Daca vrei sa nu fii gasit, atunci GDPR iti permite acest lucru. In baza unei cereri, internetul te poate uita. Acesta este un drept!
Riscul principal cu privire la expunerea unor date personale ale persoanelor vizate de acele date s-ar putea sa nu fie publicarea lor pe un anumit site (sursa prelucrarii datelor), ci aparitia acelor date in urma unor rezultate generate de motoare de cautare, prin folosirea numelor acelor persoane.
Exista o serie de criterii principale in baza carora o persoana poate obtine delistarea unor rezultate cu privire la datele ei personale aparute in urma unei cautari pe un motor precum cele mentionate mai sus.
Delistarea atunci cand procesarea datelor (prin listare) nu mai e necesara. Aplicabilitatea acestui temei trebuie sa indeplineasca doua conditii: pe de o parte, trebuie sa existe un motiv obiectiv si concret care sa duca la concluzia ca listarea nu mai este necesara (de exemplu, in urma cautarilor apare un rezultat care leaga persoana al carei nume a fost cautat de o firma la care nu mai lucreaza).
Pe de alta parte, este nevoie sa existe un echilibru intre interesul utilizatorilor acelui motor de cautare de a fi informati si interesele persoanei ale carei date apar pe un motor de cautare in urma unei cautari dupa numele ei. Bineinteles ca, foarte probabil, indeplinirea primei conditii s-ar putea sa determine si indeplinirea celei de-a doua.
Nu mai exista consimtamantul persoanei vizate daca acesta a fost temeiul pentru listare. Acest temei este putin probabil sa fie intalnit in practica, pentru ca nu exista consimtamant dat operatorului motorului de cautare pentru prelucrare. Consimtamantul, daca exista ca temei pentru prelucrare, este dat operatorului site-ului sursa. In orice caz, astfel cum este mentionat si in ghid, daca operatorul site-ului este confruntat cu o retragere a consimtamantului, acest operator ar trebui, ca regula, sa il informeze pe operatorul motorului de cautare despre retragerea consimtamantului, pentru a opera delistarea.
Persoana vizata si-a exercitat dreptul de opozitie cu privire la prelucrare (listare). Dreptul de opozitie poate opera daca nu exista motive mai importante si mai serioase pentru mentinerea listarii (pe care operatorul motorului de cautare trebuie sa le demonstreze). De exemplu, va fi greu pentru operatorul motorului de cautare sa argumenteze ca are motive superioare interesului persoanei vizate de date de a fi delistata, daca cea din urma nu este o persoana publica. Sau daca informatiile aparute in urma cautarii tin exclusiv de viata privata a persoanei vizate sau informatiile rezultate se refera la calomnii aduse persoanei vizate.
Dreptul de a cere delistarea cand procesarea (listarea) a fost ilegala. Conform ghidului EDPB, aceasta conditie trebuie interpretata intr-un mod extins, in sensul ca nu doar nerespectarea temeiurilor pentru prelucrarea legala prevazute in GDPR ar fi relevante aici, ci orice alta norma legala ce ar face ilegala prelucrarea (de exemplu, o instanta interzice listarea anumitor informatii).
Delistarea este obligatorie pentru a se ajunge la o conformare cu legea. Exemplul mentionat anterior, privitor la obligatia de a indeplini un ordin judiciar de delistare, este relevant si aici.
Agenda Cadrului Didactic 2024-2025
Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII
Consilier Codul Muncii
Continutul a carui delistare se solicita vizeaza un copil. Datele acestuia trebuie sa fi fost colectate in contextul furnizarii de servicii ale societatii informationale acelui copil. Este usor neclar ce inseamna furnizare de servicii ale societatii informationale, insa ghidul lasa sa se inteleaga ca definitia este destul de cuprinzatoare, de la activitati economice online la motoare de cautare.
Exista si anumite exceptii de la obligatia de delistare, ulterioara exercitarii dreptului de a fi uitat. Acestea sunt:
Cea mai mare relevanta practica o are, in acest context, exercitarea dreptului la libera exprimare si, mai ales, a dreptului la informatie, tinand cont de importanta pe care motoarele de cautare o au in vederea informarii utilizatorilor acestora.
Florin Amariei scrie pentru E-Juridic.ro din anul 2018, explicand noutatile legislative si prezentand cele mai relevente stiri din domeniu. Si-a inceput activitatea la 9AM.ro, a continuat la legestart.ro si a acoperit dintotdeauna cele mai relevante subiecte din domeniile politica, social si justitie. In prezent, scrie pentru dumneavoastra despre tot ceea ce inseamna domeniile legislativ, justitie si politico-social, cu accent pe explicarea detaliata a ce este important de retinut, cum ne afecteaza aceste informatii si de ce este bine sa aplicam legea in forma ei la zi.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri