Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Infractiunea de marturie mincinoasa vs. infractiunea de favorizare a faptuitorului

Doua persoane relateaza, sub juramant, un neadevar. Cum se incadreaza? Este marturie mincinoasa sau favorizarea faptuitorului? Raspunsul ne este oferit de Curtea de Apel Suceava.
 
Prin sentinta penala nr. 186 din data de 15.12.2016 pronuntata de Judecatoria Vatra Dornei in dosar nr. 2019/334/2015, a fost condamnat inculpatul C. pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana al carei permis de conducere este anulat, prev. de art. 86 alin. 2 din O.U.G. 195/2002, la pedeapsa de 6 luni inchisoare. 
 
Acelasi inculpat a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana avand o alcoolemie de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, prev. de art. 87 alin. 1 si din OUG 195/2002, la pedeapsa de 1 an inchisoare. 
 
Acelasi inculpat a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de parasire a locului accidentului de catre conducatorul unui vehicul implicat intr-un accident de circulatie si ca urmare a savarsirii unei infractiuni fara incuviintarea politiei care cerceteaza locul faptei, prev. de art. 89 alin. 1 din O.U.G. 195/2002, la pedeapsa de 2 ani inchisoare. 
 
In baza art. 33 lit. a si b Cod penal de la 1969 raportat la art. 34 lit. b Cod penal de la 1969, s-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani inchisoare. 
 
In baza art. 83 alin. 1 si 4 Cod penal de la 1969, s-a revocat suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 1 an inchisoare aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. 8 din 16.01.2013 a Judecatoriei Suceava pronuntata in dosarul nr. 5842/314/2012, definitiva prin decizia penala nr. 247/2013 a Curtii de Apel Suceava la data de 13.03.2013 si s-a dispus executarea in intregime a acesteia, la care s-a adaugat pedeapsa aplicata prin prezenta hotarare, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa de 3 (trei) ani inchisoare. 
 
In baza art. 71 Cod penal de la 1969, pe durata executarii pedepsei inculpatul a fost lipsit de drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal de la 1969. 
 
A fost condamnat inculpatul A. pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, prev. de art. 260 alin. 1 Cod penal de la 1969, cu aplicarea art.74 alin. 1 lit. a raportat la art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal de la 1969, la pedeapsa de 6 (sase) luni inchisoare. 
 
In baza art. 71 Cod penal de la 1969, pe durata executarii pedepsei inculpatul a fost lipsit de drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal de la 1969. 
 
In baza art. 81 si art. 71 alin. 5 Cod penal de la 1969, s-a suspendat conditionat executarea pedepsei aplicate inculpatului si a pedepselor accesorii pe durata de doi ani si sase luni prev. de art. 82 Cod penal de la 1969. 
 
S-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 Cod penal
 
A fost condamnata inculpata B. pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, prev. de art. 260 alin. 1 Cod penal de la 1969, cu aplicarea art.74 alin. 1 lit. a raportat la art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal de la 1969, la pedeapsa de 6 (sase) luni inchisoare. 
 
In baza art. 71 Cod penal de la 1969, pe durata executarii pedepsei inculpata a fost lipsita de drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal de la 1969. 
 
In baza art. 81 si art. 71 alin. 5 Cod penal de la 1969, s-a suspendat conditionat executarea pedepsei aplicate inculpatei si a pedepselor accesorii pe durata de doi ani si sase luni prev. de art. 82 Cod penal de la 1969. 
 
S-a atras atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal de la 1969. 
 
Pentru a hotari astfel, a retinut prima instanta ca prin rechizitoriul nr. 735/P/2015 al Parchetului de pe langa Tribunalul Suceava au fost trimisi in judecata inculpatii: 
  • C., pentru savarsirea infractiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana al carei permis de conducere este anulat, prev.de art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana avand o alcoolemie de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, prev. de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, si parasire a locului accidentului de catre conducatorul unui vehicul implicat intr-un accident de circulatie si ca urmare a savarsirii unei infractiuni fara incuviintarea politiei care cerceteaza locul faptei, prev. de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a si b Vechiul Cod penal si art. 5 Cod penal, 
  • A., pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, prev. de art. 260 alin. 1 Vechiul Cod penal, si 
  • B., pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, prev. de art. 260 alin. 1 Vechiul Cod penal. 
 
In fapt, s-a retinut in esenta ca la data de 24.10.2013, in jurul orelor 04:00, inculpatul C. a condus autoutilitara marca xx cu numarul de inmatriculare yyy pe drumurile publice, respectiv D.J. 1.. - satul ... din comuna ...., judetul .., desi avea permisul de conducere anulat si era sub influenta bauturilor alcoolice, iar cand a ajuns la km. 25 + 320 metri a fost implicat intr-un accident de circulatie soldat cu vatamarea corporala a lui D. Ulterior a parasit locul faptei, fiind identificat in jurul orelor 09:10, ocazie cu care  s-a constatat ca avea permisul de conducere anulat si o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange. 
 
S-a mai retinut ca inculpatii A. si B., cu ocazia audierii in calitate de martori in dosarul nr. 735/P/2015, au declarat in mod mincinos, pentru a-l scapa de raspundere penala pe inculpatul C.. 
 
In sustinerea acuzarii, parchetul a administrat urmatoarele mijloace de proba: procesele verbale de sesizare, nota telefonica nr.2393 cu privire la accidentarea lui D., procesul verbal de cercetare la fata locului si plansa fotografica, coletul/plic nr. 1 - Fisa de custodie in care se regasesc fragmentele de urme papilare ridicate de pe portiera stanga a vehiculului, copii dupa certificatul de inmatriculare vehicul, asigurare, factura nr. 1384 si chitanta nr. 9201 din 01.10.2013 din care rezulta ca autoutilitara marca xx apartine numitului C., adresa nr. 46349 din data de 13.11.2013 a Serviciului Public Comunitar Regim permise de Conducere din care rezulta ca inculpatul C. are permisul de conducere anulat, rezultatul etilotest-ului, Buletinul de analiza toxicologica - alcoolemie nr. 2035 din data de 28.10.2013 al Serviciului Judetean de Medicina Legala, procesul verbal de imobilizare si restituire a autoutilitarei marca xx cu numarul yyy in baza Ordonantei din data de 18.02.2014 si a declaratiei notariale, declaratiile martorilor D., E., F., G., H., I., J. si K., procesele verbale de confruntare, raportul de expertiza medico-legala pe baza actelor medicale nr.3 - CM/A1 din data de 08.01.2014 a Cabinetului de Medicina Legala, raportul de constatare criminalistica nr. 214.512/2015 al Serviciului Criminalistic, declaratiile inculpatilor. 
 
