Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Statutul judecatorilor si procurorilor: Decizie nr. 60 din 2014 - Exceptie de neconstitutionalitate in Legea nr. 303 din 2004

DECIZIE nr. 60 din 11 februarie 2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 96 alin. (4) si (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 279 din 16 aprilie 2014

    Augustin Zegrean - presedinte
    Valer Dorneanu - judecator
    Toni Grebla - judecator
    Petre Lazaroiu - judecator
    Mircea Stefan Minea - judecator
    Daniel Marius Morar - judecator
    Mona-Maria Pivniceru - judecator
    Puskas Valentin Zoltan - judecator
    Tudorel Toader - judecator
    Irina-Loredana Gulie - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, exceptie ridicata de S.C. Inforomtur - S.R.L. din comuna Ciuperceni, satul Vartopu, judetul Gorj, in Dosarul nr. 1.869/318/2013 al Tribunalului Gorj - Sectia I civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 383D/2013.
    La apelul nominal lipsesc partile.
    Procedura de citare este legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, invocand in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie.

                                    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 27 mai 2013, pronuntata in Dosarul nr. 1.869/318/2013, Tribunalul Gorj - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, exceptie ridicata de S.C. Inforomtur - S.R.L. din comuna Ciuperceni, satul Vartopu, judetul Gorj, intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei actiuni privind obligarea statului roman la plata unor sume de bani cu titlu de despagubiri pentru erori judiciare.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca prevederile legale criticate limiteaza exercitarea dreptului la acces la justitie, deoarece conditioneaza plata de catre stat a despagubirilor pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare de existenta unei hotarari judecatoresti prin care sa se fi angajat raspunderea penala sau disciplinara a judecatorului pentru o fapta savarsita in cursul judecatii procesului, de natura sa determine o eroare judiciara.
    Se mai arata ca, in cauza in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate, nu poate fi obtinuta o hotarare de condamnare a magistratului pentru fapte savarsite in cursul judecatii, deoarece in competenta Consiliului Superior al Magistraturii nu intra sanctionarea magistratilor pentru modul in care solutioneaza o cauza, asupra acestor aspecte urmand sa se pronunte instanta de control judiciar.
    De asemenea, se arata ca prevederile legale criticate incalca dreptul la un proces echitabil, intrucat dreptul la actiune pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erorile judiciare se prescrie intr-un termen care de cele mai multe ori se dovedeste a fi mai mic decat durata de solutionare a cauzelor deduse judecatii instantelor judecatoresti, legiuitorul neinstituind, in mod corelativ, si o obligatie a judecatorilor de a solutiona cauzele intr-un anumit termen. In acest mod, in opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, se creeaza o discriminare intre magistrati si alte categorii de cetateni, in ceea ce priveste prescriptia raspunderii penale.
    Tribunalul Gorj - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens, arata ca dreptul de acces la justitie nu este unul absolut, ci trebuie exercitat cu respectarea conditiilor stabilite de lege. Astfel, reglementarea unui termen de prescriptie a dreptului la actiune pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erorile judiciare, fara a fi prevazut si un termen pentru solutionarea cauzelor aflate pe rolul instantelor judecatoresti, nu creeaza o inegalitate intre persoanele ce detin functii publice si alti cetateni, dat fiind faptul ca termenele de prescriptie a raspunderii pentru faptele savarsite de judecatori sau procurori in cursul procesului judiciar sunt aplicate in mod nediscriminatoriu si incep sa curga de la data savarsirii faptei, indiferent de calitatea persoanei.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate.
    Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens, arata ca prevederile art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 reglementeaza, in contextul normativ mai larg al stabilirii regulilor aplicabile raspunderii judecatorilor si procurorilor, cuprinse in capitolul I al titlului IV din Legea nr. 303/2004, dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare, precum si conditiile exercitarii acestui drept. Asadar, se considera ca, prin continutul sau normativ, aceasta prevedere legala nu este de natura sa contravina dispozitiilor art. 28 - Secretul corespondentei si ale art. 30 - Libertatea de exprimare din Constitutie. Mai mult, se arata ca, in fapt, sunt criticate aspecte care tin de cursul judecatii si de modul in care instanta de judecata a solutionat anumite aspecte procesuale, iar nu de prevederile legale in sine, astfel incat, in acord cu jurisprudenta Curtii Constitutionale (Decizia nr. 179 din 2 martie 2006), exercitarea controlului asupra activitatii de aplicare in concret a normelor legale reprezinta atributul exclusiv al instantelor judecatoresti.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

                                    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, potrivit incheierii de sesizare, il reprezinta prevederile art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005.
    Examinand motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea retine ca autoarea acesteia, desi indica in mod expres prevederile art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, in realitate isi formuleaza criticile de neconstitutionalitate cu referire si la prevederile art. 96 alin. (8) din acelasi act normativ, astfel incat, in acord cu motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, obiectul acesteia il constituie prevederile art. 96 alin. (4) si (8) din Legea nr. 303/2004.
    Prevederile legale criticate au urmatorul cuprins: "(4) Dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savarsite in alte procese decat cele penale nu se va putea exercita decat in cazul in care s-a stabilit, in prealabil, printr-o hotarare definitiva, raspunderea penala sau disciplinara, dupa caz, a judecatorului sau procurorului pentru o fapta savarsita in cursul judecatii procesului si daca aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciara.
    (...)
    (8) Termenul de prescriptie a dreptului la actiune in toate cazurile prevazute de prezentul articol este de un an."
    In opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea in drepturi si alin. (2) privind preeminenta legii, precum si art. 21 alin. (2) cu privire la garantarea prin lege a exercitiului liberului acces la justitie si alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:
    I. Referitor la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, Curtea retine ca, in conformitate cu prevederile art. 52 alin. (3) din Constitutie, statul raspunde patrimonial, in conditiile legii, pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare, aceasta norma constitutionala consacrand principiul raspunderii obiective a statului, astfel cum aceasta a fost caracterizata in jurisprudenta Curtii Constitutionale (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 633 din 24 noiembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.138 din 15 decembrie 2005).
    Curtea constata ca, in acest caz, este vorba de o raspundere care nu este bazata pe culpa, fiind fundamentata pe rolul statului de garant al activitatii autoritatii judecatoresti, insa este conditionata de existenta unei hotarari definitive de atragere a raspunderii penale sau de sanctionare disciplinara a judecatorului sau a procurorului, pentru o fapta savarsita in cursul judecarii procesului, si care a fost de natura a determina eroarea judiciara, conditie reglementata de textul de lege criticat.
    Existenta hotararii definitive de constatare a raspunderii penale sau disciplinare a judecatorului pentru o fapta savarsita in cursul judecatii procesului este o conditie prealabila pentru exercitarea dreptului la despagubiri din partea statului pentru prejudiciile materiale cauzate prin erori judiciare. Dupa acoperirea prejudiciului de catre stat, acesta din urma poate formula actiunea in regres impotriva magistratului, in masura in care respectiva eroare judiciara a fost cauzata de exercitarea cu rea-credinta sau grava neglijenta a functiei, caz in care intervine raspunderea civila a judecatorului sau procurorului, in raport cu statul.
    Autoarea exceptiei este nemultumita, in esenta, de lipsa posibilitatii de a formula actiune impotriva statului pentru repararea prejudiciului produs prin eroarea judiciara, independent de stabilirea prealabila atat a faptei care a determinat eroarea judiciara, cat si a vinovatiei autorului acesteia, aratand ca in acest mod este incalcat principiul constitutional al accesului liber la justitie.
    In legatura cu aceste sustineri, Curtea retine ca, in vederea protejarii independentei judecatorului si a evitarii supunerii activitatii acestuia unor presiuni nejustificate, in cazul repararii prejudiciilor cauzate prin erori judiciare nu poate fi angajata raspunderea personala si directa a judecatorului pentru fapte savarsite in exercitiul functiei publice, in aceste situatii intervenind raspunderea statului, in virtutea rolului acestuia de garant al activitatii autoritatii judecatoresti. Asadar, raspunderea judecatorului sau procurorului care si-a exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta este subsidiara raspunderii statului si indirecta, statul avand drept de regres impotriva magistratilor, care se exercita ulterior actiunii in despagubiri formulate de parte.
    De altfel, raportarea criticilor de neconstitutionalitate la dispozitiile constitutionale referitoare la accesul liber la justitie, formulate cu privire la actiunea in despagubiri pe care partea indreptatita o poate formula impotriva statului, este neintemeiata.
    In acest sens, Curtea retine ca exercitiul niciunui drept fundamental recunoscut de Constitutie sau de tratatele internationale privind drepturile omului nu trebuie absolutizat, astfel incat instituirea prin lege a unor conditii procesuale de valorificare a respectivului drept, cum este, in speta, obtinerea unei hotarari de angajare a raspunderii penale sau disciplinare a magistratului care a determinat eroarea judiciara, prealabile dreptului la actiune pentru repararea prejudiciului produs prin eroarea judiciara, nu este incompatibila cu exigentele constitutionale care se circumscriu principiului liberului acces la justitie.
    In acord cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, conditionarea dreptului la actiune pentru repararea prejudiciului produs prin eroarea judiciara de pronuntarea unei hotarari prealabile prin care sa se atraga raspunderea penala sau disciplinara a magistratului nu constituie o incalcare a principiului constitutional al liberului acces la justitie, ci reprezinta, dimpotriva, o norma favorabila persoanei indreptatite la repararea prejudiciului, contribuind la valorificarea dreptului la despagubire, prin usurarea sarcinii probei in cadrul actiunii pentru repararea prejudiciului. In cursul judecarii actiunii in pretentii formulate impotriva statului, persoana indreptatita la repararea prejudiciului este tinuta sa probeze numai existenta unei erori judiciare, fara a mai proba existenta faptei savarsite de judecator sau procuror in cursul judecarii procesului sau vinovatia acestuia, aceste aspecte fiind stabilite in mod definitiv prin hotararea prealabila de constatare a raspunderii penale sau disciplinare a magistratului. In acest sens Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat si prin Decizia nr. 633 din 24 noiembrie 2005, precitata.
    II. In ceea ce priveste sustinerile privind neconstitutionalitatea art. 96 alin. (8) din Legea nr. 303/2004, Curtea retine ca dispozitiile art. 96 din Legea nr. 303/2004, reglementand termenul de prescriptie de un an al dreptului la actiune pentru repararea prejudiciului produs prin eroarea judiciara, nu prevede si momentul de la care curge termenul de prescriptie a dreptului la actiune, insa acest moment se stabileste in conformitate cu regula generala a inceputului cursului prescriptiei extinctive, si anume art. 7 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, republicat in Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, care leaga momentul inceputului cursului prescriptiei de data nasterii dreptului la actiune si, respectiv, art. 2.523 din Codul civil, in temeiul caruia momentul inceputului cursului prescriptiei este reprezentat de data la care titularul dreptului la actiune a cunoscut sau trebuia sa cunoasca nasterea lui.
    In acelasi sens, in materia actiunii in repararea pagubei cauzate printr-o fapta ilicita, art. 8 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958, respectiv art. 2.528 din Codul civil, reglementeaza inceputul cursului prescriptiei extinctive ca fiind acela al datei la care cel prejudiciat a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat prejudiciul, cat si pe cel care raspunde de producerea lui.
    Astfel, in prezenta cauza, momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie de un an reglementat de art. 96 alin. (8) din Legea nr. 303/2004, text de lege criticat in prezenta cauza, nu poate fi decat acela al ramanerii definitive a hotararii de stabilire a raspunderii penale sau de constatare a raspunderii disciplinare a judecatorului sau procurorului, moment in care, in mod obiectiv, este stabilita atat existenta faptei prejudiciabile, cat si vinovatia autorului acesteia.
    Prin urmare, inceputul termenului de prescriptie a dreptului la actiune este intotdeauna ulterior obtinerii hotararii judecatoresti prealabile exercitarii dreptului la actiune pentru repararea prejudiciului, astfel incat sustinerile autoarei exceptiei referitoare la incalcarea dreptului constitutional la un proces echitabil, prin imposibilitatea obtinerii unei hotarari de angajare a raspunderii magistratului inaintea implinirii termenului de prescriptie a dreptului la actiune pentru repararea prejudiciului, sunt lipsite de obiect.

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUTIONALA
                                In numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de S.C. Inforomtur - S.R.L. din comuna Ciuperceni, satul Vartopu, judetul Gorj in Dosarul nr. 1.869/318/2013 al Tribunalului Gorj - Sectia I civila si constata ca dispozitiile art. 96 alin. (4) si (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
    Definitiva si general obligatorie.
    Decizia se comunica Tribunalului Gorj - Sectia I civila si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Pronuntata in sedinta din data de 11 februarie 2014.

                      PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                              Irina Loredana Gulie

                                     -----
Data aparitiei: 18 Aprilie 2014
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Statutul judecatorilor si procurorilor: Decizie nr. 60 din 2014 - Exceptie de neconstitutionalitate in Legea nr. 303 din 2004":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2019 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016