E-JURIDIC.RO » Noutati Juridice 2024

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

Legile Justitiei, modificate. Actele, in dezbatere publica pana in martie 2021

Asa cum a anuntat Ministerul Justitiei (MJ) in doua anunturi anterioare, Legile Justitiei vor fi modificate. Spre deosebire de anii precedenti, acum actele vor sta in dezbatere publica pana la final de martie 2021.

Legile Justitiei vor fi modificate si deja avem cateva propuneri importante de notat. Iata ce ar urma sa se schimbe, daca societatea civila si partile implicate in actul de justitie nu vor aduce propuneri pana la expirarea termenului pentru dezbaterea publica.

Printre modificarile propuse se numara desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, profesionalizarea procesului de selectie a magistratilor - eliminarea incadrarii fara concurs, eliminarea schemei de pensionare anticipata a magistratilor, intarirea principiului independentei procurorilor in activitatea judiciara si eliminarea restrictiilor in ceea ce priveste libertatea de exprimare a magistratilor.

"Am aliniat mai bine, credem noi, asa-zisul principiu al separatiei carierelor intre judecatori si procurori la Constitutia tarii. Am asigurat receptarea in plan legislativ a recomandarilor organismelor europene, instituite prin cunoscutele rapoarte MCV si acordurile Comisiei de la Venetia. Se adauga receptarea jurisprudentei CEDO cu impact asupra sistemului de organizare in justitie a statutului magistratilor", a declarat Predoiu.

In documentele publicate de Ministerul Justitiei regasim doua modificari majore: activitatea CSM se va desfasura in doua sesiune ordine si, ori de cate ori este nevoie, in sesiune extraordinare, iar procurorul de grad inalt va putea ataca in instanta decretul de revocare al presedintelui Romaniei. Va reamintim ca Iohannis nu a dorit revocarea din functie a Laurei Codruta Kovesi, insa legea il obliga. Atacarea decretului e o metoda de aparare in plus pentru procurorul revocat si contribui la echilibrul puterilor in stat.

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI 2 culegeri

Vezi AICI detalii

Teste distractive pentru clasa pregatitoare

Vezi AICI detalii

Cartea verde a contabilitatii

Vezi AICI detalii

Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele IX-XII

Vezi AICI detalii

"Prevederea expresa a posibilitatii procurorului revocat din functia de conducere de rang inalt de a ataca decretul Presedintelui Romaniei de revocare din functie la instanta de contencios administrativ competenta, in conditiile legii, fara parcurgerea procedurii prealabile. In cadrul procesului, instanta va putea verifica legalitatea si temeinicia propunerii ministrului Justitiei de revocare din functia de conducere", se arata in expunerea de motive a proiectului de act normativ, pus in dezbatere miercuri de Ministerul Justitiei.

Conform sursei citate, avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie, s-a prevazut ca presedintele Romaniei poate refuza, doar pentru motive de legalitate, revocarea din functiile de conducere, aducand la cunostinta publicului motivele refuzului.

De asemenea, in cadrul procedurii de selectie a procurorilor cu functii de conducere de rang inalt, presedintele Romaniei poate refuza motivat numirea, aducand la cunostinta publicului motivele refuzului. Decretul Presedintelui Romaniei de numire in functie sau refuzul motivat al acestuia se emit in maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de catre ministrul Justitiei.

In proiect se mai prevede cresterea duratei mandatului pentru functiile de conducere de rang inalt din cadrul Ministerului Public de la trei la patru ani, in acord cu recomandarea Comisiei de la Venetia.

"Uniformizarea dispozitiilor care instituie cresterea duratei mandatelor functiilor de conducere, de la trei la patru ani, in vederea asigurarii continuitatii viziunii manageriale pe un termen mai lung care sa permita realizarea obiectivelor asumate la numirea in functia de conducere; in acelasi sens, s-a instituit dispozitia tranzitorie ca prevederile acestei legi privind durata mandatelor nu afecteaza durata mandatelor in curs la data intrarii sale in vigoare", se precizeaza in expunerea de motive.

Celelalte masuri anuntate de MJ sunt:

