Cheltuieli de judecata. Onorariu de succes. Admisibilitate.

Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Procedura in fata primei instante.

C. proc. civ., art.274

Partea care a castigat procesul nu va putea obtine rambursarea unor cheltuieli, decat in masura in care se constata realitatea, necesitatea si caracterul lor rezonabil.

Onorariul de succes nu trebuie considerat in sarcina partii care a pierdut procesul, deoarece asemenea cheltuiala, nefacuta pana la data judecatii, nu este imputabila partii cazuta in pretentii, constituind o recompensa suplimentara a muncii efectiv prestate de avocat, cu vadit caracter voluntar si voluptoriu al partii promitente.  

(Sursa: ICCJ, Sectia comerciala, Decizia nr. 405 din 4 februarie 2010 )

Tribunalul Bucuresti, Sectia a VI-a Comerciala, prin sentinta comerciala nr.6111/7 mai 2008, a admis in parte cererea formulata de reclamanta SC SNTGN T. SA Medias in contradictoriu cu SC R. SA Bucuresti, in sensul ca a obligat pe parata sa plateasca reclamantei suma de 99.225,71 lei cheltuieli de judecata efectuate in dosarele nr.10478/2003, 26695/2004.

A mai fost obligata parata sa plateasca reclamantei si suma de 3.236,71 lei cheltuieli de judecata.

Instanta de fond a retinut, in principal, ca in raport de prevederile art.274 alin.1 din Codul de procedura civila, apar intemeiate pretentiile reclamantei constand in cheltuieli de judecata achitate in temeiul contractului de asistenta juridica si actului aditional incheiat la data de 11 octombrie 2005, in suma de 99.225,71 lei.

Argumentul paratei in sensul ca in contractul de asistenta juridica se stabileste onorariul pentru doua dosare, si astfel nu se ofera instantei posibilitatea sa exercite controlul judiciar, avand in vedere criteriile stabilite in art.274 alin.3 C. proc. civ., este nefondat, intrucat prin cerere s-au solicitat onorariile din ambele dosare, iar nu din unul singur si astfel instanta are posibilitatea sa cenzureze onorariile de avocat.

Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Fise distractive pentru gradinita

Vezi AICI detalii

Teste rezolvate la limba si literatura romana clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Si apararile paratei in sensul ca actul aditional din 11 octombrie 2005 la contractul de asistenta juridica nr.136792/2004 este nul absolut pentru lipsa cauzei, cauza ilicita si imorala, sunt nefondate.

In ceea ce priveste faptul ca au fost incalcate prevederile art.133 alin.2 din Statutul profesiei de avocat din 25 septembrie 2004, prevederile acestui Statut nu sunt aplicabile in speta, intrucat acesta a intrat in vigoare la data de 13 ianuarie 2005, respectiv, dupa data incheierii contractului de asistenta juridica.

Parata a apreciat ca, cauza imorala a actului rezulta din caracterul nejustificat al onorariului de succes imens, raportat la serviciile juridice prestate si evaluate de parti la suma de 3.500 euro pentru intreg ciclul procesual in cele doua dosare, faptul stabilirii sale ulterior solutionarii dosarului nr.10478/2003 si din intentia partilor ca suma sa fie recuperata de la SC R. SA. Aceste argumente nu pot fi considerate drept cauza imorala a actului aditional din data de 11 octombrie 2005. Cuantumul onorariului de succes, onorariu care nu era interzis de statutul in vigoare la data incheierii contractului de asistenta juridica, si era reglementat prin Statutul ulterior, se negociaza prin acordul partilor contractante si nu este supus cenzurii tertilor.

In cazul onorariului de avocat nepotrivit de mare sanctiunea nu este nulitatea actului prin care acesta este stabilit, singura sanctiune este reglementata de art.274 alin.3 C. proc. civ. si consta in dreptul suveran al instantei de judecata de a micsora onorariul, daca este nepotrivit de mare in raport de valoarea pricinii sau de munca indeplinita de avocat. Imprejurarea ca onorariul de succes a fost stabilit ulterior solutionarii dosarului nr.10478/2003 nu este o cauza imorala, cata vreme actul aditional s-a incheiat inainte de ramanerea irevocabila a hotararii pronuntate in respectivul dosar. Nu constituie o cauza imorala nici faptul ca la art.3 din actul aditional partile au precizat ca suma sa fie recuperata de la SC R. SA, intrucat in cazul pierderii procesului, potrivit legii (art.274 C. proc. civ.) SC R. era obligata la plata cheltuielilor de judecata.

Solicitarea reclamantei de obligare a paratei la plata sumei de 87.125,85 lei, reprezentand contravaloarea actului aditional din 20 octombrie 2006 la contractul de asistenta juridica nr.136792/2004, este nefondata, intrucat aceste cheltuieli sunt efectuate in afara procesului, respectivul act aditional fiind incheiat dupa ramanerea irevocabila a hotararii pronuntate in dosarul nr.8779/2004 – 21 august 2006.

Nici micsorarea onorariului de avocat nu este fondata, deoarece este stabilit in raport de munca indeplinita de avocat si mai cu seama de valoarea pricinii.

Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VI-a Comerciala, prin decizia nr.97/26 februarie 2009, a respins apelul declarat de SC SNTGN T. SA Medias impotriva sentintei comerciale nr.6111/7 mai 2008 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a VI-a Comerciala, ca nefondat.

De asemenea, a admis apelul declarat de parata R. SA si a schimbat in tot sentinta apelata, in sensul ca a admis in parte cererea de chemare in judecata, obligand parata sa plateasca reclamantei suma de 15.925,71 lei cu titlu de cheltuieli de judecata efectuate de reclamanta in dosarele nr.10478/2003 si 26695/3/2004 si suma de 335,4 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in acest litigiu, corespunzator judecarii cauzei in prima instanta.

In final a fost respinsa cererea apelantei reclamante avand ca obiect plata cheltuielilor de judecata in apel, ca nefondata.

S-a apreciat ca apelul reclamantei SNTGN T.SA a fost analizat numai cu privire la modalitatea gresita in care prima instanta a hotarat caracterul nefondat al platii onorariului de succes mentionat in actul aditional la contractul de asistenta juridica nr.136792/2004 incheiat la 20 octombrie 2006, pentru suma de 87.125,85 lei.

Astfel, incheierea actului aditional din 20 octombrie 2006 se situeaza, in mod neechivoc, dupa finalizarea proceselor, instanta, in mod corect, considerand ca acest onorariu suplimentar nu a fost platit in timpul si in legatura cu procesul partilor.

Aceasta plata apare ca o bonificatie, o recompensa pe care SNTGN T. SA a platit-o avocatului sau, indiferent care este modalitatea expresiei sale contractuale si nu poate fi impusa celeilalte parti cu care raportul litigios era deja finalizat.

Apelul paratei R. SA a fost admis, fiind gasita ca fondata exceptia de nulitate invocata de parata privitor la actul aditional incheiat la 11 octombrie 2005, deoarece reclamanta a angajat o obligatie de plata care nu are caracter real si rezonabil, fiind conceputa sub cauza ilicita.

Cat priveste obligatiile nascute prin contractul de asistenta juridica 136792/2004, hotararea instantei de fond s-a intemeiat pe o apreciere corecta.

Impotriva deciziei comerciale nr.97/26 februarie 2009 a promovat recurs reclamanta S.N.T.G.N. T. SA care a invocat art.304 pct.9 C. proc. civ.

In dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat ca aceste cheltuieli de judecata reprezinta o pierdere efectiv suferita, fiind sume efectiv cheltuite in sustinerea procesului ori pentru aparare.

Neacordarea onorariului de avocat platit cu titlu de onorariu de succes, pe motiv ca este prea mare sau ca a fost cuantificat si platit la un moment ulterior incheierii contractului de asistenta juridica, nu inseamna in cele din urma decat o ingradire a accesului la justitie, contrara art.21 din Constitutia Romaniei.

Inalta Curte a respins ca nefondat recursul reclamantei, pentru urmatoarele considerente.

Din verificarea documentatiei existente apare cu certitudine ca reclamanta SNTGN T. SA Medias a platit cu titlu de onorariu de avocat catre Societatea civila profesionala de avocati „V. si V.” suma totala de 186.351,56 Ron, dupa cum urmeaza:

- onorariul fix in valoare de 3500 Euro + TVA achitat in 4 transe, prin ordine de plata, in lei la cursul oficial BNR din ziua facturarii,

- onorariul de succes aferent dosarului nr.10478/2003, convenit prin actul aditional din 11 octombrie 2005, in suma de 70.000 lei + TVA si

- onorariul de succes aferent dosarului nr.26695/3/2004, convenit prin actul aditional din 20 octombrie 2006, in suma de 73.215 lei plus TVA.

Contractul de asistenta juridica nr.136792/17 septembrie 2004 incheiat intre SC SNTGN T. SA, in calitatea de client, si SCA „V. si V.” atesta ca obiectul sau il reprezinta reprezentarea, redactarea de acte si asistenta juridica in litigiile din dosarul nr.10478/2003 si dosarul nr.8779/2004, si onorariul fixat este in cuantum de 3500 Euro + TVA. S-a mentionat ca pentru acest contract sunt aplicabile prevederile Legii nr.51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat si ale statutului profesiei. De asemenea, in contract, a fost stipulata de comun acord si clauza ca onorariul de succes se va stabili prin act aditional.

De remarcat ca, in baza contractului de asistenta juridica expus anterior, a fost acordata asistenta juridica corespunzatoare. Astfel, in dosarul nr.10478/2003 a fost pronuntata sentinta comerciala nr.2074/6 mai 2005, devenita prin decizia comerciala nr.37/27 ianuarie 2006 a Curtii de Apel Bucuresti definitiva iar la 17 iunie 2006 irevocabila. De asemenea, in dosarul nr.26695/3/2004 a fost pronuntata sentinta comerciala nr.5789/28 iunie 2006, devenita definitiva si irevocabila la data de 28 august 2006.

In materia cheltuielilor de judecata, potrivit art.274 alin.(1) din Codul de procedura civila, este reglementat ca, partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata.

Neindoielnic ca reclamanta SC SNTGN T. SA a beneficiat, pe tot parcursul proceselor, de asistenta juridica calificata, complexa sub aspectul pregatirii apararii, a volumului efectiv de munca, cauza avand un grad sporit de dificultate si valoarea litigiului de natura comerciala fiind mare, avocatul depunand toate diligentele in scopul realizarii drepturilor deduse judecatii.

La fel de adevarat este ca si onorariul de avocat fixat de comun acord de client si avocat, achitat in patru transe prin ordine de plata, respectiv 3500 Euro + TVA, corespunde pe deplin exigentelor exercitarii profesiei de avocat.

Actul aditional din data de 20 octombrie 2006 la contractul de asistenta juridica nr.136.792/17 septembrie 2004 pentru un onorariu de succes de 73.215 Ron + TVA a fost incheiat dupa finalizarea procesului, ca o plata suplimentara si care nu ii poate fi impusa ca obligatie in cadrul cheltuielilor de judecata partii care a pierdut procesul.

Actul aditional din data de 11 octombrie 2005 la acelasi contract de asistenta juridica, pentru un onorariu de succes de 70.000 Ron + TVA, corect, a fost calificat ca avand un caracter de generozitate din partea clientului care l-a platit.

Chiar jurisprudenta a evidentiat constant ca onorariul de succes nu trebuie considerat in sarcina partii care a pierdut procesul deoarece asemenea cheltuiala, nefacuta pana la data judecatii, nu este imputabila partii cazuta in pretentii, constituind o recompensa suplimentara a muncii efectiv prestate de avocat, cu vadit caracter voluntar si voluptoriu al partii promitente.  

Amplu documentat si bine argumentat, in motivarea hotararii date, instanta de apel a evocat si jurisprudenta CEDO, prin aceea ca partea care a castigat procesul nu va putea obtine rambursarea unor cheltuieli decat in masura in care se constata realitatea, necesitatea si caracterul lor rezonabil.

Pentru aceste ratiuni, s-a respins ca nefondat recursul reclamantei SNTGN T. SA impotriva deciziei comerciale nr.97/26 februarie 2009 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VI-a Comerciala, nefiind indeplinita nici o cerinta din cele prevazute de dispozitiile art.304 din Codul de procedura civila.