Consideratii generale
Proiectul pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii anuleaza independenta puterii judecatoresti pe care o subordoneaza administrativ spre a controla astfel actul de justitie si pe magistrati intr-o parodie institutionala denumita inspectie judiciara independenta, ea insasi subordonata executivului incalcand astfel flagrant Constitutia si in mod complet toate reglementarile internationale privind independenta puterii judecatoresti, inclusiv a Mecanismului de Cooperare si Verificare a carui realizare pretinde ca o indeplineste.
Practic, noua reglementare vizeaza destructurarea statului de drept prin subordonarea puterii judecatoresti din moment ce aplicarea dreptului material ori procesual, hotararea judecatoreasca si activitatea intrinsec legata de actul de justitie constituie obiect de ancheta administrativa, exercitata atat de Inspectia Judiciara, cat si de alte entitati executive spre a subordona in mod absolut actul de justitie puterii executive.
Realizarea obiectului inserat in Mecanismului de Cooperare si Verificare viza reformarea sistemului disciplinar, si nu lipsirea actului de justitie de componenta legitima a independentei puterii judecatoresti – exclus a fi supus controlului si cenzurii administrative in afara cailor de atac, subordonare exclusa in mod absolut.
Tot astfel, Mecanismul de Cooperare si Verificare recomanda intarirea si consolidarea inspectiei judiciare si nu predarea dintre prerogativele de esenta altor institutii, straine sau nu de sistem cu consecinta diminuarii capacitatii inspectiei judiciare ce s-a dorit a fi consolidata si, mai ales, cu subminarea independentei ei, din moment ce titulari ai actiunii disciplinare sunt entitati executive ce se pot intruziona nepermis in actul de justitie si in prerogativele inspectiei judiciare.
1. Continutul abaterilor disciplinare vizate prin modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor
Nu poate fi inclusa niciodata in structura abaterii disciplinare activitatea jurisdictionala din moment ce tocmai aceasta constituie obiectul de reglementare a independentei judecatoresti care trebuie sa fie sustrasa oricarui control al executivului sau legislativului, consecinta a separatiei puterilor in stat, consacrata constitutional.
Aceasta inseamna ca abaterea judiciara poate aduce sub auspiciile ei doar conduitele de ordin exterior care nu privesc actul de justitie in sine, ci desfasurarea regulamentara a activitatii de sistem, forma exterioara de indeplinire a sarcinilor de serviciu, precum si celelalte chestiuni care sunt atat de indepartate de esenta activitatii jurisdictionale propriu zise incat fac parte din ordinea exterioara.
Prin urmare, trebuie facuta distinctie intre activitatea jurisdictionala, adica aplicarea normelor de drept material si procesual rezervata exclusiv actului de justitie, supusa doar controlului judecatoresc prin sistemul cailor de atac si activitatea exterioara acesteia, care poate face obiectul abaterii disciplinare sub aspectul conduitei magistratilor, pana la limita la care se poate aduce atingere independentei magistratului.
De aici rezulta ca incriminarea ca abatere disciplinara a conduitelor prevazute de art.99 lit. a, e, i din Proiectul pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor atinge grav actul de justitie in insasi substanta lui, din moment ce controlul administrativ examineaza aplicarea legii de catre judecator (norma de drept material ori procesual) si hotararea judecatoreasca (motivare, continut), actul de judecata fiind repus in discutie de o autoritate care nu este judiciara.
Asadar, este exclus a fi incriminate disciplinar urmatoarele activitati desfasurate de judecator in instrumentarea cauzei – pregatirea sedintei de judecata, conducerea sedintei si toate actele de natura procedurala, pronuntarea asupra cererilor de abtinere si recuzare ori aplicarea legii materiale sau procesuale – ca si hotararea judecatoreasca, spre a nu se aduce atingere substantei actului de judecata care trebuie sustras controlului administrativ.