Prin incheierea din 11.02.2016, judecatorul de camera preliminara, in baza art.346 alin.1 Cod procedura penala, a respins exceptia nelegalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penale ridicate de inculpatii C., A. si B., ca neintemeiate. 
 
In baza art. 346 alin. 2 Cod procedura penala, a constatat legalitatea sesizarii instantei cu rechizitoriul nr. 735/P/2015 al Parchetului de pe langa Tribunalul Suceava, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala si a dispus inceperea judecatii cauzei privind pe inculpati. 
 
La termenul din 24 martie 2016, prezenti in fata instantei, inculpatii si-au mentinut pozitia procesuala din cursul urmaririi penale, aratand ca nu recunosc savarsirea faptelor pentru care au fost trimisi in judecata.  
 
In manifestarea acestei pozitii procesuale, inculpatul C. a aratat ca la data de 24.10.2013, in jurul orelor 20, a ajuns in localitatea ... cu autoutilitara marca xx care a fost condusa de D., cu precizarea ca la acea data nu avea permis de conducere. 
 
In noaptea respectiva a consumat bauturi alcoolice intr-un bar din localitatea ... impreuna cu colegii de munca E., F. si H., iar la un moment dat, cand i-a cerut soferului D. sa se intoarca in localitatea de domiciliu, respectiv ..., judetul ..., acesta, fara nicio justificare, l-a lovit cu un scaun, a spart o sticla, i-a predat cheile de la masina si a precizat ca el se intoarce la domiciliu pe jos. 
 
In aceste conditii, a sunat-o pe sotia sa, B., caruia i-a cerut sa vina dupa el in localitatea ... pentru a conduce autoutilitara. Sotia s-a deplasat in localitatea ..., impreuna cu fratele sau, A., care cunostea locatia in care se afla si s-a intors la domiciliu cu aceasta, iar pe traseu, din localitatea ... pana la ...., autoutilitara s-a oprit de mai multe ori, astfel incat el a ramas in zona, iar ea s-a intors la domiciliu cu o masina de ocazie. Inculpatul a aratat ca pana la acel moment sotia sa nu a mai condus niciodata autoutilitara. 
 
De asemenea, a precizat ca fratele sau, A., s-a reintors la .... cu o masina proprietate a inculpatului. 
 
In acea noapte el a ramas la o pensiune din localitatea respectiva, unde mai erau cazate inca trei persoane din ...., iar a doua zi autoutilitara a fost condusa de G., care pe traseul de la ... la ... a fost oprit de organele de politie si cu acea ocazie li s-a adus la cunostinta ca in noaptea de 24.10.2013 masina a fost implicata intr-un accident, imprejurari in care au fost condusi la sediul Politiei ... 
 
Inculpatul a mai precizat ca in timp ce sotia sa conducea autoutilitara, la un moment dat a avut impresia ca a lovit ceva, insa, desi s-au intors in zona respectiva, nu au vazut nimic pe marginea drumului. 
 
Inculpatul A. a declarat ca intr-adevar in noaptea de 23/24 octombrie 2013, la solicitarea cumnatei sale, B., a fost de acord sa se deplaseze cu ea in localitatea ..., unde au ajuns in circa 2 ore. El nu a coborat din masina, dar a aflat ca in curtea casei parohiale se afla microbuzul fratelui sau, iar imediat dupa ce cumnata lui a coborat din masina, s-a reintors la domiciliu. 
 
Inculpatul a mai precizat ca anterior a mai condus autoutilitara proprietatea fratelui sau si din cate stie cumnata B. nu a mai condus acest autovehicul, insa in noaptea respectiva nu i s-a cerut sa se urce el la volanul autoutilitarei. 
 
Inculpata B. a declarat ca, la solicitarea sotului sau, in noaptea de 24/24.10.2013 s-a deplasat din localitatea de domiciliu ... in localitatea ... impreuna cu cumnatul sau, A., unde au ajuns in jurul orelor 3 dimineata, a coborat din masina condusa de acesta si i-a precizat ca se descurca singura. 
 
Pe sotul sau, C., l-a gasit dormind in cabina autoutilitarei, si, desi pana atunci nu a mai condus acel autovehicul, a reusit sa-l porneasca, iar pe traseul de la .. pana la ... a incercat sa evite o groapa, i s-a parut ca a vazut ceva, s-a intors si s-a uitat cu atentie pe marginea drumului, insa nu a vazut nimic. La o intersectie, cand a oprit sa se asigure, autoutilitara nu a mai pornit, motiv pentru care a parcat-o in curtea unei pensiuni. 
 
Dat fiind ca pana la acel moment inculpata nu a mai condus autoutilitara si urma sa traverseze Pasul ...., i-a spus sotului sau ca nu se incumeta sa mai conduca, iar dupa ce s-a facut ziua s-a intors la domiciliu cu o masina de ocazie. 
 
S-au administrat probe, fiind audiati martorii din lucrari D., E., I., G., precum si lucratorii de politie L. si M. 
 
Fata de declaratia data in instanta la termenul din 26 mai 2016 de catre martorul F., reprezentantul Ministerului Public s-a sesizat din oficiu pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa care a facut obiectul cercetarilor penale in dosarul nr. 460/P/2016, iar prin declaratia data in acest dosar, martorul a revenit la declaratiile date in dosarul de urmarire penala la datele de 24.10.2013 si 1.11.2013, sens in care a aratat ca in prezenta sa si a martorilor H. si E. inculpatul C., care era in stare de ebrietate, s-a urcat la volanul autoutilitarei marca xx cu nr. de inmatriculare yy si a condus-o spre centrul comunei .. dupa D. 
 
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, a intregului probatoriu administrat atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de cercetare judecatoreasca, instanta a constatat, contrar sustinerilor inculpatilor, ca sunt date elementele constitutive - atat sub aspectul laturii obiective cat si a celei subiective - ale infractiunilor imputate fiecaruia dintre ei, fiind dovedita intreaga situatie de fapt asa cum a fost retinuta in actul de sesizare a instantei. 
 
Astfel, apararile inculpatilor prin care invoca nevinovatia pentru faptele care fac obiectul trimiterii lor in judecata, in sensul ca, pe de o parte, inculpatul C., in noaptea de 23/24.10.2013, nu s-a urcat la volanul autoutilitarei marca xx cu nr.de inmatriculare xxx si nu l-a accidentat pe colegul sau D., iar pe de alta parte, ceilalti doi inculpati B. si A. s-au deplasat in noaptea respectiva de la localitatea de domiciliu ... in localitatea ..., sunt infirmate prin depozitiile martorilor directi E., F. si H., care au declarat ca in noaptea respectiva au consumat bauturi alcoolice impreuna cu C. intr-un bar pe raza localitatii .., unde la un moment dat a existat o altercatie intre inculpat si D., in urma careia acesta i-a predat cheile autoutilitarei si a pornit pe jos inspre localitatea .... 
 
Aceiasi martori au declarat ca l-au vazut pe C. cand s-a urcat la volanul autoutilitarei dupa ce a consumat bauturi alcoolice. In noaptea respectiva sau in dimineata zilei urmatoare, niciunul dintre martori nu i-au vazut pe raza localitatii ... pe inculpatii A. si B.. 
 
De asemenea, din insesi sustinerile celor doi inculpati A. si B., care au afirmat, in mod repetat, ca B. nu a condus niciodata autoutilitara sotului sau, iar A., desi a condus anterior vehiculul, in noaptea respectiva nu si-a pus problema necesitatii ajutorului pe care trebuie sa-l dea fratelui sau, rezulta in mod cert ca acestia, cu ocazia cercetarilor penale, au facut afirmatii mincinoase asupra imprejurarilor esentiale despre care au fost intrebati, astfel incat sunt date elementele constitutive ale infractiunii de marturie mincinoasa, prev. de art.260 alin. 1 Cod penal. 
 
Inculpatii A. si B. au procedat in aceasta maniera in scopul de a-l scapa pe inculpatul C. de raspundere penala, mai ales in conditiile in care faptele pentru care a fost trimis in judecata au fost savarsite inlauntrul termenului de incercare al pedepsei de 1 an inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 8 din 16.01.2013 a Judecatoriei Suceava pronuntata in dosarul nr.5842/314/2012, definitiva prin decizia penala nr.247/2013 a Curtii de Apel Suceava, la data de 13.03.2013.
 
La individualizarea pedepselor pentru fiecare inculpat instanta a avut in vedere criteriile generale prev. de art.72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptelor pentru ordinea publica, reliefat prin punerea in pericol a sigurantei celorlalti participanti la traficul rutier, imprejurarile in care au fost comise (inculpatul C. a condus pe drumurile publice autoutilitara marca ... desi avea permisul de conducere anulat si era sub influenta bauturilor alcoolice, parasind locul faptei si fiind identificat in jurul orelor 09:10, iar in urma recoltarii probelor biologice a rezultat o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange), urmarile produse (vatamarea corporala a lui D.), afirmatiile mincinoase facute de inculpatii A. si B. cu ocazia audierii in calitate de martori in dosarul nr. 735/P/2015 facute in scopul de a-l scapa de raspundere penala pe inculpatul C., pozitia procesuala a acuzatilor care nu au recunoscut savarsirea faptelor, precum si persoana inculpatilor A. si B. care nu au antecedente penale, in timp ce C. a savarsit faptele in perioada termenului de incercare stabilit prin sentinta penala nr. 8 din 16.01.2013 a Judecatoriei Suceava. 
 
Prin prisma acestor criterii, instanta a considerat ca se impune a se aplica inculpatilor pedepse cu inchisoarea, necesare si suficiente pentru a-si atinge scopul preventiei generale si de reeducare a acestora. 
 
Infractiunile fiind savarsite de catre inculpatul C. in concurs real, in baza art. 33 lit. a si b Cod penal de la 1869 raportat la art. 34 lit. b Cod penal de la 1969, instanta a contopit pedepsele stabilite in pedeapsa cea mai grea. 
 
Din cazierul judiciar al inculpatului C. rezulta ca prin sentinta penala nr. 8 din 16.01.2013 a Judecatoriei Suceava pronuntata in dosarul nr. 5842/314/2012, definitiva prin decizia penala nr. 247/2013 a Curtii de Apel Suceava la data de 13.03.2013 a fost condamnat la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 87 alin.1 din OUG nr. 195/2002, cu suspendarea conditionata a executarii, conform art.81 Cod penal de la 1969. 
 
Faptele penale ce fac obiectul prezentei cauze au fost savarsite de catre acesta inainte de expirarea termenului de incercare, astfel incat, in baza art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 83 alin. 1 si 4 Cod penal de la 1969, instanta a revocat suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 1 an inchisoare aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. 8 din 16.01.2013 a Judecatoriei Suceava si a dispus executarea in intregime a acesteia, la care a adaugat pedeapsa aplicata prin prezenta hotarare. 
 
Fata de circumstantele reale si personale ale inculpatilor A. si B., a retinut in favoarea lor circumstanta atenuanta prev. de art. 74 alin.1 lit. a Cod penal de la 1969. 
 
In conformitate cu prevederile art. 71 alin. 2 si art. 64 Cod penal de la 1969, instanta a dispus ca, pe durata executarii pedepsei, fiecare inculpat sa fie lipsit de drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal de la 1969, cu titlu de pedepse accesorii. 
 
In ce priveste inculpatii A. si B., judecatoria a constatat ca scopul pedepselor poate fi atins si fara executare in regim de penitenciar, motiv pentru care, in baza art. 81 Cod penal de la 1969, a suspendat conditionat executarea sanctiunilor principale aplicate, precum si a pedepselor accesorii conform prev. art. 71 alin. 5 Cod penal, pe un termen de incercare stabilit in conformitate cu art. 82 Cod penal. 
 
Conform art. 404 pct. 3 Cod procedura penala, a atras atentia celor doi inculpati sa nu mai savarseasca cu intentie o alta fapta penala, intrucat in caz contrar se va revoca acest beneficiu si se va face aplicarea prevederilor art. 83 Cod penal. 
 
Impotriva acestei sentinte au declarat apel inculpatii, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, pentru motivele pe larg expuse in incheierea de dezbateri din data de 11.09.2017. 
 
Analizand apelurile prin prisma motivelor invocate, precum si cauza sub toate aspectele de fapt si de drept, in conformitate cu prevederile art. 417 alin. 1,2, art. 420 Cod procedura penala, curtea constata ca acestea sunt intemeiate, pentru urmatoarele considerente: 
 
Prin actul de sesizare a instantei s-a retinut in sarcina inculpatilor, in fapt, ca in data de 24.10.2013, la Parchetul de pe langa Judecatoria Vatra Dornei a fost inregistrat procesul verbal intocmit de catre O.S. de la Politia mun. Vatra Dornei, din continutul caruia rezulta faptul ca la data de 24.10.2013, in jurul orelor 06:15, a fost sesizat telefonic prin apel de urgenta 112 de catre D. despre faptul ca pe raza comunei ..., sat ..., un pieton a fost lovit de un autovehicul care dupa incident a parasit locul faptei. In acest context, un lucrator de la Compartimentul rutier, insotit de tehnicianul criminalist, s-au deplasat imediat la fata locului si impreuna cu seful Postului de politie din localitate au desfasurat activitati in vederea identificarii autorului si a vehiculului pe care-l conducea. 
 
Cercetarile penale au stabilit ca, inculpatul C. are domiciliul in comuna ..., strada Parcului nr. ..., judetul ... si a posedat permisul de conducere seria S00135101...., emis la data de 21.11.2002 pentru categoria B, obtinut la data de 08.09.1995, permis de conducere care a fost anulat prin decizia penala nr. 247 din 13.03.2013 a Curtii de Apel Suceava. 
 
Inculpata B. este sotia inculpatului C. si are de asemenea domiciliul in comuna ..., strada ... nr. ..., judetul .... 
C. era venit in comuna ... pentru a lucra in constructii, ca sef de lucrari, fiind insotit de catre D., muncitor si conducatorul auto al autoutilitarei marca xx, cu numarul yyy, G., E., F. si H., in calitate de muncitori. C. avea permisul de conducere anulat, fapt pentru care nu avea dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice. In seara zilei de 23 octombrie 2013, in jurul orelor 20:00, dupa terminarea lucrului, E. si H. s-au deplasat la un bar din satul ..., comuna ..., unde au consumat bauturi alcoolice, iar in jurul orelor 21:30 - 22:00 au venit in acelasi cafe bar si C., D. si F.. In jurul orelor 01:00, pe fondul consumului de alcool, D. si C. au inceput sa se certe, iar la un moment dat D. l-a lovit cu un scaun in piept pe C., care nu a ripostat, dar dupa cateva minute a spart o sticla lovind-o intr-o masa din bar. Dupa un timp, ambii au iesit din cafe-bar, primul fiind D., iar al doilea inculpatul C.. Pe fondul discutiilor contradictorii, D. i-a aruncat cheile de la masina (autoutilitara sus-aratata) lui C. si s-a indreptat spre locul de cazare din apropiere. Dupa aceasta D. si-a facut bagajele si s-a indreptat pe drumul public spre centrul comunei ..., mergand pe jos. Inculpatul C., avand cheile autoutilitarei marca xx cu numarul de mai sus, care era parcata langa locul de cazare, in spatele cladirii parohiale, s-a urcat la volan si s-a indreptat spre comuna ..., pentru a-l ajunge din urma pe D.. Martorii E., F. si H. l-au vazut pe inculpatul C. cand acesta s-a urcat la volanul autoutilitarei marca VW LT, conducand cateva sute de metri pe drumul judetean, pana cand a iesit din raza de vizibilitate. Mai mult, martorul F. a precizat ca impreuna cu colegii lui au impins masina la volanul careia se afla inculpatul C. pentru a pleca de pe loc, intrucat avea probleme cu pornirea. 
 
Astfel, la data de 24.10.2013, in jurul orelor 04:00, inculpatul C., in timp ce conducea autoutilitara pe care o detinea pe D.J. 174 .., din directia ... catre ..., cand a ajuns la km. 28+200 metri a surprins-o si a accidentat-o pe partea vatamata D., ce se deplasa in aceeasi directie pe marginea drumului public, provocandu-i leziuni corporale care au necesitat 1-2 zile ingrijiri medicale pentru vindecare, respectiv excoriatii si echimoze, dupa care a parasit locul accidentului fara incuviintarea politiei care efectueaza cercetarea locului faptei si s-a deplasat in comuna ..., iar de aici la pensiunea „...” din comuna ..., judetul ..... 
 
Din concluziile Raportului de expertiza medico-legala nr. 3 - CM/A1 din 08 ianuarie 2014 a Cabinetului de Medicina Legala .. rezulta ca numitul D. a necesitat 1-2 zile ingrijiri medicale pentru vindecare, iar leziunile nu i-au pus viata in primejdie. 
C. n-a recunoscut faptele in care a fost implicat si a propus sa fie audiati in calitate de martori pe sotia sa, B. si fratele sau, A., persoane care au declarat, in mod mincinos, ca ar fi venit in acea noapte de la domiciliul din comuna ... in comuna ..., satul .., la solicitarea lui C. pentru a conduce autoutilitara, avand in vedere ca acesta era baut si nu avea dreptul de a conduce. 
 
Atat inculpata B., cat si inculpatul A., la data de 29.10.2013 (prima) si 14.11.2013 (al doilea), cand au fost audiati in calitate de martori in cauza penala privind pe C., au declarat in mod neadevarat ca ar fi venit in dimineata zilei de 24.10.2013, in jurul orelor 04:00, din comuna ... in comuna .., satul .., la solicitarea lui C., pentru a conduce autoutilitara. Au relatat cei doi ca aceasta, si nu inculpatul C., s-a aflat la volan, incercand astfel sa-l scape de raspundere penala. 
 
Potrivit adresei nr. 46349 din data de 13.11.2013 a Serviciului Public Comunitar Regim permise de Conducere Suceava, inculpatul C. are permisul de conducere anulat. 
 
