostea si ii putea indica organelor de politie, in momentul in care acestea au venit la club ca sa cerceteze faptele de agresiune comise asupra persoanelor vatamate. Neindeplinindu-si aceasta obligatie legala, inculpatul a incalcat obligatia prevazuta de art. 46 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 333/2003.
Inculpatul C. avea obligatia legala, prevazuta de art. 46 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 333/2003 sa prinda si sa prezinte politiei pe faptuitori si nu si-a indeplinit aceasta obligatie, fapt ce a avut drept consecinta imposibilitatea organelor de urmarire penala de a-l identifica pe cel de-al doilea agresor in timp real.
Avand in vedere ca obligatia legala a inculpatului C. de a-i preda politiei pe autorii infractiunilor flagrante este prevazuta intr-o lege, sunt indeplinite conditiile prevazute in Decizia CCR nr. 405/2016 privind necesitatea ca obligatia incalcata de functionar sa fie prevazuta in legislatia primara.
Intrucat incalcarea cu intentie de catre inculpatul C. a obligatiei prevazute de art. 46 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 333/2003, de a prinde si a prezenta politiei pe cei care au agresat persoanele vatamate in data de 1.05.2015, agresori care se aflau chiar in clubul pazit de inculpat in momentul in care au sosit organele de politie la fata locului, rezulta ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu, prevazute de art. 297 alin. 1 Cod penal raportat la art. 308 Cod penal.
In ce priveste apelul inculpatului A., curtea constata ca apelul acestuia este intemeiat doar sub aspectul gresitei retineri in sarcina sa a infractiunii de abuz in serviciu, prevazuta de art. 297 alin. 1 Cod penal.
Instanta a motivat retinerea in sarcina inculpatului A. a infractiunii de abuz in serviciu, prevazuta de art. 297 alin. 1 Cod penal, pe considerente similare cu acelea retinute in sarcina inculpatului C.. Curtea constata ca nu poate fi retinuta in sarcina inculpatului A. neindeplinirea obligatiei prevazute de art. 46 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 333/2003, de a prinde si a preda politiei pe faptuitorii infractiunii flagrante, deoarece inculpatul A. a fost chiar unul din participantii la aceasta infractiune flagranta. Astfel, din vizionarea camerei de filmat nr. 01 a D.R.D.P. G. rezulta clar ca inculpatul A. a lovit persoana vatamata B., fiind de fata si inculpatul C.. Or, daca i s-ar impune inculpatului A. obligatia de a indica organelor de politie pe faptuitorii infractiunilor flagrante comise in data de 1.05.2015 asupra persoanelor vatamate, ar insemna sa se incalce dreptul acestuia de a nu se autoincrimina, drept rezultat din art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului. Inculpatului A. nu i se poate impune obligatia de a se autodenunta, motiv pentru care fata de acesta nu mai putea opera obligatia prevazuta de art. 46 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 333/2003, care poate fi retinuta doar in sarcina inculpatului C., care nu a participat la lovirea persoanelor vatamate.
Pentru aceste motive, avand in vedere ca in sarcina inculpatului A. nu se poate retine savarsirea cu intentie a infractiunii de abuz in serviciu, prevazuta de art. 297 alin. 1 Cod penal, deoarece s-ar incalca dreptul inculpatului de a nu se autoincrimina, in baza art. 16 alin. 1 lit. b) teza a II-a Cod penal curtea va dispune achitarea acestui inculpat pentru infractiunea de abuz in serviciu, prevazuta de art. 297 alin. 1 Cod penal.
Mentinand toate celelalte dispozitii ale instantei de fond, curtea va dispune contopirea pedepsei de 2 ani inchisoare aplicata prin sentinta apelata cu infractiunile concurente comise de inculpatul A., pentru care acesta a fost condamnat prin sentinta penala nr. 1257/09.07.2015 a Judecatoriei Brasov si prin sentinta penala nr. 1694/16.09.2016 a Judecatoriei Brasov. In temeiul art. 38 alin. 1 si art. 39 alin. 1 lit. b) Cod penal, in urma contopirii inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani si 6 luni inchisoare, careia i se va adauga un spor de pedeapsa de 1 an si 8 luni inchisoare, urmand ca inculpatul sa execute in final pedeapsa principala rezultanta de 5 ani si 2 luni inchisoare.
