Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager
E-JURIDIC.ROE-JURIDIC.RO » Noutati Juridice 2024 
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Dana Girbovan a demisionat. Vom avea un judecator pe post de ministru?

Judecatorul Dana Girbovan, propunerea PSD pentru portofoliul Justitie, a demisionat din magistratura luni, 26 august 2019. Este posibil sa asistam la o premiera, unde un judecator prefera o functie politica in detrimentul instantei.

UPDATE 28.08.2019 - Dana Girbovan a anuntat ca si-a retras demisia din magistratura, in urma anuntului facut de Klaus Iohannis. A promis, insa, ca va reveni punctual. 

"Azi, 26 august 2019, la ora 9.00, am inregistrat la Sectia pentru judecatori a CSM solicitarea de a se lua act de demisia mea din magistratura.

In toata activitatea de judecator am spus ceea ce am crezut si am crezut in ceea ce spun, chiar daca nu era pe placul unei majoritati de moment. Odata ce am acceptat de principiu propunerea de a conduce Ministerul Justitiei, mi se pare firesc sa imi dau demisia din magistratura, pentru ca procedura efectiva de numire sa poata fi initiata", a scris Dana Girbovan pe Facebook.

Fostul magistrat spunea cu doar o zi in urma ca deja are pregatite "12 obiective pentru sporirea eficientei justitiei si intaririi independentei acesteia". "Cand am primit propunerea de a ocupa functia de ministru al justitiei am avut deja in minte o serie de solutii la problemele sistemului judiciar, probleme pe care am ajuns sa le cunosc direct atat in urma experientei de 19 ani ca judecator, cat si din pozitia de membru si lider de asociatie profesionala, la nivel national si european", a spus Girbovan.

Inainte de a prezenta cele 12 obiective, va reamintim ca Viorica Dancila i-a propus personal functia de ministru al Justitiei. "Am fost contactata de doamna premier Viorica Dancila cu propunerea de a prelua Ministerul Justitiei, mai ales pentru a actiona, in limitele competentei, in vederea combaterii criminalitatii organizate si a traficului de persoane.

Am acceptat de principiu propunerea, cu conditia de a-mi fi asigurata independenta deplina in exercitarea mandatului si, de asemenea, ca Presedintele Klaus Iohannis sa fie de acord de principiu. Am solicitat acest lucru pentru ca nu doresc ca ministerul sa devina subiect de dispute politice si electorale intre palate, ci discutiile publice sa fie pe gasirea de solutii pentru problemele din justitie.

Pe langa problema traficului de persoane si a criminalitatii, justitia are probleme recurente ce nu au fost solutionate, cum sunt cele legate de resursele umane si infrastructura sau de supraaglomerarea instantelor si parchetelor, probleme de prea mult timp neglijate.

Sunt deschisa sa colaborez, in ipoteza in care Presedintele e de acord cu numirea, atat cu toti factorii decizionali, cat si cu toti cei interesati, pentru a avea o justitie independenta, eficienta si respectata in Romania, astfel incat cetateanul sa vada ca drepturile si libertatile sale sunt respectate si protejate", a spus Girbovan.

Desi CSM n-a comunicat pana la momentul redactarii acestui articol daca demisia Danei Girbovan a fost acceptata, putem presupune ca exista disponibilitate din partea presedintelui Klaus Iohannis pentru a o numi in fruntea ministerului Justitiei.

Obiectivele complete ale fostei judecatoare sunt:

1. Degrevarea instantelor
Volumul de munca in instante este imens. Sunt judecatori ce pronunta si motiveaza peste o mie de hotarari anual, ceea ce este inuman.

Numarul mare de dosare pe judecator isi pune in mod direct amprenta asupra calitatii actului de justitie.

Conform statisticilor europene, Romania este tara care, in perioada 2015-2017, a inregistrat cel mai mare numar de dosare nou inregistrate in materie civila si comerciala pe suta de locuitori, situandu-se in plutonul fruntas si in privinta cauzelor de contencios administrativ. Cu toate acestea, durata medie de solutionare a cauzelor este una scazuta in raport cu alte tari, fapt ce reflecta un efort sporit al judecatorilor romani.

Cauzele cresterii numarului de litigii este multiplu, le amintesc doar pe cele mai importante:

Cauza 1: Exista un numar mare de litigii in care statul, prin institutiile sale, are calitatea de reclamant sau parat. Numai cauzele de contencios au ajuns sa reprezinte 30% din numarul dosarelor aflate pe rolul curtilor de apel si 48% din dosarele aflate pe rolul ICCJ. Aceste date releva un clivaj tot mai mare intre stat si cetateni, ingrijoratoare din prisma raporturilor de incredere reciproca ce ar trebuie sa existe intre acestia.

