Actiune civila. Provocare. Proportia culpelor. Despagubiri. Cheltuieli ocazionate de asistenta medicala

In rezolvarea actiunii civile alaturate actiunii penale in cadrul procesului penal, instanta care retine existenta circumstantei atenuante legale a provocarii prevazuta in art. 73 lit. b) C. pen., in aplicarea dispozitiilor art. 14 C. proc. pen. si ale art. 998 - 999 C. civ., stabileste proportia culpelor autorului si a victimei si dispune obligarea autorului la despagubiri pentru prejudiciul cauzat, inclusiv la despagubiri pentru prejudiciul reprezentand cheltuielile ocazionate de asistenta medicala, in raport cu intinderea culpei autorului.

Prin urmare, in cazul prejudiciului reprezentand cheltuielile ocazionate de asistenta medicala, cauzat prin culpa comuna a autorului si a victimei, se aplica principiul de drept civil al raspunderii in raport cu intinderea culpei, dispunandu-se obligarea autorului la despagubiri in raport cu intinderea culpei sale, avand in vedere si dispozitiile art. 313 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, care - stabilind ca persoanele raspund „potrivit legii” si au obligatia sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentand cheltuielile ocazionate de asistenta medicala - nu deroga de la principiul enuntat.  

(Sursa: I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 167 din 20 ianuarie 2010)

Prin sentinta penala nr. 235 din 23 aprilie 2009, pronuntata de Tribunalul Giurgiu, s-a dispus condamnarea inculpatului B.I. la pedeapsa de 7 ani si 6 luni inchisoare si 3 ani pedeapsa complementara prevazuta in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen. pentru savarsirea infractiunii de tentativa la omor calificat prevazuta in art. 20 raportat la art. 174, art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.

S-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen. in conditiile si pe durata prevazute in art. 71 C. pen.

In baza art. 14 raportat la art. 346 C. proc. pen., art. 998 - 999 C. civ. si art. 313 din Legea nr. 95/2006, modificata prin O. U. G. nr. 72/2006, s-a admis actiunea civila formulata de Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti si a fost obligat inculpatul sa plateasca partii civile suma de 1.648,47 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare, plus dobanda legala de la data ramanerii definitive a hotararii si pana la achitarea debitului.

S-a luat act ca partea vatamata B.F. nu s-a constituit parte civila in cauza.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut, in fapt, urmatoarele:

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul prescolar - EDUCATORI 2 culegeri

Vezi AICI detalii

Teste distractive pentru clasa pregatitoare

Vezi AICI detalii

Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale

Vezi AICI detalii

Portal Codul Muncii

Vezi AICI detalii

In data de 26 octombrie 2008, in jurul orelor 1400, inculpatul B.I., in timp ce se afla pe terasa localului societatii comerciale S., enervat de faptul ca partea vatamata B.F. a lovit cu piciorul cainele pe care inculpatul il legase de gardul terasei barului, i-a aplicat cu un cutit mai multe lovituri.

Din raportul medico-legal, intocmit la 27 octombrie 2008, a rezultat ca partea vatamata B.F. a suferit cinci plagi injunghiate (una penetranta toracala cu hemopneumotorax), ce au putut fi produse prin lovire cu un corp ascutit taietor-intepator (cutit). Leziunile au necesitat 15 zile de ingrijiri medicale, daca nu survin complicatii, plagile produse punandu-i viata in primejdie.

            In raport cu probele administrate si cu starea de fapt retinuta, instanta de fond a apreciat ca fapta inculpatului realizeaza elementele constitutive ale infractiunii de tentativa la omor calificat prevazuta in art. 20 raportat la art. 174  si art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.

Prin decizia nr. 229/A din 30 octombrie 2009 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia I penala, s-a dispus admiterea apelului declarat de inculpatul B.I., a fost desfiintata hotararea atacata si, in rejudecare, prin retinerea dispozitiilor art. 73 lit. b) C. pen., a fost redusa pedeapsa pentru infractiunea prevazuta in art. 20 raportat la art. 174 si art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., de la 7 ani si 6 luni inchisoare la 5 ani si 6 luni inchisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen.

