Prin Hotararea nr. 788/18.10.2011 a Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii au fost aprobate o serie masuri in vederea asigurarii unei solutionari eficiente si in termene rezonabile a dosarelor mai vechi de 10 ani existente pe rolul instantelor judecatoresti, sens in care s-a dispus efectuarea de verificari directe de catre Inspectia Judiciara cu privire la modul de respectare a dispozitiilor legale referitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor mai vechi de 10 existente pe rolul instantelor mai sus mentionate.
Analiza dosarelor mai vechi de 10 ani de la data inregistrarii in sistem a vizat numai cauzele aflate in curs de judecata aflate pe rolul instantelor judecatoresti la data verificarilor si nu cuprinde si materia dosarelor de insolventa intrucat verificarea acestora a facut obiectul Raportului Inspectiei Judiciare privind situatia procedurilor de insolventa mai vechi de 1 an si vulnerabilitatile existente in sistem in legatura cu administrarea acestei proceduri, aprobat prin Hotararea nr. 1041/20.12.2011 a Sectiei pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior la Magistraturii.
De asemenea, controlul nu a avut in vedere dosarele mai vechi de 10 ani aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, acestea fiind analizate in perioada aferenta controlului managerial care se desfasoara in prezent la instanta suprema, constatarile urmand a fi prezentate in cuprinsul raportului final, care are termen de finalizare la data de 06.03.2012.
Rezultatele verificarilor au facut obiectul unui Raport de control, inaintat spre analiza Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, care si-a insusit, cu unele obiectiuni, continutul acestuia, precum si o parte din masurile propuse de inspectorii judiciari.
Potrivit datelor statistice care au stat la baza propunerii de efectuare a prezentelor verificari, pe rolul tuturor instantelor judecatoresti, cu exceptia dosarelor aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la nivelul lunii septembrie 2011, a fost comunicata existenta unui numar de 586 de dosare mai vechi de 10 ani de la data inregistrarii in sistem.
Din totalul de 586 de dosare, un numar de 181 de cauze este reprezentat de cauze in materia insolventei, astfel cum reiese din situatia statistica intocmita la nivelul lunii octombrie 2011 si prezentata in cuprinsul Raportului Inspectiei Judiciare nr. 2643/IJ/2110/SIJ/2011.
In concluzie, la data verificarilor statistice (septembrie-octombrie 2011), se inregistra un numar de 405 dosare mai vechi de 10 ani in sistem.
La finalul verificarilor (sfarsitul lunii ianuarie 2012), s-a constatat existenta unui numar de 116 dosare mai vechi de 10 ani de la data inregistrarii in sistem (108 dosare civile si 8 dosare penale), inregistrate dupa cum urmeaza:
- Curtea de Apel Alba Iulia – 5 dosare;
- Curtea de Apel Bacau – 1 dosar;
- Curtea de Apel Brasov – 7 dosare;
- Curtea de Apel Bucuresti – 37 dosare;
- Curtea de Apel Cluj – 7 dosare;
- Curtea de Apel Constanta – 28 dosare;
- Curtea de Apel Craiova – 1 dosar;
- Curtea de Apel Galati – 2 dosare;
- Curtea de Apel Iasi – 2 dosare;
- Curtea de Apel Oradea – 17 dosare;
- Curtea de Apel Suceava – 4 dosare;
- Curtea de Apel Targu Mures – 5 dosare.
In ce priveste Curtea de Apel Ploiesti, Curtea de Apel Pitesti, Curtea de Apel Timisoara, Curtea Militara de Apel si instantele din circumscriptia acestora, nu au fost identificate cauze mai vechi de 10 ani de la data inregistrarii in sistem.
Reducerea numarului de dosare este rezultatul solutionarii pe parcursul efectuarii controlului si a faptului ca o parte dintre dosarele suspendate au fost repuse pe rol intre momentul intocmirii situatiei statistice initiale si cel al efectuarii verificarilor, constatandu-se intervenirea perimarii ori, in acelasi interval de timp, dispunandu-se mentinerea suspendarii judecatii.
Analiza caracterului rezonabil al termenului in care sunt solutionate dosarele cu care sunt investite instantele nationale s-a realizat inclusiv prin utilizarea criteriilor pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului le-a creat in jurisprudenta sa: natura cauzei, complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului, comportamentul autoritatilor, considerarea managementului de caz managementului judiciar.
Avand in vedere durata de timp afectata solutionarii cauzelor mai vechi de 10 ani, cele mai multe dintre masurile dispuse de judecatori pe parcursul judecatii si care au condus la tergiversarea solutionarii cauzelor nu mai pot fi analizate prin raportare la procedura disciplinara, intrucat s-a implinit termenul de prescriptie, astfel cum este reglementat de dispozitiile cuprinse in Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Deosebit, in situatia in care s-au constatat indicii de savarsire a vreunei abateri disciplinare in legatura prelungirea duratei de solutionare a cauzelor mai vechi, iar termenul de prescriptie nu este implinit, inspectorii judiciari s-au sesizat in vederea efectuarii de verificari prealabile.
Astfel, prin Raportul privind identificarea cauzelor mai vechi de un an de la data inregistrarii in sistem si a motivelor de tergiversare la Judecatoria Brasov s-a dispus sesizarea cu privire la un judecator, pentru abaterile prevazute de art. 99 lit. e si h din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, in legatura cu nerespectarea obligatiilor referitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor si exercitarea functiei din grava neglijenta sau rea-credinta, printre dosarele analizate regasindu-se si o cauza mai veche de 10 ani de la data inregistrarii in sistem.
Inspectorii judiciari au identificat urmatoarele cauze care au condus la prelungirea duratei judecatii: complexitatea cauzelor civile si penale, prelungirea duratei procedurilor datorata comportamentul partilor, intarzierea nejustificata a solutionarii cauzelor datorata altor autoritati,situatii obiective, care nu pot fi imputate partilor, autoritatilor sau altor institutii, situatii atipice, in care prelungirea duratei de solutionare a cauzei are numai un caracter aparent, cauze care au concurat la prelungirea duratei procedurilor, imputabile judecatorului care a instrumentat cauza.
I. Complexitatea cauzelor civile sau penale conduce la prelungirea duratei de solutionare a acestora
In materie penala, complexitatea cauzei este data de miza procesului, de numarul mare de inculpati, dintre care unii trimisi in judecata in stare de arest, dar si de numarul insemnat al partilor civile sau al altor participanti la proces.
In materie civila, complexitatea cauzei provine din specificul anumitor cauze in care s-a impus administrarea unui probatoriu amplu, determinat, de exemplu, de efectuarea unei expertize genetice prin intermediul unei comisii rogatorii sau de completarea masei succesorale pe parcursul solutionarii cauzei, ceea ce a condus la acordarea mai multor termene pentru dovedirea cererii si pronuntarea unei incheieri de admitere in principiu.
Verificarile au evidentiat faptul ca acest criteriu nu a avut un rol major sau determinant in prelungirea duratei de solutionare a cauzelor mai vechi de 10 ani.
II. Prelungirea duratei procedurilor datorata comportamentului partilor:
1. Suspendarea judecatii in vederea solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate invocata de parti
2. Exercitarea abuziva a drepturilor procesuale:
- formularea a numeroase cai de atac ordinare si extraordinare (se exemplifica situatia unei cauze civile in care s-au declarat 27 de cereri de contestatie in anulare), care au determinat scoaterea dosarelor de fond de pe rol si inaintarea acestora altor instante;
- depunerea succesiva mai multor cereri precizatoare;
- solicitarea cu rea-credinta a unor termene pentru incheierea tranzactiilor judiciare, fara a se finaliza demersurile prin stingerea litigiului pe cale amiabila, ulterior insa, constatandu-se ca intentia reala a partilor a fost aceea de a obtine noi termene de judecata;
- formularea unor cereri de recuzare, in mod repetat.
III. Intarzierea solutionarii cauzelor datorata altor autoritati
1. Necomunicarea in timp util a relatiilor solicitate de instanta altor institutii publice (administratiile financiare, birourile judetene de evidenta a populatiei, birourile de cadastru funciar, autoritati locale).
2. Neefectuarea intr-un termen rezonabil de catre unele institutii sau de catre expertii desemnati a expertizelor specifice anumitor cauze si calitatea necorespunzatoare a acestora, in special a expertizelor tehnice judiciare
3. Incuviintarea obiectiunilor de catre instantele de judecata demonstreaza faptul ca, in anumite situatii, expertii nu au respectat obiectivele stabilite de judecatori ori au intocmit rapoarte incomplete. Aceste motive au condus la prelungirea judecatii, in unele dosare civile, cu perioade de pana la 4 ani, aspect care afecteaza in mod direct durata termenului rezonabil.
4. Indeplinirea cu dificultate a procedurii de citare a partilor in cauzele cu elemente de extraneitate.In astfel de situatii, instantele de judecata au stabilit termene de judecata mai lungi, in unele cazuri de pana la 6 luni ori au procedat la amanarea cauzelor pe perioade mai indelungate.
IV. Situatii obiective, care nu pot fi imputate partilor, autoritatilor sau altor institutii
1. Casarea/desfiintarea repetata, ca urmare a admiterii cailor de atac si trimiterea spre rejudecare la instanta de fond sau de apel
2. Rejudecarea cauzei dupa extradare. Formularea cererii de rejudecare a cauzei de catre condamnat, potrivit art. 522 ind. 1 Cod procedura penala, dupa trecerea unei durate de timp de 6 ani de la pronuntarea hotararii definitive, urmata de admiterea cererii, conduce la reluarea procesului si prelungirea duratei acestuia in raport da data inregistrarii in sistem.
3. Stramutarea cauzelor. Admiterea cererilor de stramutare, chiar si in doua randuri in aceeasi cauza, a condus la intervenirea unor perioade de timp in care judecata nu a avut loc, dar s-au adaugat la durata totala a procesului, fara a avea un caracter determinant in ansamblul procedurilor.
4. Declinarile de competenta.
V. Situatii atipice, in care prelungirea duratei are numai un caracter aparent, deoarece perioada de timp in care dosarul a fost inregistrat pe rolul instantei pentru solutionarea cauzei este relativ scurta
- ramanerea in nelucrare a dosarelor din cauza suspendarii judecatii din culpa exclusiva a partilor sau pe temeiuri care nu permit perimarea, in majoritatea cazurilor (33 de dosare din totalul de 116 cauze) pe durate cuprinse intre 3 si 13 ani.
- exercitarea cailor de atac, dupa perioade indelungate de timp, chiar si dupa trecerea unor perioade de 5, 8, 10, 11, 12, 13 si respectiv 15 ani (9 dosare),
- promovarea in mod repetat a unor cai de atac extraordinare – de cele mai multe ori inadmisibile, dupa trecerea, in unele cazuri, dupa trecerea a 15 ani de la solutionarea cauzei.
Caracterul atipic al acestor situatii este dat de durata insemnata dupa care se tinde spre reanalizarea fondului cauzei, ceea ce conduce la situatia ca un dosar sa figureze cu o durata chiar si de 21 de ani, desi durata judecatii propriu-zise este mult redusa.
Aceste situatii au un rol semnificativ in prelungirea aparenta a duratei judecatii, fiind identificate in mod frecvent cu ocazia verificarilor dosarelor mai vechi de 10 ani, fiind asadar determinante in modul de redare a vechimii dosarelor in sistem, reprezentand aproape jumatate din totalul dosarelor mai vechi de 10 ani (116 dosare).
VI. Cauze care au concurat la prelungirea duratei procedurilor, imputabile instantei de judecata ori circuitului administrativ-jurisdictional instituit la nivelul instantei
1. Lipsa de fermitate a judecatorilor in aplicarea sanctiunilor prevazute de dispozitiile legale in cazul neindeplinirii obligatiilor de catre parti sau de alti participanti la judecata. Raportul evidentiaza aplicarea amenzilor judiciare foarte rar, in concret o singura data, desi tergiversarea judecatii dosarului s-a datorat, in principal, neefectuarii sau efectuarii cu intarziere a raportului de expertiza (numai in ultimul ciclu procesual efectuarea expertizei si a completarilor acesteia a durat mai mult de 4 ani).Tot astfel, cu ocazia rejudecarii unui dosar, pe parcursul a numeroase termene in intervalul 10 octombrie 2006 - 12 septembrie 2010, desi nu a fost efectuata lucrarea de specialitate dispusa de instanta, expertul a fost amendat o singura data; in continuare, desi mai multi experti au fost inlocuiti, lucrarea nu a fost depusa nici la 29 noiembrie 2011, termenul urmator acordat in acest sens fiind 17 ianuarie 2012.
2. Amanarea pronuntarii pe durate de timp nejustificate raportat la obiectul cauzei, precum si repunerea cauzei pe rol dupa amanarea succesiva a pronuntarii
3. Neaplicarea regulilor care guverneaza desfasurarea procesului civil sau a celui penal, referitoare la:
- termenele pana la care partile pot formula cereri,
- modalitatea de atragere a tertilor in proces si momentul pana la care se poate largi cadrul procesual,
- dispozitiile procedurale referitoare la incheierea de admitere in principiu,
- neglijarea obligatiei de studiere a dosarelor.
4. Stabilirea unor termene lungi prin raportare la durata de timp afectata solutionarii cauzei.
5. Redactarea hotararilor cu intarziere, realizarea necorespunzatoare a comunicarilor, inaintarea cu depasirea termenelor regulamentare a dosarelor in caile de atac sau la instantele in favoarea carora s-a dispus declinarea de competenta
6. Solutionarea cu intarziere a cererilor de abtinere si recuzare.
In stransa legatura cu motivele obiective sau subiective de prelungire a procedurilor judiciare, inspectorii judiciari au asociat problema prescriptiei raspunderii penale, ca efect sau ca o consecinta a acestora.
Exemplificand, s-a constatat ca, intr-un caz, durata procedurii la instantele de judecata a fost de aproape 4 ani, care s-a adaugat unei perioade de timp de 7 ani din faza de urmarire penala, aspect care pune in discutie intervenirea prescriptiei, chiar speciale, a raspunderii penale.
Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat Raportul Inspectiei Judiciare privind efectuarea de verificari directe cu privire la modul de respectare a dispozitiilor legale referitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor in toate cauzele mai vechi de 10 ani existente pe rolul instantelor judecatoresti, urmand a fi comunicat actul de control instantelor vizate de constatarile, concluziile si propunerile Inspectiei Judiciare.
De asemenea, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat luarea urmatoarelor masuri:
- stabilirea unui plan de actiune si implementarea masurilor dispuse de catre conducerile instantelor pentru instituirea procedurilor de lucru specifice in vederea eficientizarii actului de justitie prin raportare la duratele dosarelor a caror durata este mai mare de 10 ani de la data inregistrarii in sistemul informatic si comunicarea aplicarii lor efective Inspectiei Judiciare pana cel tarziu la data de 2 aprilie 2012;
- stabilirea de catre fiecare judecator a unei agende de lucru referitoare la controlul si gestionarea propriului volum de dosare, urmarind prioritizarea solutionarii cauzelor prin raportare la criteriul legal al vechimii acestora;
- reanalizarea planurilor tematice ale sedintelor de formare profesionala, din perspectiva dispozitiilor legale si regulamentare, in scopul constientizarii si al responsabilizarii de catre judecatori a aplicarii dispozitiilor referitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor
- monitorizarea situatiei dosarelor mai vechi de 10 ani de la data inregistrarii in sistem, referitor la modul de respectare a dispozitiilor legale ce privesc solutionarea cu celeritate a cauzelor, urmand a fi intocmita si comunicata Inspectiei Judiciare o situatie statistica, pentru fiecare judecator in parte, pana la data de 14 septembrie 2012;
- transmiterea punctuala si de indata, in mod separat, de catre conducerile instantelor judecatoresti a datelor si informatiilor privind solutiile in care intervine prescriptia raspunderii penale in dosarele mai vechi de 10 ani de la data inregistrarii in sistem;
- efectuarea comunicarilor si raportarilor de catre conducerile curtilor de apel, in urma centralizarii datelor respective.
