In privinta stabilirii naturii juridice a clauzelor considerate nescrise, s-au conturat doua opinii diamentral opuse. Intr-o opinie se considera ca determinarea naturii juridice a acestor clauze se face prin raportare la dispozitiile din materia nulitatii, si anume prin identificarea naturii interesului ocrotit de legiuitor prin considerarea unei clauze ca nescrisa. Astfel, majoritatea clauzelor considerate de lege ca nescrise justifica un interes general, asadar clauza respectiva va fi lovita de nulitate absoluta. Determinarea naturii interesului ocrotit are o importanta practica, in sensul in care, daca se stabileste ca interesul protejat este de natura individuala [cum se intampla in cazul art. 267 alin. (2) C.civ.1)], instanta nu ar putea invoca din oficiu existenta respectivei clauze considerata ca nescrisa.
Intr-o alta opinie, s-a argumentat ca stabilirea naturii juridice a clauzelor nescrise nu se poate face printr-o raportare tale quale la regimul juridic al nulitatii. Astfel, este un nonsens ca in cazul clauzelor considerate nescrise sa se analizeze al cui interes este ocrotit, pentru ca in acest mod ne-am afla in domeniul nulitatii si nu ar mai exista vreo diferenta intre institutia clauzelor considerate ca nescrise si institutia nulitatii. Doar pentru a realiza o comparatie cu regimul nulitatii se poate spune ca, in ipoteza unei clauze considerata nescrisa, ar fi vorba de o nulitate absoluta si partiala care, insa, opereaza de drept. Prin urmare, daca in cazul clauzelor considerate nescrise, nulitatea opereaza direct pe temeiul legii, nu mai intereseaza a se stabili daca nulitatea e absoluta sau relativa. Nu se poate pune semnul egalitatii intre o clauza nescrisa si o clauza nula absolut, pentru simplul motiv ca in cazul clauzei nescrise nulitatea opereaza de drept, in timp ce nulitatea absoluta nu opereaza de drept.
Aceste solutii si interpretari au fost enuntate la sediul Institutului National al Magistraturii, unde a avut loc anul acesta conferinta Dispozitii ale Noului Cod Civil in materia Dreptului familiei – unificarea practicii, moderata de doamna judecator dr. Cristiana Craciunescu, formator INM.
___________________
1) Art. 267 C. civ. - (1) Logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrans sa incheie casatoria.
(2) Clauza penala stipulata pentru ruperea logodnei este considerata nescrisa.
(3) Ruperea logodnei nu este supusa niciunei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
Intrebare: Avem urmatoarea situatie, un angajat care are salariu de incadrare de 10257 si o persoana in intretinere copil de 1 an, ore lucrate in luna 96 in valoare de 4103 , CM neimpozabil cod boala 08 -64 ore in valoare de 5053, Tichete de masa 280 lei, Alte sume 156. Venit brut 9592. Intrebarea este daca aceasta persoana beneficiaza deducere? Daca ne raportam la venitul brut atunci persoana nu beneficiaza de deducere, daca ne raportam la Venitul brut impozabil atunci beneficiaza de deducere. La care...
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: La solicitarea salariatilor si cu acceptul acestora se poate accepta un program de lucru de 16 ore urmat de 48 de ore de sau minim 32 libere? motivatia este lipsa de personal calificat pe piata muncii - salvamar
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Va rog sa-mi spuneti daca este specificat undeva cite zile libere se acorda la casatoria unui salariat. Suntem intreprindere mica si nu avem contract colectiv de munca doar regulament unde am prevazut 2 zile libere pentru casatorie. Este alta reglementare in afara de Codul muncii unde spune ca se acorda zile libere pentru casatorie conform contrat colectiv de munca sau regulament? Societatea a fost infiintata in anul 2020.
vezi AICI raspunsul specialistilor <<