Cauza 2: Exista legi care genereaza mii de litigii similare, care nu doar ca incarca rolul instantelor, dar genereaza practica neunitara, fapt ce naste cetatenilor justitiabili un sentiment de frustrare si neincredere in justitie.

O solutie la aceasta problema ar fi instituirea unui proceduri similare cauzei pilot sau legiferarea actiunilor colective. Alte solutii ar fi respectarea de catre administratie a jurisprudentei instantelor si implementarea eficienta a mijloacelor alternative de solutionare a litigiilor, in special a medierii. Exista, de altfel, recomandari europene in acest sens. Exista insa si alte solutii, ce urmeaza a fi discutate cu reprezentanti ai sistemului judiciar.

Nu in ultimul rand, Curtea de conturi trebuie sa isi schimbe abordarea vis a vis de functionarii care exercita automat caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti sau pastreaza o practica administrativa contrara hotararilor date de instante. Cheltuirea responsabila a banului public inseamna in primul rand evitarea litigiilor de catre stat, nu incurajarea acestora. Atunci cand practica administrativa este vadit contrara jurisprudentei constante ori deciziilor obligatorii ale ICCJ, inseamna un litigiu pierdut din start si cheltuieli de judecata care, chiar daca sunt platite cetateanului, sunt in fapt suportate din bugetul public, adica tot de cetatean.

2. Masuri impotriva criminalitatii organizate si, in special, impotriva traficului de persoane umane
Am aratat deja ca acesta este unul din obiectivele principale, ce necesita insa o abordare integrata, care sa includa, alaturi de Ministerul Justitiei si Ministerul Public, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii, ONG-uri specializate. Dincolo de strategii deja existente, ONG-urile ce lucreaza la firul ierbii, cu victimele traficului, pot oferi informatii esentiale despre problemele reale cu care se confrunta si oferi solutii concrete, de aceea prima intalnire pe care as avea-o ar fi cu acestea.

Pe de alta parte, exista o legatura stransa intre coruptie si criminalitatea organizata, de aceea va fi necesara o analiza cu privire la cauzele instrumentate de DNA si DIICOT avand ca obiect fapte de coruptie si legatura cu crima organizata. In functie de concluziile analizei se vor putea stabili si solutii de prevenire si combatere eficienta pentru viitor.

3. Combaterea coruptiei
Combaterea coruptiei este o necesitate pentru orice stat ce are respect pentru cetatenii sai. Lupta impotriva coruptiei nu trebuie insa transfomata in ideologie, sub umbrela careia sa fie permise derapaje sau abuzuri. Am aratat in mod constant ca toleranta fata de derapaje sau abuzuri nu ajuta lupta impotriva coruptiei, ci o decredibilizeaza. Ca atare, o combatere a coruptiei sustenabila in timp trebuie dusa prin dosare facute profesionist, care sa reziste controlului instantelor de judecata, dublata de focalizarea pe recuperarea prejudiciilor.

In plus, pentru o eficienta combatere a coruptiei, masurile punitive trebuie dublate de masuri preventive, cum sunt cresterea transparentei si reducerea birocratiei.

4. Relatia cu Comisia Europeana
Romania este in continuare sub monitorizarea Comisiei Europene, in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. Voi intari componenta de cooperare in cadrul mecanismului atat prin comunicare constanta, cat si prin intalniri directe cu oficialii europeni. Voi facilita, de asemenea, intalnirea oficialilor europeni cu liderii din justitie, pentru ca acestia sa aiba informatii complete si corecte despre sistem.

In relatia cu Comisia Europeana cea mai facila raportare este de a promite declarativ ca implementezi orice recomandare, fara nici o analiza. Ar fi insa o solutie demagogica, cu rezultate contrare, paradoxal, chiar obiectivelor urmarite de Comisie. O recomandare trebuie sa aiba in spate o baza factuala corecta si completa. In lipsa acesteia concluziile sunt, inevitabil, eronate. Din acest motiv dialogul, comunicarea si cooperarea sunt fundamentale in cadrul acestui mecanism.

Am avut mereu o relatie deschisa, franca si onesta cu Comisia Europeana si intentionez sa recastig respectul reciproc si la nivel institutional. Voi actiona perfect transparent, explicand oficialilor europeni problemele din justitie in toata complexitatea lor, propunand si analizand apoi in comun solutiile. Justitia din Romania este o justitie europeana, iar valorile la care toti trebuie sa ne raportam sunt valorile fondatoare ale Uniunii Europene: respectarea demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii si statului de drept, precum si respectarea drepturilor omului.

5. Independenta financiara a instantelor
Independenta financiara a instantelor este un element fundamental al independentei justitiei.