Pentru aceste motive, curtea va reduce cuantumul pedepsei rezultante principale aplicate inculpatului A., de la 5 ani si 10 luni inchisoare, la 5 ani si 2 luni inchisoare.
Motivul de apel al inculpatului A., prin care solicita achitarea sa si pentru infractiunea de purtare abuziva, prevazuta de art. 296 Cod penal, este nefondat.
Asa cum s-a aratat anterior, din vizionarea inregistrarii de pe camera video din parcare rezulta cu certitudine ca inculpatul A. a lovit persoana vatamata B., in timp ce isi exercita atributiile de serviciu de agent de paza la clubul F., apartinand S.C. I. S.R.L.. Astfel, de pe inregistrarea facuta de camera video 01 („Parcare”) se vede clar cum, in intervalul orar 04:05:30-04:07:30 mentionat pe camera (nu are relevanta faptul ca ora setata pe camera de filmat nu corespunde cu cea reala) agentul de paza A. a lovit una dintre persoanele vatamate.
Nu are nicio relevanta faptul ca inculpatul A. nu era angajat formal la societatea comerciala S.C. I. S.R.L., deoarece art. 296 Cod penal nu face nicio referire la existenta unui contract de munca, a unei remuneratii ori a altor aspecte care tin de incheierea unui contract de munca. In consecinta, singura conditie prevazuta de lege pentru retinerea acestei infractiuni este ca faptuitorul sa fie in exercitarea atributiilor de serviciu, iar in speta inculpatul A. se afla in exercitarea atributiilor de serviciu constand in activitatea de agent de paza la clubul F., din G., chiar daca nu avea incheiat in mod legal un contract de munca.
De altfel, si in dreptul muncii, prin Decizia nr. 37/2016 a ICCJ, s-a statuat ca in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 16 alin. (1) si art. 57 alin. (5) si (6) din Codul muncii, combinat cu art. 211 lit. b) din Legea nr. 62/2011, art. 35 din Codul de procedura civila si art. 6 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului, in ipoteza neindeplinirii de catre parti a obligatiei de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa, persoana fizica care a prestat munca pentru si sub autoritatea celeilalte parti are deschisa calea actiunii in constatarea raportului de munca si a efectelor acestuia si in situatia in care respectivul raport de munca a incetat anterior sesizarii instantei.
Aceeasi solutie se impune si din analizarea notiunii de „alte persoane” dintre cele mentionate in art. 308 Cod penal, care face referire la persoane care exercita, permanent sau temporar, cu sau fara remuneratie, o insarcinare de orice natura in serviciul oricarei persoane juridice. Asadar, nu este necesara existenta unui contract de munca incheiat in forma valabila pentru a se retine savarsirea infractiunii de purtare abuziva.
In concluzie, inculpatul A. era in exercitarea unei activitatii de serviciu in momentul in care l-a lovit pe persoana vatamata B., chiar daca formal nu avea incheiat un contract de munca, fiind astfel intrunite elementele constitutive ale infractiunii de purtare abuziva, prevazuta de art. 296 alin. 2 Cod penal raportat la art. 193 alin. 2 Cod penal.
In temeiul art. 272 Cod procedura penala onorariul avocatului din oficiu desemnat pentru inculpatul A., in cuantum de 260 de lei va fi inaintat din fondurile Ministerului Justitiei.
In baza art. 275 alin. 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat in apel raman in sarcina statului.
Florin Amariei scrie pentru E-Juridic.ro din anul 2018, explicand noutatile legislative si prezentand cele mai relevente stiri din domeniu. Si-a inceput activitatea la 9AM.ro, a continuat la legestart.ro si a acoperit dintotdeauna cele mai relevante subiecte din domeniile politica, social si justitie. In prezent, scrie pentru dumneavoastra despre tot ceea ce inseamna domeniile legislativ, justitie si politico-social, cu accent pe explicarea detaliata a ce este important de retinut, cum ne afecteaza aceste informatii si de ce este bine sa aplicam legea in forma ei la zi.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri