Contract de vanzare-cumparare actiuni. Nulitatea absoluta a contractului. Calitatea de tert a sotului cumparatoarei.

Prezumtia instituita de art.30 din Codul familiei nu este de natura sa confere calitatea de actionar sotului unui detinator de actiuni, caracterul de bun comun vizand numai sumele de bani investite pentru dobandirea acestor titluri de credit speciale.

Calitatea de sot al cumparatoarei nu ii confera nicio obligatie in temeiul raportului stabilit intre vanzator si cumparator. Asa fiind, cum raportul de drept procesual nu se poate stabili decat intre titularii drepturilor materiale proprii recunoscute de lege, exceptia lipsei calitatii procesual pasive a sotului cumparatoarei este intemeiata.

(Sursa: ICCJ, Sectia comerciala, Decizia nr. 904 din 5 martie 2010)

Reclamanta SC A. Barlad SA a solicitat in contradictoriu cu paratii N.S.D., D.C. si D.G. constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare aut.sub nr.1356/9 iunie 2000, cu repunerea partilor in situatia anterioara.

Potrivit reclamantei, prin contractul a carui nulitate se solicita a se constata, au fost vandute de paratul N.D. un numar de 363 actiuni, echivalentul a 16.300 mp teren arabil aflat in administrarea societatii, in conditiile in care, la momentul incheierii actului, actiunile nu se mai gaseau in capitalul social al societatii, ca urmare a diminuarii acestuia prin hotararea A.G.A. din data de 28 mai 1999.(…)

Tribunalul Vaslui, prin sentinta civila nr.28/2004, a admis actiunea reclamantei, a constatat nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare incheiat intre paratii N.S.D. si D.G. la 9 iunie 2000, si a dispus repunerea partilor  in situatia anterioara.

Cererea reclamantei formulata impotriva paratului D.C. a fost respinsa pentru lipsa calitatii procesual pasive a acestei parti.

 Prima  instanta a retinut ca la data incheierii actului, actiunile ce au  facut obiectul vanzarii nu existau, paratul vanzator N.D. pierzand calitatea de actionar ca urmare a diminuarii capitalului social al societatii cu suma de 8.106.654.000 lei, reprezentand valoarea terenului agricol pentru care societatea nu detinea titlu de proprietate, respectiv echivalentul a 2.126 ha teren agricol proprietatea locatarilor si 786 ha teren proprietatea actionarilor.

In acest sens, tribunalul a constatat ca hotararea A.G.A. de diminuare a capitalului social din data de 28 mai 1999 a fost inscrisa in Registrul Comertului la data de 6 august 1999, paratul N.D. fiind pus in posesie cu suprafata de 16.300 mp teren arabil.

Proiecte Didactice pentru succesul la Titularizare sau Definitivat Educatori

Vezi AICI detalii

Teste rezolvate la limba si literatura romana clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Culegere pentru invatarea limbii engleze - Fise de lucru practice Clasele 0-IV

Vezi AICI detalii

In raport de cele constatate, tribunalul a apreciat ca obiectul vanzarii era imposibil, sub aspectul inexistentei sale, iar cauza contractului ilicita, deoarece cumparatoarea a urmarit sa obtina proprietatea asupra terenului in conditiile in care nu facea parte din categoria persoanelor indreptatite la reconstituire, in temeiul legii fondului judiciar.

 Prin decizia nr.44/2005, Curtea de Apel Iasi, Sectia comerciala, a respins ca nefondat apelul declarat de paratii D.C. si D.G.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia comerciala nr. 2673/2006 a admis recursul declarat de paratii D. impotriva deciziei nr.44, pe care a casat-o cu trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de apel, in vederea stabilirii cadrului procesual pasiv, ca urmare a decesului paratului N.D. in cursul procesului.(…)

Prin decizia nr.24/30 martie 2009, Curtea de Apel Iasi, Sectia comerciala, a respins ca nefondat apelul declarat de paratii D.C. si D.G.  impotriva sentintei nr.28/2004 a Tribunalului Vaslui.

Instanta a retinut, in esenta, ca exceptia lipsei de interes a reclamantei, invocata de parati, este nefondata, intrucat interesul reclamantei este justificat de apartenenta celor 363 actiuni ce au facut obiectul vanzarii.

Totodata, instanta de control judiciar a confirmat dezlegarea data pe fondul litigiului de prima instanta, apreciind ca prin vanzarea unor actiuni ce nu mai existau legal s-a urmarit un scop ilicit, respectiv obtinerea dreptului de proprietate asupra terenului agricol.

 Impotriva acestei decizii, paratii D.G. si D.C. au declarat recurs intemeiat pe art.304 pct.7 si 9 C. proc. civ., in dezvoltarea carora au sustinut, printre altele, si ca exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului D.C. este rezultatul incalcarii dispozitiilor art.30 din Codul familiei, potrivit carora bunurile dobandite de oricare din soti in timpul casatoriei au caracter de bun comun si, prin urmare, calitatea de parat a sotului in procesul privind desfiintarea  vanzarii bunului este pe deplin justificata.(…)

Cu privire la acest motiv de recurs, intemeiat pe pct.9 al art.304 C. proc. civ., Inalta Curte a constatat urmatoarele:

Contractul de vanzare-cumparare a carui nulitate s-a solicitat a se constata a fost incheiat intre paratul N.D., in calitate de vanzator, si D.G., in calitate de cumparator.

Paratul D.C. este tert fata de raportul juridic de drept material supus analizei, iar calitatea de sot al cumparatoarei nu ii conferea nicio obligatie in temeiul raportului stabilit intre vanzator si cumparator.

Sub un alt aspect, obiectul vanzarii l-a constituit un numar de 363 actiuni detinute de cumparator la SC A. Barlad SA.

Potrivit doctrinei dreptului comercial, actiunile emise de o societate sunt titluri de credit speciale corporative sau de participare, care isi au izvorul in contractul de societate, iar conform art.102 din Legea nr.31/1990 republicata, actiunile sunt indivizibile, deoarece reprezinta o fractie din capitalul social care nu poate fi divizata,  dispozitie care este transpusa si in statutul societatii reclamante, in sensul ca societatea, pentru  fiecare actiune, nu cunoaste decat un singur  actionar.

Plecand de la aceste particularitati specifice care definesc caracteristicile actiunilor, ca bunuri mobile determinate prin lege, dar numai in privinta fiecaruia dintre actionari si pe cat timp dureaza societatea, prezumtia instituita de art.30 din Codul familiei nu este de natura sa confere calitatea de actionar sotului unui detinator de actiuni, caracterul de bun comun vizand numai sumele de bani investite pentru dobandirea acestor titluri de credit speciale.

Asa fiind, cum raportul de drept procesual nu se poate stabili decat intre titularii drepturilor materiale proprii recunoscute de lege, exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului  D.C. a fost in mod legal  dezlegata.(…)

Pentru considerentele ce preced, Inalta Curte, in temeiul art.312 alin.(1) C. proc. civ., a respins recursul ca nefondat.