Cu exceptia ICCJ bugetele instantelor, care sunt parte a puterii judecatoresti, au continuat sa ramana la Ministerul Justitiei, care e parte a puterii executive. An de an s-a amanat punerea in aplicare a unei prevederi legale care dispunea mutarea bugetului instantelor de la MJ la ICCJ, pentru ca anul trecut prevederea transferului sa fie eliminata cu totul din lege prin ordonanta de urgenta.

Dupa o consultare cu Sectia pentru judecatori a CSM si cu ICCJ, voi propune o initiativa legislativa pentru rezolvarea acestei probleme recurente.

Este absurd ca puterea judecatoreasca, independenta potrivit Constitutiei, sa nu isi gestioneze independent bugetul, in timp de Ministerul Public, IJ, CSM si ICCJ o fac.

6. Procedura transparenta de numire la conducerea parchetelor
Numirea in functii de conducere la varful parchetelor trebuie facuta printr-o procedura transparenta, care sa asigure egalitate de sanse candidatilor si sa permita selectarea in asemenea functii a celor mai buni procurori.

Procurorii stiu cel mai bine care e profilul de sef pe care il considera optim, de aceea voi initia o consultare cu parchetele pentru ca procurorii sa profileze calitatile sefilor pe care si-i doresc.

Dezavuez din start orice intelegeri subterane in privinta numirii procurorilor sefi. In nici un caz, daca voi fi ministru, numirea procurorilor sefi nu va fi rezultatul vreunor intelegeri politice, asa cum din pacate s-a intamplat in trecut, cu efecte vadit nocive pentru justitie.

Sunt multi procurori profesionisti in sistem si este momentul ca acestia sa isi si asume raspunderea de a conduce la varf activitatea parchetelor.

De asemenea, voi readuce in dezbatere problema veche a politiei judiciare si trecerea acesteia sub controlul procurorilor, problema la care solutiile trebuie gasite in comun cu Ministerul Public si Ministerul de Interne.

7. Logistica si infrastructura instantelor si parchetelor
Ministerul Justitiei va trebui sa lucreze cu CSM-ul pentru continuarea masurii de optimizare a hartilor judiciare si de reechilibrare a schemelor de personal pentru instante si parchete.

Logistica in foarte multe instante si parchete este la pamant, acestea functionand, spre exemplu, cu computere vechi de peste 10-12 ani, care mai mult se strica decat functioneaza.

Sunt instante si parchete ce functioneaza in cladiri ce stau sa se darame sau in conditii total improprii activitatii acestora.

Toate proiectele de infrastructura aflate la Minsiterul Justitiei trebuie deblocate. Doresc sa consult toti liderii din justitie si ministerele de resort (finante, fonduri europene, etc) pentru a gasi mijloacele financiare necesare pentru investitii in justitie. Nu se poate cere performanta, calitate si eficienta in justitie fara investitii.

8. Digitalizarea justitiei
Digitalizarea justitiei a devenit norma in foarte multe state deoarece scade costurile si creste eficienta si echitatea.

Unele curti de apel, urmand modelul Curtii de Apel Cluj, au implementat dosarul electronic. Cererea de chemare in judecata se poate depune direct pe siteul Curtii, toate actele sunt scanate, iar partile au acces la ele prin intermediul unei parole. Acest lucru ajuta enorm si avocatii, care nu mai trebuie sa stea la rand la arhiva pentru a citi fizic dosarul.

Sistemul trebuie extins la toate instantele si perfectionat, astfel incat sa permita, printre altele, plata taxei de timbru on line direct pe portal, notificare pe email sau telefon cand s-a primit un nou act la dosar etc.

De asemenea, baza de date imensa reprezentata de hotararile judecatoresti publicate trebuie folosita pentru imbunatatirea actului de justitie, o analiza de profunzime a acesteia oferind informatii importante legate de tendintele jurisprudentiale, practica neunitara, tip de legislatie ce genereaza sistematic litigii etc.

Toate aceste lucruri se pot face cu un sistem IT bine facut, la constructia caruia sunt convinsa ca si-ar aduce aportul exceptionalii IT-isti romani.

9. Transparentizarea justitiei
Ministerul Justitiei trebuie sa devina model de bune practici in materia accesului la informatii de interes public. Voi face demersuri, de asemenea, pentru publicarea ordinelor cu caracter general emise de procurorii sefi, conform recomandarilor europene, precum si pentru aplicarea prevederilor legale ce impun publicarea tuturor actelor extrajudiciare ce au privit sau influentat justitia.

10. Personalul auxiliar din instante si parchete
Personalul auxiliar reprezinta partea mai putin vazuta a justitiei. Aportul acestora la infaptuirea actului de justitie este unul esential, iar eforturile depuse de acestia, in conditii de multe ori suprasolicitante, este unul ce trebuie recunoscut si respectat. Proiectul privind statutul acestora se afla in dezbatere publica si sunt deschisa oricaror propuneri de imbunatatire a acestuia.

