Despre rolul activ al judecatorului

Rolul activ al judecatorului este un principiu fundamental in procesul civil in afara de numeroase texte speciale. El este reglementat prin art. 129 si 130 Cod procedura civila.

Potrivit acestui principiu, instantele de judecata au obligatia sa stabileasca daca actele procesuale de dispozitie ale partilor nu s-au facut in vederea realizarii unor scopuri ilicite, daca partile au capacitate de dispozitie, precum si daca consimtamantul a fost dat in mod legal.

Functia esentiala a judecatorului este tocmai aceea de a judeca, de a stinge litigiul ivit intre parti, prin pronuntarea hotararii. Hotararea judecatoreasca fiind actul final al judecatii, actul de dispozitie al instantei cu caracter jurisdictional, trebuie sa exprime adevarul.

Descoperirea adevarului nu ar fi posibila, daca, printr-un sistem procesual s-ar interzice judecatorului sa staruie, prin mijloace legale, in vederea lamuririi acelor fapte pe care partile au omis sa le dovedeasca din diferite motive.

Rolul activ in cadrul procesului confera instantei de judecata dreptul si obligatia de a ordona dovezile pe care le considera utile in aflarea adevarului in afara celor propuse de parti si uneori chiar impotriva sustinerii comune a partilor.

Este esential sa se stabileasca, inainte de pronuntarea hotararii judecatoresti, pozitia procesuala a judecatorului in cadrul dezbaterilor, care este rolul sau din cadrul acestei etape.

Pozitia procesuala a judecatorului in cadrul dezbaterilor a permis identificarea a doua tipuri de proceduri: procedura acuzatoriala si procedura inchizitoriala.

Procedura acuzatoriala se bazeaza pe faptul ca acorda partilor posibilitatea de a avea un rol determinant in faza dezbaterilor, deoarece, procesul civil este un proces al intereselor private si este normal sa constituie, mai intai, un obiect de interes pentru parti si dupa aceea, pentru judecator.

Conform art. 129 alin. (1) Codul de procedura civila consacra caracteristicile procedurii acuzatoriale, precizand ca partile au indatorirea ca, in conditiile legii, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului.

De asemenea ele au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor art. 723 alin. (1), precum si sa-si probeze pretentiile si apararile.

Plecand de la realitatea ca partile sunt singurele care au initiativa procesuala, rezulta ca judecatorul in cadrul conflictului dintre parti trebuie sa adopte o pozitie neutra.

Caracteristica procedurii inchizitoriale este ca judecatorul manifesta rolul activ de a conduce dezbaterile, ceea ce inseamna ca acestea nu sunt lasate la discretia partilor.

In procedura inchizitoriala rolul hotarator il are judecatorul, prin solutionarea litigiului.
Fiind garantul legii pe care este chemat sa o apere, judecatorul, prin solutionarea litigiului cu care a fost investit are si rolul de a restabili legalitatea si ordinea de drept din societate.

Rolul activ al judecatorului este un principiu fundamental, acesta realizandu-se in tot cursul procesului civil, adica atat in faza judecatii, ceea ce presupune judecata de fond in fata primei instante, judecata in apel care este si ea o judecata de fond, judecata cailor extraordinare de atac, cat si in fata executarii silite, in conditiile prevazute de lege.

Acest principiu conduce la aflarea adevarului si, in consecinta, la pronuntarea unor hotarari temeinice si legale, ceea ce presupune ca judecatorul este in drept sa staruie prin toate mijloacele legale in vederea lamuririi imprejurarilor de fapt si de drept. Conform articolului 129 Codul de procedura civila, rolul activ al judecatorului se manifesta sub diferite forme: judecatorul, in tot cursul procesului conduce desfasurarea acestuia, vegheaza la respectarea dispozitiilor legale si pune in vedere partilor drepturile si obligatiile ce le revin in calitatea lor din proces si va starui in toate fazele procesuale pentru solutionarea amiabila a cauzei. Articolul 128 alin. (2) arata ca presedintele poate deschide, suspenda si ridica o sedinta.

Desi sedintele de judecata sunt publice, presedintele completului exercita politia sedintei, putand lua in baza dispozitiilor articolului 122 masuri pentru pastrarea ordinei si bunei cuviinte.

Presedintele completului de judecata poate inlatura din sala de sedinta pe cei care nu mai au loc, pe minori, pe cei care au o tinuta necuviincioasa si care tulbura mersul dezbaterilor.

Daca printre cei indepartati din sala se afla si vreuna dintre parti, inainte de inchiderea dezbaterilor, aceasta va fi chemata in sala si sub sanctiunea nulitatii i se vor aduce la cunostinta toate faptele petrecute in lipsa sa, precum si declaratiile celor ascultati.

Sursa: Ghidul "Procedura in fata primei instante de judecata conform noului Cod de procedura civila"