In privinta stabilirii naturii juridice a clauzelor considerate nescrise, s-au conturat doua opinii diamentral opuse. Intr-o opinie se considera ca determinarea naturii juridice a acestor clauze se face prin raportare la dispozitiile din materia nulitatii, si anume prin identificarea naturii interesului ocrotit de legiuitor prin considerarea unei clauze ca nescrisa. Astfel, majoritatea clauzelor considerate de lege ca nescrise justifica un interes general, asadar clauza respectiva va fi lovita de nulitate absoluta. Determinarea naturii interesului ocrotit are o importanta practica, in sensul in care, daca se stabileste ca interesul protejat este de natura individuala [cum se intampla in cazul art. 267 alin. (2) C.civ.1)], instanta nu ar putea invoca din oficiu existenta respectivei clauze considerata ca nescrisa.
Intr-o alta opinie, s-a argumentat ca stabilirea naturii juridice a clauzelor nescrise nu se poate face printr-o raportare tale quale la regimul juridic al nulitatii. Astfel, este un nonsens ca in cazul clauzelor considerate nescrise sa se analizeze al cui interes este ocrotit, pentru ca in acest mod ne-am afla in domeniul nulitatii si nu ar mai exista vreo diferenta intre institutia clauzelor considerate ca nescrise si institutia nulitatii. Doar pentru a realiza o comparatie cu regimul nulitatii se poate spune ca, in ipoteza unei clauze considerata nescrisa, ar fi vorba de o nulitate absoluta si partiala care, insa, opereaza de drept. Prin urmare, daca in cazul clauzelor considerate nescrise, nulitatea opereaza direct pe temeiul legii, nu mai intereseaza a se stabili daca nulitatea e absoluta sau relativa. Nu se poate pune semnul egalitatii intre o clauza nescrisa si o clauza nula absolut, pentru simplul motiv ca in cazul clauzei nescrise nulitatea opereaza de drept, in timp ce nulitatea absoluta nu opereaza de drept.
Aceste solutii si interpretari au fost enuntate la sediul Institutului National al Magistraturii, unde a avut loc anul acesta conferinta Dispozitii ale Noului Cod Civil in materia Dreptului familiei – unificarea practicii, moderata de doamna judecator dr. Cristiana Craciunescu, formator INM.
___________________
1) Art. 267 C. civ. - (1) Logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrans sa incheie casatoria.
(2) Clauza penala stipulata pentru ruperea logodnei este considerata nescrisa.
(3) Ruperea logodnei nu este supusa niciunei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
Intrebare: Societatea are printre altele CAEN 4941-Transporturi rutiere de marfuri. Soferii desfasoara activitati de transport pentru produsele finite realizate in cadrul societatii, marfuri, solutii lichide si materiale grele pe distante scurte sau lungi in conditii de securitate in tara si UE. In contractele de munca au trecut ca loc de munca Sediul societatii. Primesc diurna interna sau externa in functie de deplasare. Va rog sa imi spuneti daca trebuie sa aiba si spor de mobilitate sau clauza de...
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: O firma care presteaza activitate de amenajari spatii de birouri, finisaje de interior - are angajati care nu au un loc fix de munca ei lucreaza acolo unde au lucrarea, in diverse spatii. Am avut in contract trecuta o clauza de mobilitate in valoare de 100 lei, acum as dori sa modific valoarea acestei clauzei si as vrea sa stiu ce valoare maxima as putea trece in asa fel incat sa nu platesc nici o taxa in plus, valorea sa fie neimpozabila si cum sa redactez in actul aditional modificarea pentru...
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Pentru adaugarea indemnizatiei de mobilitate facem act aditional la CIM? Intentionam sa acordam indemnizatie de mobilitate pentro zona Bucuresti-Ilvov in suma fixa de X lei. Aceasta indemnizatie se declara in Revisal? Pentru deplasarile in alte zone decat cele pentru care acordam indemnizatie de mobilitate, putem acorda in continuare diurna?
vezi AICI raspunsul specialistilor <<