Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager
E-JURIDIC.ROE-JURIDIC.RO » Noutati Juridice 2020 

CAO: Indemnizatia pentru CCC nu ar trebui sa fie un mijloc de imbogatire

Curtea de Apel Oradea (CAO) arata ca "indemnizatia pentru concediul de crestere copil (CCC) nu ar trebui sa fie un mijloc de imbogatire", dupa ce o tanara mama a actionat in instanta AJPIS pentru ca primea o suma prea mica drept indemnizatie CCC. 

Aceasta a beneficiat de o marire de peste 10 ori a salariului cu doua luni inainte de a intra in concediul prenatal la firma la care lucra cu program normal, si-a creat un PFA pentru a munci si obtine alte venituri inainte si in timpul concediului prenatal si a beneficiat si de indemnizatia aferenta concediului prenatal. AJPIS i-a acordat o suma pe care femeia o considera prea mica. Decizia Curtii de Apel Oradea este importanta, intrucat in tara noastra au existat mai multe situatii similare care nu si-au gasit inca rezolvare.

O tanara mama a atacat in instanta Decizia Agentiei Judetene pentru Plati si Inspectie Sociala (AJPIS) prin care primea o indemnizatie aferenta CCC de 5.736 de lei, intrucat aceasta nu reflecta veniturile obtinute pana la data nasterii copilului. Aceasta a cerut recalcularea indemnizatiei si dobanda pentru banii neacordati de stat pana acum. Femeia a argumentat in fata instantei prin aparatorul sau ca AJPIS nu a luat in calcul toate veniturile obtinute in cele 12 luni din ultimele 24 premergatoare nasterii copilului.

Tribunalul (instanta de fond) nu i-a dat dreptate si a mentinut ca fiind legala si valabila Decizia AJPIS prin care primea 5736 de lei pe luna timp de 24 de luni. Nemultumita de rezultat, tanara mama s-a adresat Curtii de Apel Oradea (CAO).

Argumentele mamei

Conform aparatorului femeii, la calcularea sumei de 5.736 lei nu au fost avute in vedere toate veniturile realizate efectiv in perioada de referinta necesara calcularii indemnizatiei pentru cresterea copilului, asadar cuantumul indemnizatiei nu este corect.

Astfel, femeia a contestat neincluderea la calculul indemnizatiei a sumelor rezultate din prestarea de activitati liberale in perioada august – octombrie 2017 in calitate de titular al PFA, infiintata la data de 13.06.2017 si suspendata la data de 21.11.2017 (data la care a inceput sa fie platita indemnizatia pentru CCC). Ca urmare, a precizat faptul ca venitul care trebuia a fi inclus in baza de calcul al indemnizatiei este venitul obtinut din activitatea PFA, conform Deciziei de impunere emisa la 29.11.2017 si aflata la dosarul cauzei.

Insa, Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala a inclus in baza de calcul a indemnizatiei veniturile realizate de reclamanta dupa cum urmeaza: 

  • salarii in perioada 01.11.2016 - 27.07.2017; 
  • indemnizatia de maternitate in perioada 28.07.2017 - 31.10.2017; 
  • media veniturilor realizate din activitati independente (PFA) doar aferente lunilor iunie si iulie 2017, respectiv 12.047 lei x 2 luni.

 

Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala nu a avut in vedere la calculul indemnizatiei de crestere copil si lunile august, septembrie si octombrie 2017 pe motiv ca in lunile respective s-a aflat in concediu de maternitate desi in perioada respectiva a incasat venituri pentru care a achitat impozit si contributii de sanatate, veniturile incadrandu-se din punct de vedere legal in categoria veniturilor provenite din activitati independente.

Instanta de fond a considerat ca nu sunt relevante argumentele sale in sensul ca a achitat impozit pentru veniturile realizate, in discutie fiind daca pe perioada incapacitatii de munca, perioada pentru care a beneficiat de indemnizatie aferenta veniturilor realizate din munca salariala prestata la "X" SRL, putea sa obtina alte venituri din munca proprie. In opinia instantei de fond, raspunsul nu poate fi decat negativ deoarece se afla in incapacitate de munca, datorita starii de sanatate.

Femeia a aratat in fata CAO ca aceasta retinere a instantei de fond este eronata pe considerentul ca ea se afla in concediu de maternitate si nu de boala, aspect despre care instanta de fond avea cunostinta din probele existente la dosar.

