Subiectele cailor de atac
Articolul 458 NCPC nu aduce nicio noutate. Potrivit acestui text de lege, „caile de atac pot fi exercitate numai de partile aflate in proces care justifica un interes, in afara de cazul in care, potrivit legii, acest drept il au si alte organe sau persoane.”
Trebuie mentionat faptul ca pot exista situatii in care partea care a castigat procesul sa aiba interes sa formuleze calea de atac (de exemplu, intr-o cauza in care partea care a castigat in prima instanta urmarea executarea hotararii intr-o tara straina, executare conditionata de pronuntarea hotararii cu respectarea principiului contradictorialitatii iar la judecata in prima instanta procedura de citare cu paratul a fost viciata, aceasta justifica un interes in declararea caii de atac).
Articolul 459 NCPC reglementeaza ordinea exercitarii cailor de atac. Alineatul (2) al acestui articol reglementeaza o solutie noua: „In cazul hotararilor susceptibile de apel, daca acesta nu a fost exercitat, recursul este inadmisibil. Cu toate acestea, o hotarare susceptibila de apel si de recurs poate fi atacata, inauntrul termenului de apel, direct cu recurs, la instanta care ar fi fost competenta sa judece recursul impotriva hotararii date in apel, daca partile consimt expres, prin inscris autentic sau prin declaratie verbala, data in fata instantei a carei hotarare se ataca si consemnata intr-un proces-verbal. In acest caz, recursul poate fi exercitat numai pentru incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.”
Referitor la prima teza a alin. (2) s-a facut precizarea ca aceasta este aplicabila si ipotezei in care hotararea de prima instanta nu a fost apelata in tot, intrucat se poate ajunge in situatia casarii cu trimitere, chiar la prima instanta de fond iar ceea ce nu a facut obiectul apelului a intrat in autoritatea de lucru judecat.
In ceea ce priveste teza a II-a a alin. (2) o prima precizare, de natura terminologica, a vizat faptul ca formularea „hotarare susceptibila de apel si recurs” nu este cea mai fericita, intrucat ceea ce se ataca, de pilda, cu recurs nu este hotararea apelata, ci hotararea pronuntata in apel.
Dincolo de aceasta precizare insa, o prima problema care s-a ridicat a vizat momentul la care trebuie sa intervina acordul expres al partilor: inainte sau numai dupa pronuntarea hotararii de prima instanta? Dar o clauza in acest sens inserata in chiar contractul incheiat intre parti ce efect va produce?
O prima precizare a vizat necesitatea de a nu se confunda renuntarea la calea de atac cu institutia reglementata de alin. (2) al art. 459. De asemenea, trebuie avut in vedere ca in cazul in care partile convin suprimarea apelului si atacarea hotararii pronuntate de prima instanta direct cu recurs, recursul se poate exercita numai pentru chestiuni de drept substantial.
In ceea ce priveste problema momentului la care partile pot renunta in mod valabil la dreptul de a invoca neregularitati procedurale, s-a aratat ca partile pot renunta valabil la acest drept numai dupa ce el s-a nascut, ceea ce presupune ca neregularitatea procedurala exista. Se poate face o comparatie cu actul juridic lovit de nulitate relativa. Confirmarea nulitatii relative poate avea loc numai dupa incheierea actului, si nu inainte sau in momentul incheierii acestuia. Şi in aceasta situatie, nu se poate renunta anticipat la neregularitati despre care nu se poate sti daca vor exista si care vor fi in concret.
Pentru ipoteza inserarii unor astfel de clauze in contractul incheiat de parti, trebuie precizat faptul ca o asemenea clauza nu poate produce efecte. Mai ales in materia dreptului consumatorilor, atare clauze inserate in contractele incheiate cu consumatorii pot fi considerate clauze abuzive.
Daca s-a produs deja neregularitatea, dar nu a fost pronuntata hotararea, se pune problema daca partile pot conveni in acest sens cu ocazia concluziilor pe fond sau numai dupa pronuntarea hotararii.
Solutia poate ca nu este practica din punctul de vedere al partilor, insa partea poate sti la ce renunta numai dupa pronuntarea hotararii. Asadar, declaratia verbala de renuntare poate fi data in fata instantei cu ocazia pronuntarii hotararii sau prin inscris autentic ulterior.
Conform alin. (3) al aceluiasi articol, „Caile extraordinare de atac pot fi exercitate si concomitent, in conditiile legii. Recursul se judeca cu prioritate”. Teza I a acestui text de lege nu ridica probleme, caile extraordinare de atac putand fi exercitate si concomitent, insa prezinta interes teza a II-a, potrivit careia recursul se judeca cu prioritate.
Se poate imagina situatia in care impotriva aceleiasi hotarari s-a formulat atat recurs, cat si revizuire sau contestatie in anulare. Daca recursul se judeca cu prioritate fata de eventuala revizuire sau contestatie in anulare, acest lucru inseamna ca, daca este cazul, trebuie suspendata judecata in calea de retractare.
dl. Prof. univ. dr. Gabriel BOROI
Sursa
INM Rezumat al transcriptului conferintelor tinute in Aula INM in 2012.
