Mostenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta, asa cum rezulta din art. 953 Cod civil.
Mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia.
Mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu facandu-se cu certificatul de deces sau, dupa caz, cu hotararea judecatoreasca declarativa de moarte ramasa definitiva.
Conform art. 1143 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. Prin urmare, mostenitorul poate cere oricand constatarea deschiderii mostenirii si iesirea din indiviziune, chiar si atunci cand exista conventii sau clauze testamentare care prevad altfel, printr-o actiune de partaj in conditiile art. 965-981 Cod Procedura Civila.
Daca toti mostenitorii sunt prezenti si au capacitate de exercitiu deplina, partajul se poate realiza prin buna invoiala, in forma si prin actul pe care partile le convin. Daca printre bunurile succesorale se afla imobile, conventia de partaj trebuie incheiata in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute, conform art. 1144 Cod civil.
Daca nu sunt prezenti toti mostenitorii ori daca printre ei se afla minori sau persoane puse sub interdictie judecatoreasca ori persoane disparute, atunci se vor pune sigilii pe bunurile mostenirii in cel mai scurt termen, iar partajul voluntar se va realiza cu respectarea regulilor referitoare la protectia persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa ori privitoare la persoanele disparute.
Conform art. 679 Cod civil, Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, sa intervina, pe cheltuiala lor, in partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu pot insa sa atace un partaj efectuat, afara numai daca acesta s-a facut in lipsa lor si fara sa se tina seama de opozitia pe care au facut-o, precum si in cazurile cand partajul a fost simulat ori s-a facut astfel incat creditorii nu au putut sa intervina in proces.
Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, dupa caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu incepere de la data stabilita in actul de partaj, dar nu mai devreme de data incheierii actului, in cazul impartelii voluntare, sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.
In cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai daca actul de partaj incheiat in forma autentica sau hotararea judecatoreasca ramasa definitiva, dupa caz, au fost inscrise in cartea funciara.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
Intrebare: Avand in vedere ca HG 295 din 31.03.2025, cu privire la Registrul General de Evidenta a salatiatilor, aduce modificari la HG 905/2017, cea din urma fiind valabila pana la 30.09.2025, pot fi aplicate in continuare prevederile din Hotararea 905? Fac referire in mod special la transmiterea suspendarilor in caz de incapacitate de munca, conf art. 5 lit. e din HG 295. As aprecia sa ne dati o lamurire cu privire la tipul de certificate medicale la care face referire legiuitorul un numar minim de zile...
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: O salariata a obtinut venituri in urmatoarea perioada: - Contract de munca: martie 2023 - iunie 2023 - venituri din salarii - Contract de mandat pentru administrator: iunie - iulie 2024 - Contract de munca: august 2024 - prezent Copilul s-a nascut in luna martie 2025. Indeplineste conditiile pentru a primi indemnizatie pentru cresterea copilului?
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Angajatul lucreaza de noapte, in ture de 12 ore, inclusiv in zile de sarbatori legale. In luna aprilie, angajatul va incepe tura in data de 17.04 la ora 19 si va iesi din tura pe data de 18.04 la ora 07 dimineata. In acest caz, pe langa sporul de ore de noapte, angajatul primeste sporul de sarbatoare legala doar pentru cele 7 ore lucrate in ziua de 18.04 sau primeste sporul de sarbatoare legala pe intreaga tura de 12 ore?
vezi AICI raspunsul specialistilor <<