Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) isi alege joi noua conducere. Totodata, va fi trecuta in revista si activitatea desfasurata in anul anterior.
Sedinta a Plenului institutiei a fost programata pentru data de 3 decembrie, ora 10.30.
Pe ordinea de zi se afla prezentarea raportului de activitate al institutiei pentru anul 2020 si alegerea noii conduceri pentru anul 2021.
Presedintele Klaus Iohannis a participat de mai multe ori la sedinta de bilant a CSM si la alegerea noii conduceri, afirmandu-si sprijinul neconditionat pentru justitie.
Conform Regulamentului de organizare si functionare al CSM, Consiliul este condus de presedinte, ajutat de un vicepresedinte, alesi pentru un mandat de un an, care nu poate fi reinnoit.
Presedintele si vicepresedintele sunt alesi de plen, in prezenta a cel putin 15 membri ai Consiliului, cu votul majoritatii membrilor acestuia. Presedintele si vicepresedintele fac parte din sectii diferite.
CSM are 19 membri, 14 fiind alesi – cu un mandat de 6 ani – doi reprezentanti ai societatii civile, cu aceeasi durata a mandatului, dar si trei membri de drept – ministrul Justitiei, procurorul general si presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Durata mandatului membrilor alesi, judecatori si procurori si reprezentanti ai societatii civile, ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fara posibilitatea reinvestirii, beneficiind de aceleasi drepturi si obligatii.
In 2020, CSM a fost condus de judecatoarea Nicoleta TINT (presedinte) si procuroarea Tatiana Toader (vicepresedinte). In 2019, CSM a fost condus de judecatoarea Lia Savonea (presedinte) si de procurorul Nicolae-Andrei Solomon (vicepresedinte), iar in 2018, CSM a fost condus de judecatoarea Simona Marcu si de vicepresedintele Codrut Olaru.
Conform Legii de organizare si functionare a CSM, seful statului poate participa la sedinta de alegeri fara a avea drept de vot.
Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducatorii instantelor ori ai parchetelor, in legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a unui membru ales al acestuia, incalcarea obligatiilor profesionale ori savarsirea de catre acesta a unor abateri disciplinare.
Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii indeplinesc rolul de instante de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a membrilor alesi ai Consiliului pentru faptele prevazute de art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.
Cercetarea prealabila se efectueaza de inspectorii din cadrul Inspectiei Judiciare.
In cadrul cercetarii disciplinare se stabilesc faptele si urmarile acestora, imprejurarile in care au fost savarsite, precum si orice alte date concludente din care sa se poata aprecia asupra existentei sau inexistentei vinovatiei. Ascultarea celui in cauza si verificarea apararilor judecatorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecatorului sau procurorului cercetat de a face declaratii ori de a se prezenta la cercetari se constata prin proces-verbal si nu impiedica incheierea cercetarii. Judecatorul sau procurorul cercetat are dreptul sa cunoasca toate actele cercetarii si sa solicite probe in aparare.
Cercetarea disciplinara se efectueaza in termen de 60 de zile de la data dispunerii acesteia, cu exceptia situatiei in care intervine suspendarea. Cercetarea disciplinara se poate prelungi cu cel mult 30 de zile, daca exista motive intemeiate care justifica aceasta masura.
Actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de 30 de zile de la finalizarea cercetarii disciplinare, dar nu mai tarziu de 2 ani de la data la care fapta a fost savarsita.
E-JURIDIC.RO