Din continutul Buletinului de analiza toxicologica nr. 2035 din data de 28.10.2013 al Serviciului Judetean de Medicina Legala rezulta ca C. avea o alcoolemie in sange de 0,90 g %o, proba nr. 1 si respectiv 0,75 g %o, proba nr. II. 
 
Curtea constata, in acord cu prima instanta, ca mijloacele de dovada administrate nu sunt de natura sa inlature sustinerea acuzarii in sensul ca persoana care a condus autoutilitara la data critica a fost inculpatul C. si nu sotia sa, inculpata B., care ar fi sosit in acea noapte insotita de cumnatul ei, inculpatul A., in satul ..., comuna .... 
 
Astfel, dupa cum rezulta din declaratia martorei J. (fila 91 ds. u.p.), gestionara la barul unde inculpatul, dar si martorii D., F., H. si E. au consumat la data critica bauturi alcoolice, incidentul dintre acuzat si cel dintai martor (si care dealtfel a parasit atunci incinta localului) a avut loc in jurul orelor 1:00. Dupa plecarea lui D., cei ramasi au continuat sa consume bauturi alcoolice, ultimul rand de bere fiindu-le servit „in jurul orelor 2:00”, dupa care „s-au ridicat toti de la masa (...) iesind cu totii afara”. 
 
Este de observat ca in nicio declaratie data in faza de urmarire penala ori in cea de judecata, martorii care l-au insotit pe inculpat in bar in acea noapte nu au relatat ca si-ar fi sunat sotia in intervalul de timp cat s-au aflat impreuna, solicitandu-i sa vina sa-l preia, pentru a-l transporta la domiciliul sau din comuna ... ori la vreo alta locatie. 
 
Prin urmare, un astfel de apel telefonic putea fi efectuat de inculpat abia ulterior orei 2:15. 
 
Pe de alta parte, din declaratia martorului F. (fila 76-78 ds. u.p. si fila 112 ds. apel), reiese ca „autoutilitara (...) era parcata in spatele cladirii parohiale unde noi eram cazati, iar numitul C. a pornit masina sa (...) si a plecat (...) spre centrul comunei ..., pe drumul judetean. L-am vazut ca a condus o distanta de circa 300 metri, eu fiind intr-o zona mai inalta, dupa care nu l-am mai vazut (...). Cred ca a plecat C. cu masina in jurul orelor 2:00”. La intrebarea pusa de aparatorul inculpatului in cadrul audierii sale din faza de judecata a apelului, in sensul daca a fost necesar ca la plecare cineva sa fi impins masina, martorul a relatat ca atunci „cand a plecat inculpatul, personal am impins masina si de aceea am vazut ce s-a intamplat”. 
 
Desi relateaza martorul, in cadrul celei din urma audieri, ca „H. si E. intrasera deja in casa parohiala” la momentul cand inculpatul a plecat cu masina din parcare, respectiva afirmatie vine in contradictie cu sustinerile inserate in declaratia data la urmarirea penala, dar si cu celelalte probe din dosar. 
 
De altfel, martorii H. (declaratie fila 89 ds. u.p.), care, din motive obiective, nu a mai putut fi audiat in instanta, si E. (declaratii filele 71-72 ds. u.p.) au sustinut ca personal l-au vazut pe inculpatul C. urcandu-se la volanul autoutilitarei si plecand. 
 
Chiar daca martorii F. si E. au revenit, partial sau total, asupra unora din aspectele relatate in faza de urmarire penala (incercand sa acrediteze ideea ca fie niciunul dintre cei doi, fie exclusiv primul dintre ei ar fi observat momentul urcarii la volan a inculpatului, curtea apreciaza ca veridice depozitiile acestora din faza de urmarire penala, care se coroboreaza atat intre ele, cat si cu celelalte mijloace de dovada administrate in speta. 
 
Cat priveste posibilitatea ca autoutilitara sa fi fost condusa de catre inculpata B., aceasta nu este una veridica. 
 
Astfel, aceasta relateaza in declaratia aflata la fila 152 ds. u.p. ca inculpatul, sotul sau, a sunat-o „dupa miezul noptii, nu tin minte ora” si mi-a spus sa vin dupa el cu o alta masina a noastra”. In acest context, i-a solicitat cumnatului sau, inculpatul A., sa o insoteasca, ajungand la .. „in jurul orelor 3:00-3:30”, unde l-a gasit pe inculpatul C. „dormind in masina”. A urcat la volan si a plecat spre ..., pe drum oprind la pensiunea „...”. L-a lasat pe sotul sau in parcare, in masina, si a plecat spre domiciliu cu o ocazie, intrucat „cumnatul meu (...) dupa ce m-a lasat la ..., a plecat imediat cu masina mea spre ... intrucat avea unele treburi”. 
 
In declaratia sa de la fila 139 ds. u.p. inculpatul A. sustine relatarile inculpatei, aratand ca „in jurul orelor 1:00 am fost trezit din somn de catre cumnata mea B., care m-a rugat sa ma deplasez cu ea la ... (...) impreuna am ajuns in satul ... din comuna ...”, unde „am lasat-o pe cumnata mea si m-am intors la domiciliu cu aceeasi masina, singur”. 
 
