In privinta stabilirii naturii juridice a clauzelor considerate nescrise, s-au conturat doua opinii diamentral opuse. Intr-o opinie se considera ca determinarea naturii juridice a acestor clauze se face prin raportare la dispozitiile din materia nulitatii, si anume prin identificarea naturii interesului ocrotit de legiuitor prin considerarea unei clauze ca nescrisa. Astfel, majoritatea clauzelor considerate de lege ca nescrise justifica un interes general, asadar clauza respectiva va fi lovita de nulitate absoluta. Determinarea naturii interesului ocrotit are o importanta practica, in sensul in care, daca se stabileste ca interesul protejat este de natura individuala [cum se intampla in cazul art. 267 alin. (2) C.civ.1)], instanta nu ar putea invoca din oficiu existenta respectivei clauze considerata ca nescrisa.
Intr-o alta opinie, s-a argumentat ca stabilirea naturii juridice a clauzelor nescrise nu se poate face printr-o raportare tale quale la regimul juridic al nulitatii. Astfel, este un nonsens ca in cazul clauzelor considerate nescrise sa se analizeze al cui interes este ocrotit, pentru ca in acest mod ne-am afla in domeniul nulitatii si nu ar mai exista vreo diferenta intre institutia clauzelor considerate ca nescrise si institutia nulitatii. Doar pentru a realiza o comparatie cu regimul nulitatii se poate spune ca, in ipoteza unei clauze considerata nescrisa, ar fi vorba de o nulitate absoluta si partiala care, insa, opereaza de drept. Prin urmare, daca in cazul clauzelor considerate nescrise, nulitatea opereaza direct pe temeiul legii, nu mai intereseaza a se stabili daca nulitatea e absoluta sau relativa. Nu se poate pune semnul egalitatii intre o clauza nescrisa si o clauza nula absolut, pentru simplul motiv ca in cazul clauzei nescrise nulitatea opereaza de drept, in timp ce nulitatea absoluta nu opereaza de drept.
Aceste solutii si interpretari au fost enuntate la sediul Institutului National al Magistraturii, unde a avut loc anul acesta conferinta Dispozitii ale Noului Cod Civil in materia Dreptului familiei – unificarea practicii, moderata de doamna judecator dr. Cristiana Craciunescu, formator INM.
___________________
1) Art. 267 C. civ. - (1) Logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrans sa incheie casatoria.
(2) Clauza penala stipulata pentru ruperea logodnei este considerata nescrisa.
(3) Ruperea logodnei nu este supusa niciunei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
Intrebare: Un angajat in cadrul echipei achizitii, cod COR referent achizitii este numit prin fisa postului Responsabil cu activitati nucleare. Pentru acest lucru participa periodic la cursuri. Activitatea lui efectiva este activitate de birou. Care ar fi riscurile la care s ar putea expune ca si persoana fizica? Daca la un eventual control angajatorul ar fi amendat pentru anumite nereguli, credeti ca ar putea suporta ceva consecinte si persoana respectiva? Daca da, care ar fi acestea? Daca sa zicem ar fi...
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Pentru personalul care lucreaza in ture de 12 cu 24/48, pot sa fie situatii in care intr-o luna se atinge normatul lunii, iar in altele se depaseste. Este corect sa sa pastreze un depozit de timp care sa reglementeze normatul lunii?
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: In situatia in care se doreste reducerea programului de munca de la 5 la 4 zile pe saptamana, care sunt etapele care trebuie urmate? Sunt necesare acte aditionale pentru fiecare persoana sau poate fi o decizie care se aplica tuturor? Iar daca sunt persoane care nu semneaza actul aditional, masurile de reducere se aplica si in cazul lor?
vezi AICI raspunsul specialistilor <<