Cesiune de creanta

Cesiune de creanta

Aplicarea sanctiunii rezilerii judiciare poate fi solicitata numai de partea care si-a executat sau se declara gata sa-si execute obligatiile. In caz contrar, s-ar pune la dispozitia partenerului contractual culpabil posibilitatea de a denunta unilateral respectivul contract. Or, aceasta ar reprezenta o infrangere de neadmis a principiului obligativitatii contractului.

Natura consensuala a cesiunii de creanta, modalitate de transmitere a obligatiilor, are drept efect transmiterea creantei din patrimoniul cedentului in patrimoniul cesionarului in momentul realizarii acordului de vointa. Neindeplinirea obligatiei de achitare integrala a „pretului“ cesiunii nu poate constitui un motiv al netransferarii creantei in patrimoniul cesionarului, acest aspect putand fi corectat prin formule de obtinere a executarii obligatiilor corelative.

Mentiunea „in conditiile legii“ inserata in continutul contractului sinalagmatic echivaleaza cu incidenta sanctiunii rezilierii instituite de art. 1020 C.Civ., pactul comisoriu avand gradul I. Intrucat aceasta formulare nu permite alta interpretare, fiind echivalenta conditiei rezolutorii tacite, pactul comisoriu nu poate fi apreciat ca avand alt grad.

Citeste integral sentinta arbitrala numai in Revista Romana de Arbitraj