In consecinta, pot fi supuse controlului disciplinar doar conduitele care vizeaza modul de indeplinire a obligatiei de serviciu de catre magistrat regulamentar si neintarziat, adica forma exterioara de indeplinire a acestora, cum ar fi: termenul de redactare a hotararii judecatoresti, inceperea punctuala a sedintei, respectarea principiului de a judeca cauzele cu arestati cu celeritate, obligatia de a purta roba ori relationarea adecvata cu participantii la proces etc., deoarece legatura acestora cu actul de justitie in sine este redusa, exterioara si ulterioara actului de justitie.
In concluzie, Proiectul pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor nu respecta coordonatele Mecanismului de Cooperare si Verificare care viza realizarea unui catalog detaliat si specific de abateri disciplinare, si nu supunerea activitatii judiciare controlului administrativ, abateri ca cele inserate in proiect vizand nerespectarea dispozitiilor de drept material si procesual, motivarea hotararilor judecatoresti, abtinerea etc. sunt componente ce fac parte intrinsec din activitatea judecatoreasca si, in consecinta, nu sunt susceptibile de a constitui obiect de urmarire disciplinara.
2. Organizarea inspectiei judiciare vizata prin modificarea Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
Organizarea inspectiei judiciare, in viziunea Proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii inseamna destructurarea unei institutii care, in viziunea Mecanismului de Cooperare si Verificare trebuie intarita si concentrata pe investigatia disciplinara, fara ca acestei institutii sa i se reproseze structura ori procedura urmaririi disciplinare.
In fapt, Inspectia Judiciara este transformata intr-o entitate autonoma cu personalitate juridica care functioneaza la nivel national art. 641 si nu este independenta decat operational din moment ce inspectorul sef si cel adjunct pot fi revocati pe baza raportului anual de audit prevazut de art 644 din lege, adica audit extern in conditiile in care auditarea tuturor institutiilor din Romania este interna potrivit Legii nr 672/2002 privind auditul public intern si a Ordinului Ministrului Finantelor nr- 1647/2005.
Reorganizarea Inspectiei Judiciare, in loc sa intareasca capacitatea inspectiei judiciare o submineaza, din moment ce activitatea de esenta a inspectiei judiciare – urmarirea disciplinara – nu apartine structurilor de inspectie, ci executivului (ministrul justitiei si procurorul general de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie) si presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, caz in care Inspectia Judiciara devine executantul neindependent al acestor titulari intr-o procedura subordonatorie fata de acestia si fara puterea unei decizii proprii si independente.
Practic, ministrul justitiei, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie dispun clasarea ori completarea verificarii, inceperea cercetarii disciplinare ori din nou completarea verificarii prealabile (art. 45) ceea ce inseamna ca independenta inspectorilor este doar formala, ei fiind de fapt subordonati executivului si presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ambele situatii fiind nepermise. Fiecare dintre ele pot discretionar urmari disciplinar judecatorii cu pericolul extrem de grav de preluare de fapt a prerogativelor Inspectiei, a carei activitate nu consta decat in a strange materialele si informatiile necesare conturarii continutului abaterii disciplinare, Inspectia fiind astfel controlata si subordonata in principala sa activitate care s-a dorit a fi intarita si nu substituita ca putere de initiativa si decizie in gestionarea aspectelor disciplinare. Procedandu-se astfel se aduce o grava atingere independentei justitiei in componenta disciplinara a activitatii puterii judecatoresti cu reverberatii in cariera magistratilor.
Sub acest aspect, Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii reprezinta cea mai grava intruziune in activitatea puterii judecatoresti prin intermediul inspectorilor, ei insisi deveniti executanti ai executivului.
Tot astfel, nici presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu poate fi titular al actiunii disciplinare, deoarece judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care se pronunta in cauzele disciplinare irevocabil fac parte din aceeasi instanta, afectand astfel aparenta de impartialitate, si tot astfel se afla in raporturi de dependenta administrativa fata de presedintele instantei.
Pe de alta parte, daca s-a urmarit a se intari corpul de inspectori, independenta acestora nu trebuie sa se exercite concurent cu alte entitati, in raport cu care actele intocmite de inspectori nu mai au caracter independent fiind supuse deciziei acestor entitati.
