Dincolo de aspectele dezbatute indelung in presa scrisa si in mediul virtual, referitor la intrarea in vigoare a noilor coduri penale si noutatile aduse de acestea in ce priveste infractiunile care au subiect pasiv sau activ avocatii, ar trebui sa remarcam cateva aspecte care au ramas in umbra, desi nu ni se par deloc de neglijat.
Este adevarat ca prin noile Coduri penale s-au extins prerogativele avocatilor in procesul penal, acordandu-li-se acestora dreptul de a consulta dosarul de urmarire penala, de a asista la orice act de urmarire penala si de a avea asigurata confidentialitatea discutiilor cu clientii lor.
Dar aceste drepturi nu sunt ale avocatilor, ci ale clientilor, acestia fiind adevaratii beneficiari, iar intentia legiuitorului a fost de a proteja clientii si de a asigura dreptul acestora la un proces penal echitabil.
Prin urmare, trebuie facuta diferenta intre drepturile acordate efectiv avocatilor si cele acordate clientilor reprezentati prin avocati.
Cu siguranta s-a dorit acordarea mai multor drepturi acestei categorii profesionale, dar si impunerea unor obligatii corelative, mentinandu-se un echilibru justificat.
1.Primul aspect important este includerea avocatului ca participant in procesul penal, recunoscandu-se prin aceasta dispozitie continuta de art.29 din noul Cod de procedura penala, rolul decisiv pe care il are avocatul in derularea procesului penal.
Este un mare pas inainte pentru o norma penala care incearca sa se alinieze sistemelor legislative moderne.
2.Protectia speciala a avocatului este reprezentata printr-o infractiune noua - Ultrajul judiciar, prevazuta la art.279 din noul Cod penal.
Infractiunea nu a avut corespondent in vechiul Cod penal, dar art.39 din Legea 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat continea prevederi referitoare la impiedicarea activitatii avocatului prin acte de violenta, care in functie de continut, reprezentau infractiuni diferite, respectiv amenintare, loviri, etc.
Prin includerea acestei infractiuni in Codul penal, este binevenita optiunea legiuitorului care a preferat sa nominalizeze avocatul alaturi de celelalte persoane cu atributii judiciare care sunt protejate prin acest articol si a optat pentru o forma de infractiune diferita prin calitatea speciala a subiectului activ.
Functionarul public si magistratii aveau si anterior noilor coduri o protectie adecvata, dar noul Cod penal face distinctia intre functionarii publici obisnuiti si cei responsabili de infaptuirea justitiei, respectiv magistratii si avocatul.
Avocatul, desi nu este functionar public, prin participarea sa la actul de justitie, beneficiaza actualmente de acesta forma speciala de protectie impotriva oricaror manifestari de violenta menite sa influenteze exercitarea profesiei si desfasurarea proceselor.
3.Obligativitatea loialitatii avocatului fata de client este reiterata prin introducerea infractiunii prevazute de art.284 din noul Cod penal care are ca obiect- Asistenta si reprezentarea neloiala.
Aceasta creatie legislativa reprezinta o alta noutate, constituind o adevarata responsabilizare a avocatului fata de clientul sau si o expresie a bunei credinte cu care trebuie exercitate atat drepturile procesuale, cat si obligatiile contractului de mandat.
Fapta avocatului sau a reprezentantului unei persoane care, in intelegere frauduloasa cu o persoana cu interese contrare in aceeasi cauza, in cadrul unei proceduri judiciare sau notariale, vatama interesele clientului sau ale persoanei reprezentate se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza intelegerea frauduloasa dintre avocat sau reprezentantul unei persoane si un tert interesat de solutia ce se va pronunta in cauza, in scopul vatamarii intereselor clientului sau ale persoanei reprezentate.
Subiectul activ al infractiunii este reprezentantul unei persoane in procesul penal, indiferent de calitatea acestuia de avocat sau neavocat, evitandu-se astfel o sanctionare mai dura a avocatului fata de alte persoane care pot reprezenta partile.
Anterior intrarii in vigoare a noului Cod penal, in cazul lezarii grave a intereselor clientului de catre avocat, clientul avea la indemana doar o plangere adresata baroului din care facea parte avocatul si cel mult o actiune civila in pretentii.
Actuala reglementare permite o veritabila protectie a persoanelor asistate/reprezentate prin introducerea in categoria infractiunilor a acestei fapte de asistenta si reprezentare frauduloasa.
Au fost cateva discutii interesante despre caracterul interpretabil pe care l-ar avea art. 269, alin. (1) din noul Cod penal care prevede ca ”ajutorul dat faptuitorului in scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor intr-o cauza penala, tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau a masurii privative de libertate se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.”
De altfel, Uniunea Barourilor din Romania a luat deja pozitie in incercarea de modificare a articolului respectiv.
S-a sustinut ca acest articol ar avea un continut neclar, care poate duce la interpretari abuzive, in sensul in care in lipsa precizarii legiuitorului ca ajutorul priveste doar forma nelegala a acestuia, ajutorul dat de avocat clientului poate fi catalogat ca infractiune.
Din punctul nostru de vedere, interpretarea textului de lege nu este confuza si nu lasa loc la interpretari contradictorii.
Formularea acestui text are ca punct de plecare prezumtia legala ca ajutorul dat de avocat nu poate fi altul decat legal, neinterferand cu infractiunea reglementata de art. 269, alin. (1) din noul Cod penal.
Avocatul, prin insusi statutul sau profesional si prin atributiile sale prevazute de legea de functionare, se supune legii, iar in exercitarea dreptului de aparare avocatul are dreptul si obligatia de a starui pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un proces echitabil si intr-un termen rezonabil.
Astfel, avocatul va asigura reprezentarea partii, cu respectarea normelor legale, nu va incerca impiedicarea sau ingreunarea cercetarilor intr-o cauza penala, ci va face tot ce-i sta in putinta pentru aflarea adevarului si cautarea solutiilor optime de punere in practica a prevederilor legale favorabile de care poate beneficia clientul sau.
In niciun caz avocatul nu va incerca tergiversarea cercetarii penale/procesului penal, impiedicarea executarii pedepsei sau scaparea clientului cu orice scop, indiferent de vinovatia acestuia.
De altfel, Legea 51/1995 precizeaza o data in plus, ca in exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta avocatul este protejat de lege.
In aceste conditii, ajutorul acordat de avocat nu poate fi altul decat legal, in caz contrar putand fi antrenata raspunderea penala a acestuia.
Orice interpretare contrara a acestui text de lege este exclusa sine die.
Autor: Cons. Jur. Ana-Maria Borz