Or, in primul rand, nu reiese din dovezile administrate (cu relevanta depozitiile martorilor H si E.) ca inculpatul C. ar fi solicitat, in vreo modalitate, ajutorul sotiei sale in acea noapte, in jurul orelor 1:00. In al doilea rand, in mod obiectiv nu era posibil ca in intervalul cuprins intre orele 1:30, cand cel mai devreme ar fi putut pleca din.. , si orele 3:00, cand se sustine ca ar fi ajuns in ... , cei doi sa fi parcurs aceasta distanta. In al treilea rand, nu este credibil aspectul ca, odata ajunsi la locul unde autoutilitara era parcata, inculpata s-a urcat la volan, a condus o distanta in aceeasi directie pe care se presupune ca s-ar fi deplasat si inculpatul A. in drumul spre intoarcere, si nu a revenit acasa cu cel din urma, desi sustine ca l-a lasat pe sotul sau in autoutilitara in parcare la o pensiune, pe sensul comun de mers. In plus, a renuntat sa-l transporte la domiciliu pe inculpatul C., desi acesta fusese scopul deplasarii sale la .... In al patrulea rand, niciunul dintre cei trei inculpati nu face referire la persoana care a ajutat la pornirea de pe loc a autoutilitarei, in conditiile in care trebuia impinsa. In al cincilea rand, desi sustine ca a vorbit la telefon in acea noapte cu sotul sau, dar si cu inculpatul A., inculpata nu a prezentat instantei nicio dovada in acest sens, desi putea solicita efectuarea de verificari prin intermediul firmei/firmelor de telefonie mobila ai carei/caror clienti erau la acea data. In al cincilea rand, martorul L. (declaratie fila 181 ds. fond), care in dimineata zilei de 24.10.2013, in calitate de agent de politie, a efectuat cercetari legate de incidentul privind lovirea lui D., a relatat ca „Cu ocazia cercetarilor (...) niciun moment nu s-a facut referire la o alta persoana care ar fi condus autoutilitara (...) nici ulterior cu ocazia declaratiilor care s-au luat la politie nu-mi amintesc ca C. sa fi facut vreo referire la sotia sa B.” (aspect care se confirma in urma analizei declaratiei data de inculpat la aceeasi data, filele 116-117 ds. u.p.). In ultimul rand, in procesul-verbal de confruntare cu martorul D. din data de 25.10.2013 (fila 69 ds. u.p.), insusi inculpatul a declarat expres ca „Nu-mi pot explica cum autoutilitara a ajuns in acea noapte de la ... la ..., circa 20 km. Eu unul nu am condus-o si nici nu stiu cine ar fi putut sa o conduca pe aceasta ruta. Oricum din partea mea nu am dat nicio aprobare cuiva sa o conduca, nu am spus nimanui sa-mi conduca masina”. 
 
In concluzie, curtea retine ca in realitate cel care a condus autoutilitara la data critica a fost acuzatul C., in timp ce inculpatii A. si B. au declarat in mod mincinos in fata organelor de urmarire penala, in incercarea de a-l exonera de raspundere penala pe cel dintai. 
 
Rezulta asadar ca, in conditiile in care, cu intentie si fara vreo cauza justificativa ori de neimputabilitate, s-a probat fara nicio indoiala ca inculpatul C. a condus autoutilitara marca xxx cu numarul de inmatriculare yyy pe drumurile publice, respectiv pe D.J. 174 - satul ... din comuna .., judetul .., desi avea permisul de conducere anulat, a comis fapta prevazuta de art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002. 
 
Avand in vedere ca de la data implicarii sale in sfera ilicitului penal si pana in prezent a intrat in vigoare Noul Cod penal, in acord cu judecatoria curtea constata, in aplicarea prevederilor art. 5 alin. 1 Cod penal care instituie principiul aplicarii legii penale mai favorabile, ca vechile dispozitii penale sunt mai favorabile inculpatului. 
 
In acelasi context, reiese cu certitudine ca inculpatii A. si B., in incercarea de a-l ajuta pe inculpatul C. sa eludeze raspunderea penala in conditiile in care a condus autoutilitara desi avea permisul anulat, cu intentie declarand mincinos asupra unor fapte sau imprejurari esentiale in cauza, au comis, fiecare, fapta de marturie mincinoasa, prev. de art. 260 alin. 1 Vechiul Cod penal (cu aceleasi consideratii de mai sus relativ la legea penala mai favorabila). 
 
Cat priveste cererea acestor din urma inculpati de schimbare a incadrarii juridice a faptei din cea de marturie mincinoasa in cea de tainuire, prev. de art. 264 alin. 1 Vechiul Cod penal, aceasta nu se justifica a fi primita. 
 
Astfel, desi li s-a pus in vedere ca daca nu vor spune adevarul vor fi pedepsiti pentru marturie mincinoasa, anterior luarii, sub juramant, a declaratiilor (aflate la filele 139 si 154 ds. u.p.), inculpatii A. si B. au relatat aspecte care in realitate nu au avut loc (si care vizeaza imprejurari esentiale pentru cauza). Procedand in maniera aratata, ei au devenit subiecti activi ai faptei de marturie mincinoasa (intrunite fiind elementele ei constitutive, atat sub aspectul laturii obiective, cat si a celei subiective). 
 
Infractiunea de favorizare a infractorului, in reglementarea prevazuta de art. 264 alin. 1 Vechiul Cod penal, presupune, sub aspectul continutului ei constitutiv, existenta unui ajutor dat cu intentie unui infractor, fara o intelegere prealabila sau concomitenta savarsirii de catre acesta a infractiunii pentru a zadarnici, dupa caz, urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei. 
 
Spre deosebire de incriminarea infractiunii de marturie mincinoasa, incriminarea prevazuta de acest text de lege are in vedere ajutorul dat unui infractor dupa comiterea infractiunii in general si nu aspectele particulare ale acestui ajutor. Pentru acest motiv, infractiunea de favorizare a infractorului are un caracter subsidiar, „activitatea de favorizare a unui infractor incadrandu-se in dispozitiile art. 264 Vechiul Cod penal numai daca nu prezinta vreunul dintre aspectele particulare pe care Codul penal le incrimineaza distinct” (O. Loghin, T. Toader, Drept penal roman, partea speciala, ed. SANSA” SRL Bucuresti, 1994, pagina 377). 
 
Or, astfel cum s-a aratat in cele ce preced, activitatea inculpatilor A. si B. se circumscrie tipicitatii infractiunii de marturie mincinoasa, reglementata ca atare in mod distinct de prevederile art. 260 alin. 1 Vechiul Cod penal. 
 
Potrivit insa art. 181 alin. 1 Vechiul Cod penal, nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. 
 
In aprecierea, in concret, a gradului de pericol social, trebuie sa se tina seama, potrivit alin. 2 al aceluiasi articol, de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care a fost comisa, de urmarea produsa, precum si de persoana si conduita faptuitorului. 
 
Pornind de la continutul prevederilor art.181 Vechiul Cod penal, curtea retine ca textul mai sus-mentionat nu conditioneaza aprecierea faptei ca lipsita de gradul de pericol social al unei infractiuni de existenta antecedentelor penale, fiind suficienta indeplinirea numai a unora dintre elementele enumerate de text, daca acestea, prin ele insele, conduc la concluzia ca fapta nu este infractiune. 
 