Inspectia trebuie sa fie independenta, ceea ce inseamna ca autonomia este doar o conditie a independentei, calitate a Inspectiei Judiciare care nu poate fi partajata cu alti titulari ai actiunii disciplinare, in raport cu care Inspectia devine doar executantul lor, abolind astfel cerinta independentei actului de inspectie, prin substituirea titularului, actiuni disciplinare in raport cu care Inspectia Judiciara nu are nici initiativa si nici putere de decizie, ci doar de executare a dispozitiilor trasate de acestia.
A fi independent inseamna a gestiona in conditii de neingerinta o activitate fara a depinde de cineva (in cazul nostru de executiv ori alte entitati straine corpului de judecatori) ori de initiativele altcuiva, si fara a tine cont de ele, avand deci in activitatea de urmarire disciplinara initiativa proprie si exclusiva, nu si executare a dispozitiilor acestora in urmarirea disciplinara.
In afara celor trei titulari ai actiunii disciplinare neapartinatori corpului de inspectori, fiecare dintre inspectorii incadrati la Inspectia Judiciara in parte este titular de actiune disciplinara, ceea ce inseamna o disparitate de aprecire a faptelor in absenta comisiilor de disciplina, contrar Mecanismului de Cooperare si Verificare care recomanda unificarea practicii inspectorilor. Aceasta extensie fara filtrul comisiei de disciplina conduce la o suprapunere a urmaririi disciplinare cu celelalte atributii ale inspectiei (management, apararea independentei si impartialitatii etc.) si a urmaririlor disciplinare in sine, Mecanismul de Cooperare si Verificare nefacand nicio recomandare in aceasta privinta, ceea ce inseamna ca procedura prin intermediul comisiei de disciplina a fost omologata ca eficienta si, mai ales, unificatoare de practica in materie.
Mai mult, rezolutia de respingere a sesizarii poate fi atacata cu recurs de catre persoana care a formulat sesizarea la Curtea de Apel Bucuresti, care conform art. 46 pct. a lit. b din Proiect poate pronunta solutia de sesizare a sectiei corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii cu actiune disciplinara, ceea ce inseamna ca si instanta a devenit titular de actiune.
Art. 646 alin. 2 nu include in tematica de concurs dreptul material a carui incalcare constituie abatere disciplinara, adica obiectul de verificat.
Ramane neclara situatia inspectorilor care la data intrarii in vigoare a legii ocupa functia prin detasare, precum si a inspectorului sef, considerat in viziunea Proiectului a nu mai ocupa nici macar functia de inspector, atingere de statut si drepturi care nu poate fi calificata decat ca o ingerinta discretionara a executivului in organizarea si reconfigurarea noii institutii.
In concluzie
Inspectia Judiciara nu isi intareste capacitatea si nici nu este independenta din moment ce nu isi exclusiveaza atributele urmaririi disciplinare, ci este subordonata executivului si altor entitati, precum si cvasitotalitatii inspectorilor, fiecare dintre ei putand fi titulari ai actiunii disciplinare.
Inspectia Judiciara, executant al ministrului justitiei in urmarirea disciplinara reprezinta cea mai grava interferenta in activitatea Inspectiei Judiciare si in independenta puterii judecatoresti din moment ce continutul abaterilor disciplinare vizeaza actul de justitie, pe care il supune paralel si controlului administrativ exercitat de executiv.
Nu se atinge, consecinta a acestui proiect, nici conditionalitatea Mecanismului de Cooperare si Verificare, care nu a vizat restructurarea institutiei Inspectiei Judiciare si procedura de urmarire disciplinara, ci in mod exclusiv incriminarea de noi abateri disciplinare si multiplicarea sanctiunilor aferente, precum si evaluarea activitatii Inspectiei si inspectorilor cu reevaluarea procedurii de selectie a inspectorilor, toate acestea trebuind a fi finalizate pana in decembrie 2011.
Prof.univ.dr. Mona Maria PIVNICERU
Judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie
Presedinte al Asociatiei Magistratilor din Romania
Descarca materialele integrale:
*
Observatii privind Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
* Observatii privind Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
Anexa 1. Modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor
* Observatii privind Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
Anexa 2. Modificarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