Profesionalizarea procesului de selectie a magistratilor, prin eliminarea oricaror modalitati de intrare in magistratura fara concurs (...), cu exceptia magistratilor pensionari, care pot fi incadrati fara concurs dupa pensionare la instante sau parchete care nu pot functiona normal din cauza numarului mare de posturi vacante.
Eliminarea schemei de pensionare anticipata a magistratilor - care a fost introdusa in 2018 - este suspendata printr-un act al Guvernului Orban, dar in perspectiva ea trebuie eliminata, pentru ca va crea multiple vulnerabilitati sub aspectul resurselor umane.
Intarirea principiului independentei procurorilor in activitatea judiciara. Micsorarea pragului de vechime impus procurorilor in functii de conducere de rang inalt avand in vedere realitatile din teren.
Ridicarea la rang de lege a unor proceduri de numire in functii de conducere de rang inalt a procurorilor si restabilirea echilibrului intre actorii implicati in procedura de numire - ministrul Justitiei - presedintele Romaniei - CSM.
Eliminarea restrictiilor care privesc libertatea de exprimare a magistratilor (...), criticate in toate rapoartele de tara.
Eliminarea rolului actual al Ministerului Finantelor Publice in contextul procedurii de raspundere materiala a magistratilor pentru erori judiciare.
Modificarea, respectiv largirea competentei de judecata a judecatorilor stagiari, in acord cu realitatile din sistemul judiciar si nivelul acestora de instructie.
Revenirea la normele care consacrau accesul in functia de judecator la Inalta Curte prin concurs, urmarindu-se, astfel, cresterea profesionalismului, dar si a transparentei si a obiectivitatii procesului decizional, context in care s-a introdus si cerinta dublei specializari a judecatorilor care acceseaza o functie la Instanta suprema.
Cresterea duratei mandatelor functiilor de conducere, de la 3 ani la 4 ani, avand in vedere, in principal, natura atributiilor manageriale fixate prin lege in cazul acestor functii.
Cresterea rolului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte in procedurile de delegare.
Desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, context in care proiectul reglementeaza modul de transfer al cauzelor judiciare la celelalte parchete, situatia personalului structurii, alte dispozitii tranzitorii, regimul juridic al diverselor acte procesuale/procedurale efectuate in procedura.
Reglementarea detaliata a motivelor de revocare, precum si procedura de revocare a procurorilor numiti in cadrul DNA si DIICOT, fiind stabilite criterii obiective pentru verificarea modului de exercitare necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei, in acord cu recomandarile Comisiei de la Venetia (opinia 924/2018) si deciziile CCR (Decizia nr. 33/2018).
Abandonarea solutiei legislative introduse prin Legea nr. 207/2018, cat priveste compunerea completelor de judecata in apel cu un numar de 3 judecatori si revenirea la formula initiala (2 judecatori), avand in vedere ineficienta normei in vigoare din perspectiva asigurarii calitatii procesului de deliberare, dar si in raport de volumul mare de activitate al instantelor de judecata, prin raportare la numarul de judecatori si la personalul auxiliar de specialitate.
Limitarea posibilitatii infirmarii solutiei procurorului de catre procurorul ierarhic superior la motivele de nelegalitate.
Reafirmarea rolului constitutional al CSM, acela de garant al independentei justitiei, context in care au fost redate Plenului CSM o serie de atributii, amputate prin modificari legislative aferente anului 2018 (Legea nr. 234/2018). Conform proiectului, aspectele generale si comune ale carierei magistratilor si organizarea instantelor si parchetelor sunt date in competenta Plenului.
Reformarea sistemului de alegere a membrilor judecatori si procurori ai CSM, prin instituirea unui nou tip de scrutin, in care membrii respectivi sunt alesi de toti judecatorii, respectiv de toti procurorii, la nivel national, iar nu doar prin votul magistratilor din cadrul instantelor sau parchetelor pentru care se depune candidatura, cum prevede legislatia in vigoare, modificarea urmarind cresterea gradului de reprezentativitate al membrilor CSM in raport cu intregul corp al magistratilor.
Extinderea sferei titularilor actiunii disciplinare in materia raspunderii disciplinare a magistratilor prin revenirea la sistemul existent anterior modificarii legislatiei operate in anul 2018, ministrul Justitiei, procurorul general al PICCJ, respectiv presedintele ICCJ redevenind titulari ai actiunii disciplinare, diferentiat, in functie de categoria de magistrat in discutie, modificarea fiind in consonanta cu principiul echilibrului puterilor in stat care asigura, in fapt, principiul separatiei puterilor in stat, cu precizarea ca normele similare anterioare modificarii din 2018 au fost validate de catre CCR (2011).
Revizuirea normelor privind asigurarea conducerii Inspectiei Judiciare, in raport cu modificarile operate prin OUG nr. 77/2018 si observatii/recomandari din cadrul MCV (2018, 2019) (...); conform proiectului, inspectorul-sef si inspectorul-sef adjunct sunt numiti in functie de Plenul CSM, in urma unui concurs organizat de CSM prin INM, proiectul instituind si normele referitoare la probele de concurs, comisiile de concurs, evaluarea si notarea candidatilor, contestarea rezultatelor.

Propunerile cu valoare de recomandare pot fi trimise la dean@just.ro

de Florin Amariei
Redactor

Florin Amariei scrie pentru E-Juridic.ro din anul 2018, explicand noutatile legislative si prezentand cele mai relevente stiri din domeniu. Si-a inceput activitatea la 9AM.ro, a continuat la legestart.ro si a acoperit dintotdeauna cele mai relevante subiecte din domeniile politica, social si justitie. In prezent, scrie pentru dumneavoastra despre tot ceea ce inseamna domeniile legislativ, justitie si politico-social, cu accent pe explicarea detaliata a ce este important de retinut, cum ne afecteaza aceste informatii si de ce este bine sa aplicam legea in forma ei la zi.

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri