Caracteristicele creantei detinute de creditor
Din dispozitiile art. 1563 noului Cod Civil (ce reprezinta un alt element de noutate raportat la practica judiciara anterioara), potrivit carora “Creanta trebuie sa fie certa la data introducerii actiunii”,se pare ca legiuitorul a renuntat la tripla cerinta –certa, lichida si exigibila.
Dar, desi art.1563 din noul Cod Civil nu mai mentine cerintele lichiditatii si exigibilitatii creantei pentru promovarea unei actiuni revocatorii, articolul mentionat trebuie coroborat cu art.662, al.2 din noul Cod de procedura civila care prevede ca o creanta este certa atunci cand existenta ei neindoielnica rezulta din insusi titlul executoriu.
Astfel, desi in principiu actiunea revocatorie nu presupune existenta unui titlu executoriu al creditorului prejudiciat, formularea legiuitorului duce cu gandul tocmai la aceasta conditie.
In alte interpretari ale noului text se considera ca la momentul introducerii actiunii creanta trebuie sa fie certa , iar lichida si exigibila, la momentul pronuntarii hotararii asupra actiunii. Daca s-ar admite in sens contrar ar insemna ca, in temeiul art.1565 alin. (2) din noul Cod Civil, creditorul care a intentat actiunea revocatorie sa obtina o situatie mai favorabila decat aceea in care actul fraudulos nu ar fi fost incheiat, in sensul ca va avea dreptul sa execute o creanta care nu este exigibila/ajunsa la scadenta.
O alta cerinta se refera la anterioritatea creantei fata de actul juridic fraudulos incheiat de debitor. Solutia contrara nu ar fi posibila intrucat creditorul nu ar avea nicio creanta asupra patrimoniului debitorului (dreptul creditorului se limiteaza la bunurile prezente si viitoare ale debitorului sau).
Cu toate acestea, instantele au aratat ca este admisibila o actiune revocatorie chiar si in conditiile in care actul fraudulos este incheiat anterior nasterii dreptului la creanta al creditorului, daca acel act are ca scop fraudarea unui creditor posterior. In astfel de cazuri se analizeaza, de regula (i) timpul scurs intre incheierea actului pretins fraudulos si momentul in care reclamantul a devenit creditor, o perioada indelungata de timp conducand la respingerea actiunii cu motivarea ca o persoana nu poate constientiza/planifica fraudarea unei alte persoane care-i va deveni creditor peste multi ani; (ii) justificarea actului respectiv (daca este un act juridic normal sau exceptional in contextul in care a fost incheiat).
Prejudiciul
Prejudicierea drepturilor creditorului consta in micsorarea gajului general, de natura sa determine insolvabilitatea totala sau partiala a debitorului . Pentru a putea intenta cu succes actiunea revocatorie intre actul juridic atacat si prejudiciul creditorului trebuie sa existe legatura de cauzalitate directa. Un prejudiciu provenit dintr-o cauza indirecta/mediata, situata la mare departare in timp de incheierea actului pretins fraudulos nu este de natura a face sa se admita in instanta o actiune de revocare a actului mentionat.
Prejudiciul trebuie probat de catre creditor. De regula, se probeaza prin procesul verbal intocmit de executorul judecatoresc cu privire la starea de insolvabilitate a debitorului.
Prejudiciul trebuie sa existe la momentul intentarii actiunii in justitie. Faptul ca debitorul a incheiat acte juridice prin care si-a creat starea de insolvabilitate, dar ulterior, pana la momentul introducerii actiunii de catre creditor, a redevenit solvabil, nu este de natura sa conduca la admiterea actiunii.
Autor: cons. Jur. Ana-Maria Borz
sursa: Buletinul Informativ "Recuperarea Debitelor"