11. Problema SIPA
In 2017 a fost adoptata Hotararea de Guvern nr. 410/9 iunie 2017, avand ca obiect “unele masuri referitoare la arhiva fostei Directii Generale de Protectie si Anticoruptie”.

Prin aceasta hotarare, Guvernul a decis constituirea unei Comisii care va inventaria, declasifica sau, acolo unde va fi cazul, va trece la un alt nivel de clasificare sau de secretizare documentele din arhiva DGPA, dupa care le va preda institutiilor cu competente in domeniu.

Hotararea de Guvern instituia si obligatia intocmirii de catre comisie a unor rapoarte semestriale de activitate, a caror sinteza trebuia publicata pe pagina de internet a MJ.

De la data adoptarii acestei hotarari au trecut mai bine de doi ani, fara ca vreun raport sau informatie privind arhiva SIPA sa fie facuta publica. Trebuie verificate si facute publice stadiul procedurilor si, in functie de concluziile verificarilor, gasite solutii la problema spinoasa a arhivei, solutii ce trebuie discutate si stabilite in comun cu CSM.

12. Studierea justitiei comuniste si deschiderea arhivelor Ministerului Justitiei
Daca dupa 1989 au existat foarte multe studii despre fosta Securitate, ba chiar avem un Consiliu National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, exista insa foarte putine studii tehnice, critice, juridice, istorice cu privire la justitia din perioada comunista. Daca fosta Securitate ii zdrobea pe oameni in anchete, a fost justitia din perioada comunista cea care i-a condamnat.

Pentru un prezent sanatos, eliberat de metehnele trecutului totalitar, este important sa cunoastem modul in care justitia a fost folosita in comunism.

Intentionez de aceea sa deschid arhivele Ministerului Justitiei pentru cercetare si sa ofer orice sprijin necesar cercetatorilor care doresc sa studieze acest aspect al totalitarismului din Romania.

Ingrijorari privind propunerea Danei Girbovan

"Sa fim realisti: nimeni cu scaun la cap nu renunta la calitatea de magistrat pentru un post temporar politic. Intr-o astfel de situatie calculele se fac pe termen lung. 

Asadar, intrebarea nu este de ce un magistrat s-ar duce ca ministru. Ci intrebarea este ce i s-a promis magistratului dupa ce nu va mai fi ministru: daca e vorba de revenirea in magistratura, atunci CSM e compromis total, pt ca inseamna ca sustine intelegerile politice subterane (apropo, anul trecut s-a modificat legea pentru ca un magistrat cu minimum 10 ani vechime plecat din functie sa poata reveni apoi doar cu aprobarea CSM, modificare impotriva vointei noastre, iar acum inteleg de ce a trecut...). Daca e vorba de o alta functie politica promisa unei persoane care era magistrat la data "negocierii", inseamna ca suntem mai naivi decat credem si avem printre magistrati "politicieni sub acoperire".

Oricum ar fi, ceea ce se intampla in aceste zile e o grea lovitura pentru imaginea justitiei care trebuie sa ramana in afara sedintelor de partid. Sunt absolut sigur ca Inspectia Judiciara si CSM nu vor avea vreo reactie, iar asociatiile pe cale de disparitie obisnuite sa furnizeze magistrati in functii politice vor sustine astfel de demersuri clamand - paradoxal - independenta justitiei", spune fostul membru al CSM, Cristi Danilet.


Florin Amariei
de Florin Amariei
Redactor

Florin Amariei scrie pentru E-Juridic.ro din anul 2018, explicand noutatile legislative si prezentand cele mai relevente stiri din domeniu. Si-a inceput activitatea la 9AM.ro, a continuat la legestart.ro si a acoperit dintotdeauna cele mai relevante subiecte din domeniile politica, social si justitie.  In prezent, scrie pentru dumneavoastra despre tot ceea ce inseamna domeniile legislativ, justitie si politico-social, cu accent pe explicarea detaliata a ce este important de retinut, cum ne afecteaza aceste informatii si de ce este bine sa aplicam legea in forma ei la zi.  

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri



Votati articolul "Dana Girbovan a demisionat. Vom avea un judecator pe post de ministru?":
Rating:

Nota: 4.13 din 5 din 4 voturi
Urmareste-ne pe Google News

Poate sunteti interesat si de:

©2024 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR

MODIFICARILE din Contractele Civile si Actele Comerciale se aplica deja!

Folositi NOILE Modele de Documente pentru 2024

Descarcati GRATUIT Raportul Special "7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016