"O asemenea justificare nu se poate retine intrucat, dupa cum rezulta din documentele aflate la dosarul cauzei si a documentelor fiscale emise, serviciile au fost efectiv prestate de catre reclamanta, contravaloarea acestora s-a produs, iar reclamanta a achitat toate impozitele si contributiile aferente acestor venituri comerciale realizate. Pe cale de consecinta nu exista niciun argument viabil pentru ca aceste venituri sa nu fie luate in calcul la stabilirea cuantumului indemnizatiei de crestere copil intrucat legislatia specifica aplicabila nu instituie o asemenea interdictie in ceea ce priveste obtinerea veniturilor din activitatea comerciala prestata si care nu este desfasurata in baza unui contract individual de munca, caz in care acesta se suspenda pe perioada concediului pentru incapacitate temporara de munca", se arata in desfasuratorul apelului.

Pentru a sublinia necesitatea recalcularii si obtinerea de dobanzi, tanara mama a aratat si faptul deosebirea dintre concediu medical si concediu prenatal a fost facuta de CAO intr-o speta similara, mai exact in Decizia nr. 3700/CA/2018-R.

"Curtea arata ca o anumita distinctie trebuie efectuata intre situatia concediului prenatal, in care se beneficiaza de indemnizatie de maternitate si situatia concediului medical obisnuit, pentru situatii de imbolnavire, cand asiguratul beneficiaza de indemnizatie de incapacitate temporara de munca, in pofida faptului ca se uziteaza acelasi formular privind certificatul de concediu medical, in ambele situatii. Distinctia este facuta tocmai de tipul de indemnizatie acordat in cele doua situatii, indemnizatii ce au o terminologie diferita. Astfel, chiar prevederile art. 2, alineatul 1 din O.U.G. nr. 158/2005, releva o atare diferenta, intrucat fac distinctie intre „concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii", ipoteza reglementata de litera a) si „concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate", ipoteza reglementata de litera c).

Pornind de la aceasta premisa, in aceeasi speta Curtea de Apel Oradea retine: "Analizand dispozitiile legale subliniate de catre recurenta in cadrul recursului formulat, Curtea constata ca nici una dintre aceste dispozitii legale nu prohibesc prestarea unei activitati independente autorizate si obtinerea unor venituri dintr-o atare activitate de catre o persoana, pe perioada concediului prenatal efectuat in cadrul raporturilor de munca stabilite fata de angajatorul respectivei persoane. In privinta prevederilor art. 33 din O.U.G. nr. 158/2005 si a art. 72 din Ordinul nr. 60/2006, invocate de catre recurenta in cadrul recursului, Curtea constata ca aceste dispozitii legale se refera la situatia cand aceeasi persoana desfasoara activitate la mai multi angajatori si beneficiaza de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, ceea ce nu reprezinta ipoteza spetei de fata, intrucat intimata in lunile septembrie si octombrie 2016 nu avea incheiat contract individual de munca cu doi angajatori diferiti, ci avea un singur contract individual de munca incheiat cu un singur angajator si a beneficiat de indemnizatie de maternitate iar in aceeasi perioada a desfasurat si activitate independenta autorizata,  obtinand venituri dintr-o atare activitate.

Intrucat nu exista vreo prohibitie legala privind prestarea unei activitati independente autorizate si obtinerea unor venituri dintr-o atare activitate de catre o persoana, pe perioada concediului prenatal efectuat in cadrul raporturilor de munca stabilite fata de angajatorul respectivei persoane, nu exista vreun temei legal ca recurenta sa nu includa in baza de calcul a indemnizatiei de crestere a copilului supusa analizei, si veniturile obtinute de intimata din activitatea independenta prestata in lunile septembrie si octombrie 2016, avand in vedere faptul ca prevederile art. 13 din O.U.G. nr. 111/2010 si art. 6 din H.G. nr. 52/2011 impuneau includerea in respectiva baza de calcul a tuturor veniturilor supuse impozitului obtinute de intimata in perioada de referinta, inclusiv cele obtinute din activitati independente".

Prin urmare, avand in vedere faptul ca in lunile iunie - octombrie 2017 reclamanta a desfasurat activitate ca persoana fizica autorizata, a obtinut venituri impozabile aferente activitatii din cele cinci luni de zile, achitand impozitele si contributiile pentru acestea aspect demonstrat prin documente la nivelul instantei de fond, la calculul indemnizatiei pentru cresterea copilului trebuie luate in calcul si lunile august, septembrie si octombrie 2017 in sensul inmultirii sumei de 12.047 lei la 5 (luni) si nu la doua (luni) cum in mod eronat a procedat intimata motiv pentru care se impune obligarea intimatei la recalcularea cuantumului indemnizatiei de crestere copil cu includerea si a veniturilor obtinute de reclamanta din activitatea independenta prestata in lunile august, septembrie si octombrie 2017.

Tanara mama a invocat prevederile art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 488 alin. I pct. 8 din Codul de procedura civila.

Argumentele AJPIS

Agentia a solicitat respingerea recursului ca nefondat si neintemeiat, mentinerea in totalitate a sentintei civile nr. (...)/CA/2018 pronuntata de Tribunalul (...), cu urmatoarele consecinte:

  • sa se constate ca nu exista motive de anulare a Deciziei nr. (...)/19.01.2018 privind aprobarea acordarii indemnizatiei pentru cresterea copilului,
  • sa se constatate ca nu exista motive temeinice si legale pentru recalculare, in sensul stabilirii unui alt cuantum al indemnizatiei decat cel prevazut in decizie si care este de 5.736 lei,
  • sa se constatate ca nu exista temei legal pentru plata vreunei diferente la indemnizatia calculata prin decizia sus mentionata,
  • sa se constatate ca nu exista temei legal pentru plata vreunei dobanzi de la data nasterii dreptului si pana la data platii efective, (este gresit mentionata data nasterii dreptului ca fiind data de 05.10.2017, cand in realitate dreptul la ICC s-a nascut incepand cu data de 21.11.2017, fapt necontestat de reclamanta)
  • sa se constatate ca nu exista nici temei legal pentru plata taxei de timbru sau cheltuieli de judecata, neexistand culpa procesuala,
  • si in consecinta sa se mentina raspunsul administrativ nr. (...)/19.04.2017.

 

Un lucru pe care il considera important si il subliniaza este faptul ca, indemnizatia pentru cresterea copilului este un beneficiu de asistenta sociala potrivit art. 12 lit. c) din Legea 292/2011 pe care statul il acorda pentru perioade determinate de timp, ca un substitut al salariului pentru perioada in care o persoana nu poate desfasura activitate si ca, potrivit art. 23 din O.U.G. nr. 111/2010 „(1) Fondurile necesare platii drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, cheltuielile administrative, precum si cele de transmitere a drepturilor se asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii si Justitiei Sociale". Astfel, indemnizatia pentru cresterea copilului nu ar trebui sa fie un mijloc de imbogatire, ci cuantumul acesteia sa reflecte veniturile efectiv realizate de solicitantul indemnizatiei pentru cresterea copilului din prestarea efectiva a unor activitati profesionale reglementate de art. 67, 76 alin. 1 si 2 si art. 103 Cod fiscal.

Decizia CAO

"Recurenta a sustinut ca a realizat veniturile din activitati independente in perioada iunie – octombrie 2017, dar aceste declaratii sunt contrazise chiar de actele intocmite de recurenta si depuse la ANAF, spre exemplu Declaratia 220 inregistrata la ANAF in care recurenta/reclamanta a declarat data inceperii activitatii si data incetarii activitatii, or, conform dispozitiilor legale veniturile se impart la numarul de luni in care acestea au fost realizate conform actelor oficiale eliberate de organele competente, in speta ANAF", arata CAO facand referire la:

  • Adeverinta nr. (...)/18.12.2017 emisa de S.C. (...) S.R.L;
  • Adeverinta nr. 28741/11.12.2017 emisa CJP (...);
  • Certificat de concediu medical seria CCMAJ nr. (...);
  • Certificat de inregistrare fiscala seria B nr. (...) din care rezulta ca la data de 12.06.2017 reclamanta a infiintat un PFA - alte activitati de suport pentru intreprinderi;
  • Rezolutia nr. (...)/21.11.2017 - ORC;
  • Adeverinta de venit pe anul 2017 nr. (...)/07.12.2017 emisa de Administratia Judeteana a Finantelor Publice (...);
  • Decizia de impunere anuala din 29.11.2017 privind veniturile realizate in Romania in anul 2017;
  • Declaratia 220 privind venitul estimat in anul 2017.

 

"Potrivit propriei declaratii depuse la ANAF si conform actelor oficiale eliberate de aceasta institutie si conform si documentelor doveditoare existente in dosarul cauzei, reclamanta a realizat venituri profesionale si dupa nasterea minorului (...) (...), nascut in luna octombrie 2017. Conform actelor depuse la dosar si admise in probatiune de instanta, reclamanta a realizat venituri din activitatea PFA in anul 2017 in lunile iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie. Minorul fiind nascut in luna octombrie 2017, potrivit dispozitiilor legale, in calculul indemnizatiei pentru cresterea copilului se iau veniturile realizate in cele 12 luni anterioare nasterii minorului si nu ulterioare nasterii, veniturile realizate ulterior nasterii minorului, luna noiembrie 2017 nu intra in calculul celor 12 luni si nu se ia in calculul indemnizatiei pentru cresterea minorului", mai arata CAO.

In ceea ce priveste veniturile realizate in lunile august, septembrie si octombrie 2017 din activitatea de PFA, avand in vedere argumentele de fapt si de drept invocate in intampinare si in prezentele concluzii scrise, faptul ca reclamanta s-a aflat in incapacitate temporara de munca si a avut contractul de munca suspendat de drept in aceasta perioada, CAO considera ca in mod temeinic si legal pentru aceasta perioada a fost luata in calcul indemnizatia de maternitate, adica sumele incasate din perioade asimilate.

CAO, totodata, considera, asa cum a constatat si confirmat prin Sentinta civila nr. (...)/CA/2018 instanta de fond, ca singurul mod de calcul efectuat in temeiul si in spiritul dispozitiilor legale este:

  • conform adeverintei de venit eliberate de angajator (Adeverinta nr. (...)/18.12.2017 emisa de (...) S.R.L) in cele 12 luni anterioare nasterii minorei reclamanta a realizat un venit net de 56884 lei din care 34.724 salariu si 22.160 indemnizatie de maternitate (ca urmare a majorarii de peste zece ori a salariului in ultimele doua luni anterioare intrarii in concediu de maternitate);
  • din Adeverinta de venit pe anul 2017 nr. (...)/07.12.2017 rezulta ca reclamanta a estimat, pentru perioada 12.06.2017 - 21.11.2017 realizarea unui venit impozabil de 86.046 lei, iar impozitul este de 13.767 lei. Astfel  ca, suma neta este de 72.279 lei. Aceasta suma se imparte la numarul de luni in care acestea s-au realizat conform actelor oficiale eliberate de institutiile competente (ORC si ANAF) adica la 6 luni, PFA infiintata in 12.06.2017 si activitatea suspendata la data de 21.11.2017, adica o medie de 12.047 lei/luna
  • din Adeverinta nr. (...)/18.12.2017 emisa de (...) S.R.L reiese ca in perioada 28.07.2017  - 14.11.2017 reclamanta s-a aflat in concediu pentru incapacitate temporara de munca beneficiind in aceasta perioada de indemnizatie de concediu medical;
  • Luna noiembrie 2017 este ulterioara nasterii minorului, in concluzie, raportat la prevederile legale, data nasterii minorului, documentele prezentate, calculul este urmatorul: 56884 (salariu si indemnizatii de concediu medical conform adeverintei eliberate de angajator) + 24094 lei (venit din activitati independente lunile iunie - iulie 2017) = 80978:12 luni = 6748,16 x 85% = 5735,94 lei/luna.

 

"Dupa cum in mod temeinic a argumentat intimata – parata, indemnizatia de concediu medical se plateste pe durata concediului medical/maternitate, care se acorda de catre medicul specialist, pentru perioada in care persoana, din motive de graviditate nu poate desfasura activitate, adica nu isi poate folosi temporar forta de munca si pentru acest motiv indemnizatia se suporta integral din fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si contractul individual de munca se suspenda de drept. Ca urmare, nu se poate sustine ca nu poti presta activitate la unul/unii din angajatori si poti presta activitate profesionala remunerata la altul/alti angajatori sau persoane asimilate acestora.

O interpretare ca a reclamantei ar genera o contradictie intre starea de graviditate care a presupus suspendarea raporturilor de munca la (...) S.R.L si desfasurarea in perioada de suspendare a unor activitati independente similare celor care au fost suspendate.

Ar fi putut fi acceptata aceasta interpretare, daca ar fi intervenit suspendarea concediului de maternitate pentru perioada in care reclamanta a realizat venituri, ceea ce nu s-a intamplat in speta.

Dupa cum a argumentat in mod corect intimata, indemnizatia pentru cresterea copilului nu ar trebui sa fie un mijloc de imbogatire, ci cuantumul acesteia ar trebui sa reflecte veniturile realizate de solicitantul indemnizatiei pentru cresterea copilului din prestarea efectiva a unor activitati profesionale reglementate de art. 67, 76 alin.1 si 2 si art. 103 Cod fiscal.

In concluzie, raportat la prevederile legale (art. 3 din OUG nr. 111/2010 rep.), data nasterii minorului, documentele prezentate, ca urmare a prelucrarii actelor depuse de reclamanta si anexate cererii de acordare a indemnizatiei pentru cresterea copilului, a fost stabilit in mod corect de catre intimata-parata dreptul la indemnizatia pentru cresterea copilului.

Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 496 Cod procedura civila, recursul declarat a fost respins ca nefondat, iar sentinta primei instante a fost mentinuta ca fiind temeinica si legala, fara cheltuieli de judecata, nefiind nesolicitate", se arata in concluzia scrisa a CAO pentru speta 350/2019.

de Florin Amariei

Data aparitiei: 06 Decembrie 2019
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "CAO: Indemnizatia pentru CCC nu ar trebui sa fie un mijloc de imbogatire":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 3 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2020 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016