I-au fost interzise inculpatului drepturile prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen. pe durata executarii pedepsei principale.

Au fost mentinute celelalte dispozitii ale sentintei atacate.

Curtea de apel, verificand cauza atat sub aspectul motivelor de apel invocate, cat si din oficiu, potrivit art. 371 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt si de drept, a apreciat apelul declarat de inculpat ca fiind fondat, sub aspectul criticii ce vizeaza incidenta dispozitiilor prevazute in art. 73 lit. b) C. pen., considerentele avute in vedere fiind urmatoarele:

Din materialul probator administrat in cauza, respectiv declaratiile inculpatului date in cursul urmaririi penale, declaratiile partii vatamate si ale martorului ocular S.F., rezulta ca atitudinea agresiva a inculpatului fata de victima a fost manifestata sub stapanirea unei puternice tulburari determinata de o provocare din partea persoanei vatamate B.F., care a aplicat o lovitura cu piciorul cainelui inculpatului.

La aprecierea gravitatii actiunii ilicite a partii vatamate si a aptitudinii acesteia de a determina o puternica tulburare inculpatului, sub stapanirea careia acesta a comis infractiunea dedusa judecatii, curtea de apel a avut in vedere starea psihica a inculpatului, astfel cum aceasta este reliefata de raportul de expertiza medico-legala psihiatrica intocmit in cauza, precum si celelalte date privind persoana inculpatului, consemnate in referatul de evaluare intocmit de Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Giurgiu, din care rezulta ca B.I. este cunoscut ca avand o fire retrasa, singuratica, fiind in permanenta insotit de doi caini si ca o persoana care creeaza situatii conflictuale in cazul in care cineva are o nemultumire legata de el sau de cainii sai.

Ca urmare, pe fondul starii psihice precare a inculpatului - care are discernamantul diminuat in raport cu infractiunea pentru care a fost condamnat - si avand in vedere aspectele relevate in referatul de evaluare anterior mentionat, curtea de apel a apreciat ca fapta ilicita a partii vatamate B.F., de a lovi cu piciorul cainele inculpatului, intruneste conditia de gravitate ceruta in art. 73 lit. b) C. pen. si a fost de natura sa determine o puternica tulburare inculpatului, sub stapanirea careia acesta a comis infractiunea.

Impotriva deciziei pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti au declarat recurs procurorul si inculpatul B.I.

Procurorul a invocat cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen., solicitand reducerea cheltuielilor de spitalizare la care a fost obligat inculpatul, ca urmare a retinerii corecte a starii de provocare prevazuta in art. 73  lit. b) C. pen.

In conditiile in care a fost retinuta aceasta circumstanta, procurorul a apreciat ca se impune sa se stabileasca obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de spitalizare in raport cu intinderea culpei sale.

In sustinerea orala a motivelor de recurs, procurorul a apreciat o culpa a inculpatului in proportie de 70%, iar a victimei in proportie de 30%.

Inculpatul B.I. a invocat cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., solicitand reducerea pedepsei.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, examinand hotararile atacate prin prisma motivelor de recurs invocate, dar si din oficiu ambele hotarari, conform dispozitiilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., constata ca recursurile sunt fondate pentru urmatoarele considerente:

Potrivit dispozitiilor art. 313 alin. (1) din O. U. G. nr. 72/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii si pentru abrogarea unor dispozitii din alte acte normative in domeniul sanitar, persoanele care prin faptele lor aduc daune sanatatii altei persoane raspund potrivit legii si au obligatia sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentand cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata.

Mentiunea din cuprinsul textului invocat anterior, in sensul ca faptuitorii raspund „potrivit legii”, trimite in mod obligatoriu la dispozitiile art. 998 - 999 C. civ., potrivit cu care orice fapta a omului, savarsita cu intentie, praeterintentie sau din culpa, care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara.

Ca atare, cheltuielile necesitate de asistenta medicala acordata victimei infractiunii pot constitui, in procesul penal, obiect al tragerii la raspundere civila a inculpatului si a partii responsabile civilmente in conditiile prevazute in art. 14 si urm. C. proc. pen.

Institutia sanitara careia i s-a cauzat prin fapta penala o vatamare materiala, daca participa in procesul penal si exercita actiunea civila in cadrul procesului penal, dobandeste, conform art. 24 alin. (1) si (2) C. proc. pen., calitatea de parte civila.

Ca regula, gravitatea faptei nu constituie un criteriu pentru stabilirea cuantumului despagubirilor, autorul faptei urmand a raspunde integral pentru prejudiciul cauzat. Cu toate acestea, in cazul in care paguba a fost cauzata atat din culpa autorului faptei, cat si din culpa victimei, adica din culpa lor comuna, nu exista niciun temei juridic in baza caruia partea din paguba cauzata prin culpa victimei sa fie reparata de autor.

Despagubirile civile, pe care trebuie sa le suporte autorul, nu vor reprezenta, in astfel de situatii, repararea integrala a pagubei, ci numai a unei parti a acesteia, intinderea ei determinandu-se in raport cu gravitatea culpelor autorului si victimei, stabilita pe baza probelor administrate de autoritatile judiciare.

 Ca atare, in situatia producerii pagubei in patrimoniul unitatii sanitare din cauza culpei comune a inculpatului si a partii vatamate, opereaza principiul de drept civil al raspunderii in raport cu intinderea culpei, despagubirile datorate fiind diminuate corespunzator.

Neexistand, astfel cum s-a aratat anterior, niciun temei de drept pentru a se deroga de principiul enuntat, inculpatul urmeaza a fi obligat a plati unitatii sanitare cheltuielile necesitate de asistenta medicala acordata partii vatamate numai in raport cu propria sa culpa.

In cauza dedusa judecatii, s-a retinut ca inculpatului B.I. a savarsit infractiunea de tentativa la omor calificat in stare de provocare, retinandu-se pe cale de consecinta prevederile art. 73 lit. b) C. pen.

 Retinerea circumstantei legale atenuante a provocarii are consecinte directe asupra rezolvarii actiunii civile alaturate actiunii penale.

Sub acest aspect, se constata ca a exercitat actiunea civila in procesul penal numai Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, care a acordat asistenta medicala partii vatamate B.F., cheltuielile avansate fiind de 1.648,47 lei.

 Retinandu-se, in raport cu probele cauzei (reactia inculpatului a fost determinata de o provocare a partii vatamate, dar si de starea sa psihica precara) o culpa a inculpatului in proportie de 70% si a victimei de 30%, cheltuielile de spitalizare vor fi reduse corespunzator, inculpatul urmand a fi obligat la despagubiri catre unitatea sanitara in raport de culpa sa.

Cat priveste individualizarea judiciara a pedepsei - critica invocata de recurentul inculpat B.I. - se apreciaza ca instanta de apel a evaluat corect gradul de pericol social al faptei, aplicandu-i inculpatului o pedeapsa ce respecta criteriile enuntate in art. 72 C. pen.

 Din  probele dosarului a rezultat ca inculpatul - chiar daca a actionat pe fondul unei stari psihice precare, fiind cunoscut ca o persoana retrasa, singuratica - a lovit victima cu un cutit, aceasta suferind cinci plagi injunghiate (una penetranta toracala cu hemopneumotorax) care i-au pus viata in primejdie.

 Atitudinea procesuala a inculpatului a fost evaluata in mod corespunzator, instanta orientandu-se spre minimul special prevazut de lege.

Fata de considerentele ce preced, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., a admis recursurile declarate de procuror si inculpatul B.I. impotriva deciziei nr. 229/A din 30 octombrie 2009 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia I penala, a casat decizia recurata numai in ceea ce priveste cuantumul cheltuielilor de spitalizare la care s-a dispus obligarea inculpatului catre Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, pe care le-a redus de la 1.648,47 lei la 1.153,93 lei, mentinand restul dispozitiilor deciziei atacate.