Cum se interpreteaza corect si unitar dispozitiile pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat?

UNBR a publicat urmatoarele precizari

"1. Cum se interpreteaza corect si unitar dispozitiile art. 20 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare ?

- Dispozitia cuprinsa in alin. (1) al art. 20 se intemeiaza pe o prezumtie de influentare si de partialitate a magistratului care are calitatea de sot, ruda sau afin pana la gradul al treilea inclusiv fata de avocatul in cauza, legea avand in vedere instantele ca institutii – asadar nu doar sectiile din cadrul aceleiasi instante ori alcatuirea completelor de judecata – si parchetele de pe langa acestea, unde sotul avocatului sau ruda ori afinul pana la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia de judecator sau procuror;

- Dispozitiile cuprinse in alin. (2) si (3) ale art. 20 nu suscita probleme deosebite, legiuitorul dand eficienta regimului juridic de la alin. (1). Doua precizari sunt insa necesare: prima, de acuratete legislativa, in sensul observarii realitatilor normative privind competenta Curtii de Conturi (a se vedea: art. 155 alin. 6 din Constitutia Romaniei; O.U.G. nr. 117/2003 aprobata cu modificari prin Legea nr. 49/2004; O.U.G. nr. 53/2005 aprobata cu modificari prin Legea nr. 311/2005), aceasta institutie nemaiavand de cativa ani atributii jurisdictionale (astfel ca referirile la functiile si instantele ce tineau de aceste atributii nu-si mai au rostul), iar Parchetul National Anticoruptie a fost reorganizat ca persoana juridica infiintata in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, purtand in prezent denumirea de Directia Nationala Anticoruptie (a se vedea O.U.G. nr. 43/2002 cu modificarile ulterioare); a doua, de fond, rezultand din coroborarea alin. (1) si (3) ale art. 20, in sensul ca interdictia de a exercita profesia de avocat nu priveste Inalta Curte de Casatie si Justitie (desigur, cu respectarea art. 22 alin. 2 din lege), ci numai parchetul de pe langa aceasta instanta.

- O dificultate a interpretarii regasim, intr-adevar, la alin. (4) al art. 20. Aparent, din modul de redactare la care s-a oprit legiuitorul cu prilejul modificarii Legii nr. 51/1995 prin Legea nr. 255/2004, ar rezulta ca regimul juridic ce guverneaza alineatele anterioare nu se aplica tale quale in privinta alin. (4). Nu ne-am mai afla, asadar, in prezenta unei prezumtii, de aceasta data fiind vorba de o prezumtie de eludare a interdictiei prin folosirea formei de exercitare a profesiei ori a raporturilor de conlucrare profesionala. Ar urma astfel sa se faca dovada ca avocatul titular, asociat, colaborator (stagiar sau definitiv) sau salarizat in cadrul profesiei (stagiar sau definitiv) se foloseste de forma de exercitare a profesiei ori de raporturile de conlucrare profesionala (a se vedea art. 173 din Statutul profesiei) in scopul eludarii interdictiei. In ce ne priveste insa, consideram ca vointa legiuitorului a fost aceea de a institui o prezumtie inclusiv in alin. (4) al art. 20 din lege, numai astfel aceasta dispozitie putand avea efectele practice urmarite cu ocazia modificarii legii. In plus, trebuie avuta in vedere si dificultatea deosebita (daca nu chiar imposibilitatea) de a dovedi intentia la care se refera acest alineat, in conditiile concrete ale desfasurarii activitatii in cadrul unei forme de exercitate a profesiei de avocat, respectiv, in cadrul raporturilor de conlucrare profesionala.

Fise distractive pentru gradinita

Vezi AICI detalii

Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor

Vezi AICI detalii

Registrul de Evidenta Fiscala PFA

Vezi AICI detalii

Pentru consultarea unei analize teoretice mai detaliate a subiectului asupra caruia s-a solicitat parerea, precum si a solutiilor oferite unor cazuri practice indicam articolul semnat de av. drd. Stefan Naubauer “Observatii pe marginea art. 20 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat” (publicat in revista Avocatul, nr. 1/2006, pp. 21-26)."