Fata de toate actele si lucrarile dosarului, avand in vedere si perioada de timp de circa 4 ani scursa de la data cantonarii lor in sfera ilicitului penal (de natura a-i determina sa constientizeze pe deplin consecintele negative ale incalcarii legii), curtea constata ca in speta este aplicabil art. 181 Cod penal, intrucat atat fapta inculpatului C. (prev. de art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002) cat si fapta fiecaruia dintre inculpatii A. si B. (prev. de art. 260 alin. 1 Vechiul Cod penal) nu prezinta, in concret, gradul de pericol social al unor infractiuni. 
 
Astfel, desi inculpatul C. a condus a condus pe drumurile publice un autoturism, desi avea permisul anulat, aceasta a avut loc pe timp de noapte, cand traficul era foarte redus. El prezenta cunostintele tehnice necesare acestei activitati, astfel ca nu se poate presupune in mod automat ca ar fi pus in pericol iminent siguranta circulatiei rutiere. 
 
Relativ la inculpatii A. si B., acestia au declarat necorespunzator adevarului datorita afectiunii pe care, in calitate de frate, respectiv sotie, i-o poarta inculpatului C. Nu au antecedente penale, sunt cunoscuti cu un comportament adecvat in familie si societate, si, chiar daca nu au recunoscut comiterea faptelor, au manifestat interes pentru derularea procedurilor, raspunzand la chemarile instantelor. 
 
Asa fiind, curtea, in conformitate cu dispozitiile art. 17 alin. 2 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedura penala, raportat la art. 19 din Legea nr. 255/2013, in referire la art. 181 Vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin.1 Cod penal, il va achita pe inculpatul C. pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana al carei permis de conducere este anulat, prev. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002. 
 
In temeiul acelorasi prevederi normative, ii va achita pe fiecare dintre inculpatii A. si B. pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, prev. de art. 260 alin. 1 Vechiul Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal. 
 
Cum faptele prezinta un anumit grad de pericol social, instanta, in baza art. 91 lit. c coroborat cu art. 181 Vechiul Cod penal, va aplica fiecaruia dintre cei trei inculpati cate o sanctiune administrativa a amenzii in cuantum de 1.000 lei. 
 
In ce priveste comiterea, de catre inculpatul C., a infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana avand o alcoolemie de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, prev. de art. 87 alin. 1 si din OUG nr. 195/2002, curtea constata ca in mod gresit i-a fost retinuta in sarcina. 
 
Astfel, actele si lucrarile dosarului confirma ca activitatea de conducere, de catre inculpat, a autoutilitarei a avut loc la data de 24.10.2013 in jurul orelor 2:30-3:00, dupa ce in prealabil acesta consumase intr-adevar bauturi alcoolice, insa intr-o cantitate ce nu a fost si nici nu poate fi stabilita. Or, in conditiile in care prima recoltare a probelor de sange in vederea stabilirii alcoolemiei a avut loc la ora 10:15 a aceleiasi zile, deci dupa circa 7 ore, iar acuzarea nu a facut nicio precizare cu privire la aspectul daca si cand inculpatul a mai consumat alcool in tot acest interval, nu se poate stabili fara nicio indoiala care era valoarea imbibatiei alcoolice la momentul comiterii faptei, pentru a observa daca aceasta depaseste 0,80 g/l sau este inferioara respectivei valori. 
 
Intrucat, pe de o parte, indoiala profita inculpatului, iar pe de alta parte, martorii audiati confirma ingerarea de catre inculpat, la data critica, a unei cantitati de bauturi alcoolice, in lipsa unei stabiliri certe a concentratiei alcoolemiei, curtea va dispune, in temeiul art. 396 alin. 1,5 Cod procedura penala rap. la art. 17 alin. 2 Cod procedura penala si art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedura penala, achitarea acestuia pentru comiterea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana avand o alcoolemie de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, prev. de art. 87 alin. 1 si din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, deoarece fapta nu este prevazuta de legea penala (ea putand eventual constitui o contraventie). 
 
Relativ la infractiunea de parasire a locului accidentului de catre conducatorul unui vehicul implicat intr-un accident de circulatie si ca urmare a savarsirii unei infractiuni fara incuviintarea politiei care cerceteaza locul faptei, prev. de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002, instanta de control judiciar constata, potrivit celor ce se vor arata, ca aceasta nu poate fi retinuta in sarcina inculpatului C.. 
 
In declaratia (fila 63 dosar u.p.) data la 24.10.2013, orele 8:00, D. a relatat ca „Astazi 24.10.2013 in jurul orei 04:00, in timp ce ma deplasam pe DJ 172 in satul ... comuna ... am fost lovit de auto xx condus de numitul C.”. De observat este ca acesta a mentionat initial, anuland-o apoi, ca ora a incidentului, 6:15. 
 
Audiat in calitate de martor la data de 25.10.2013 declaratie (fila 64-65 ds. u.p.), D. a relatat ca „(...) ma indreptam spre centrul comunei ..., in satul ... pe DJ, in jurul orelor 2:30-2:45 am fost ajuns din urma de catre C. sau alta persoana dar care conducea autoutilitara acestuia de culoare albastra si a incercat sa ma loveasca. Poate si eu sunt vinovat pentru ca mergeam pe partea dreapta a drumului public”. 
 
In declaratia data inaintea primei instante (fila 129 dosar), martorul a aratat ca „Dupa ce am iesit din ..., cu precizarea ca era tarziu in noapte, probabil orele 2:00, la un moment dat am fost lovit de autoutilitara xx de culoare albastra pe care am condus-o in ziua respectiva. Am fost lovit in zona genunchiului si am cazut, nu am observat cine conducea masina, m-am ridicat si am mers mai departe pana intr-un loc unde am avut semnal la telefon si am sunat la 112 (...)”. „Nu pot sa precizez daca soferul autoutilitarei atunci cand am fost lovit si-a dat sau nu seama ca m-a atins intrucat in urma loviturii m-am rotit si am cazut jos”. 
 
Isi nuanteaza insa pozitia martorul in declaratia consemnata la fila 47 dosar apel, aratand ca a plecat catre ... pe jos, pe la ora 1-2 noaptea, iar dupa ce a parcurs 2-3 km din totalul de circa 35, „am vazut ca se apropie o masina, iar tendinta mea a fost sa fac semn sa ma ia (...). M-am intors si am vazut farul in fata mea, ulterior m-a atins la genunchiul drept si la sold si am cazut. Nu am putut vedea numarul masinii, insa era un bus dar nu stiu ce marca si nu am vazut nici soferul. Am vazut culoarea masinii, era de culoare inchisa. Am dedus ca ar fi masina inculpatului avand in vedere incidentul petrecut intre noi.” A precizat de asemenea ca „la politie am declarat ca soferul acelui bus ar fi fost inculpatul motivat de faptul ca cei de la politie mi-au comunicat ca au gasit masina si era condusa de catre inculpat, de aceea am facut declaratiile in acest sens”. 
 
Aspectul ca incidentul a avut loc pe timp de noapte, iar evenimentele s-au derulat in mod rapid poate fi de natura a se reflecta asupra realitatii celor percepute de martor, justificand astfel pozitia sa. In plus, trebuie observata si starea de animozitate dintre cei doi de la acea data, care, odata cu trecerea timpului, s-a estompat, relatiile dintre ei normalizandu-se. 
 
Potrivit procesului-verbal incheiat la data de 24.10.2013 in comuna ... (fila 22 ds. u.p.), nesemnat de inculpat, cu ocazia examinarii autoutilitarei s-a constatat ca aceasta „prezinta avarii in partea dreapta fata avand farul si semnalizarea sparte”. Pe de alta parte, in procesul-verbal de cercetare la fata locului din aceeasi data (filele 24-39 dosar u.p.), mai exact in comentariile care insotesc fotografiile aferente (fila 34 ds. u.p.), se mentioneaza ca la fata locului au fost gasite „o oglinda din plastic care poate proveni de la o lampa de semnalizare a unui autovehicul”, precum si „fragmente din plastic care pot proveni de la sticla unui far auto”. 
 
Or, pe de o parte, nicio dovada nu a fost facuta ca la momentul in care martorul D. a fost impactat de un autovehicul, acel automobil ar fi suferit avarii. O atare concluzie nu se poate retine exclusiv din analiza leziunilor suferite de acesta, care sunt unele minore (plaga excoriata si contuzie genunchi drept, contuzie minima sold bilateral, care au necesitat pentru vindecare 1-2 zile de ingrijiri medicale, conform raportului de expertiza medico-legala emis de Cabinetul de medicina legala ..., fila 67 dosar u.p.) si produse prin cadere, in urma faptului ca masina „m-a atins la genunchiul drept si la sold si am cazut”. 
 
Pe de alta parte, revenea organelor de urmarire penala sarcina efectuarii unor constatari din care sa rezulte cu precizie ca acele fragmente materiale gasite la o anumita distanta intre ele, atat in afara carosabilului cat si pe sosea (vezi foto 17) sunt parti componente din autoutilitara inculpatului, cu atat mai mult cu cat chiar cu prilejul efectuarii verificarilor au aratat ca „pot proveni” de aici. In prezentul context, nu se poate exclude faptul ca cioburile respective, dar si oglinda puteau fi rezultatul unor alte incidente de trafic/accidente de circulatie care ar fi avut loc anterior in acea zona. 
 
Nu in ultimul rand, din analiza fotografiilor care vizeaza locul faptei rezulta, privind in directia de mers, ca oglinda de far este pozitionata pe traseu anterior fragmentelor de plastic, desi ar fi fost firesc ca cea dintai sa se fi desprins si sa fi cazut ulterior, prin spartura creata in acesta. 
 
Trebuie observat ca inculpatul a aratat ca masina sa prezenta avariile de mai sus, mentionate dealtfel in raportul de inspectie tehnica periodica aflat la fila 48 ds. u.p., insa acest inscris nu este datat, pentru a se verifica momentul intocmirii si implicit veridicitatea sustinerilor acuzatului. 
 
Potrivit art. 99 alin. 2 Cod procedura penala, orice inculpat beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, nefiind obligat sa isi dovedeasca nevinovatia, avand dreptul de a nu contribui la propria acuzare. 
 
Alin. 2 al art. 4 din acelasi act normativ stipuleaza ca dupa administrarea intregului probatoriu, orice indoiala in formarea convingerilor organelor judiciare se interpreteaza in favoarea inculpatului. Acelasi principiu este consacrat si de alin. 2 al art. 103, care prevede ca se dispune condamnarea inculpatului „atunci cand instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala rezonabila”. 
 
Din coroborarea tuturor aspectelor aratate in cele ce preced, nu se poate retine fara nicio indoiala ca in noaptea de 24.10.2013, inculpatul, aflat intr-adevar la volanul autoutilitarei marca xx cu numarul de inmatriculare yyy, l-ar fi acrosat pe martorul D. si apoi, desi ar fi observat cele intamplate, ar fi parasit locul accidentului. 
 
Asa fiind si cum indoiala ii profita acestuia, curtea, in temeiul art. 396 alin. 1,5 Cod procedura penala rap. la art. 17 alin. 2 Cod procedura penala si art. 16 alin.1 lit. c Cod procedura penala, il va achita pe inculpatul C. pentru comiterea infractiunii de parasire a locului accidentului de catre conducatorul unui vehicul implicat intr-un accident de circulatie si ca urmare a savarsirii unei infractiuni fara incuviintarea politiei care cerceteaza locul faptei, prev. de art. 89 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, intrucat nu exista probe ca a savarsit infractiunea. 
 
Avand in vedere solutia ce se va pronunta in cauza, in baza art. 398 Cod procedura penala rap. la art. 274 alin. 1 Cod procedura penala, instanta va obliga pe fiecare dintre inculpatii C., A. si B. sa plateasca statului cate 300 lei, reprezentand cheltuieli judiciare din prima instanta, proportional cu culpa lor procesuala. 
 
In temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedura penala, celelalte cheltuieli judiciare din prima instanta, avansate de stat, urmeaza sa ramana in sarcina acestuia. 
 
Pentru considerentele aratate, curtea, constatand intemeiate apelurile declarate de inculpati, in temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedura penala, le va admite. 
 
Va desfiinta in totalitate sentinta penala atacata si, in rejudecare, va proceda in sensul celor mai sus aratate. 
de

Data aparitiei: 21 Mai 2019
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Infractiunea de marturie mincinoasa vs. infractiunea de favorizare a faptuitorului":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2019 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016