Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Codul de procedura civila: Procedura contencioasa-Partile

                              Codul de procedura civila                          

PROCEDURA CONTENCIOASA

    

TITLUL I Partile

CAP. 1 Folosinta si exercitiul drepturilor procedurale

Art. 41
    Orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata.
    Asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parate, daca au organe proprii de conducere.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Cheltuieli deductibile si nedeductibile Ghid practic


CE CAT si CUM deduceti fiscal pentru a nu avea probleme cu ANAF-ul Sunteti manager sau administrator de firma Sunteti contabil jurist sau pur si simplu aveti o firma Atentie la modificarile din Codul Fiscal privind cheltuielile deductibile si nedeductibile Codul Fiscal se joaca din nou cu nervii dvs Regulile privind deductibilitatea...

Oferta Speciala
valabila 48h

   
Art. 42
    Persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate ori autorizate in chipul aratat in legile sau statutele care randuiesc capacitatea sau organizarea lor.
   
Art. 43
    Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice stare a pricinii.
    Actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea insa confirma toate sau numai o parte din aceste acte.
   
Art. 44
    In caz de urgenta, daca persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate, va putea numi un curator special, care sa o reprezinte pana la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanta va putea numi un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentant si cel reprezentat sau cand o persoana juridica, chemata sa stea in judecata, nu are reprezentant legal.
    Dispozitiile alin. 1 se aplica, in mod corespunzator, si persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa.
    Numirea acestor curatori se va face de instanta competenta sa hotarasca asupra cererii de chemare in judecata.

    Art. 45
    Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.
    In cazul in care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care se refera actiunea va fi introdus in proces. El se va putea folosi de dispozitiile prevazute in Art. 246, 247 si 271 - 273, iar in cazul in care procurorul si-ar retrage cererea, va putea cere continuarea judecatii.
    Procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor.
    In cazurile anume prevazute de lege, participarea si punerea concluziilor de catre procuror sunt obligatorii.
    Procurorul poate, in conditiile legii, sa exercite caile de atac impotriva oricaror hotarari, iar in cazurile prevazute de alin. 1 poate sa ceara punerea in executare a hotararilor pronuntate in favoarea persoanelor prevazute la acel alineat.
   
Art. 451
    Actele procesuale de dispozitie reglementate de Art. 246, 247 si 271 - 273 sau de alte dispozitii legale, facute in orice proces de reprezentantii persoanelor prevazute la Art. 45 alin. 1, nu vor impiedica judecata, daca instanta apreciaza ca ele nu sunt in interesul acelor persoane.
   
Art. 46
    Abrogat prin Decretul nr. 38/1959.

   
CAP. 2 Persoanele care sunt impreuna reclamante sau parate

Art. 47
    Mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza.
 
Art. 48
    Actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu pot folosi nici pagubi celorlalti.
    Cu toate acestea, daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuviintate numai unora din ei pentru indeplinirea actelor de procedura folosesc si celorlalti. Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile. Reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat sau nu au indeplinit un act de procedura in termen vor continua totusi sa fie citati.

CAP. 3 Alte persoane care pot lua parte la judecata

Sectiunea I Interventia

Art. 49
    Oricine are interes poate interveni intr-o pricina ce se urmeaza intre alte persoane.
    Interventia este in interes propriu cand cel care intervine invoca un drept al sau.
    Ea este in interesul uneia din parti cand sprijina numai apararea acesteia.

Art. 50
    Cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata.
    Ea se poate face numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor.
    Cu invoirea partilor, interventia in interes propriu se poate face si in instanta de apel.

Art. 51
    Cererea de interventie in interesul uneia din parti se poate face chiar inaintea instantei de recurs.

Art. 52
    Dupa ascultarea partilor si a celui care intervine, instanta va hotari asupra incuviintarii in principiu a interventiei.
    Incheierea nu se poate ataca decat o data cu fondul.
    Dupa incuviintarea in principiu, instanta va dispune comunicarea interventiei si, in cazurile in care intampinarea este obligatorie, va fixa termenul in care aceasta va trebui depusa.

Art. 53
    Cel care intervine va lua procedura in starea in care se afla in momentul admiterii interventiei; actele de procedura urmatoare se vor indeplini si fata de cel care intervine.

Art. 54
    In interventia facuta in interesul uneia din parti, cel care intervine poate face orice act de procedura care nu este potrivnic interesului partii in folosul careia intervine.

Art. 55
    Interventia se judeca o data cu cererea principala. Cand insa judecarea cererii ar fi intarziata prin interventia in interes propriu, instanta poate hotari despartirea ei spre a fi judecata deosebit.

Art. 56
    Apelul sau recursul facut de cel care intervine in interesul uneia din parti se socoteste neavenit, daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel sau recurs.

Sectiunea a II-a Chemarea in judecata a altor persoane

    Art. 57
    Oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.
    Cererea facuta de parat se depune o data cu intampinarea. Cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
    Cererea facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante.
    Cererea va fi motivata si se va comunica atat celui chemat, cat si partii potrivnice. La exemplarul cererii destinat celui chemat se vor alatura copii de pe cererea de chemare in judecata, intampinare si de pe inscrisurile de la dosar.
   
Art. 58
    Cel chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi opozabila.
   
Art. 59
    In cazul prevazut de Art. 58, cand paratul chemat in judecata pentru o datorie baneasca recunoaste datoria si declara ca voieste sa o execute fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul, el va fi scos din judecata daca depune suma datorata.
    In acest caz, judecata va urma numai intre partea reclamanta si cel chemat in judecata.

Sectiunea a III-a Chemarea in garantie

Art. 60
    Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubire.
    In aceleasi conditii, cel chemat in garantie poate, la randul sau, sa cheme in garantie o alta persoana.

Art. 61
    Cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata. Cererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea; cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
    Cererea de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune, pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante.
   
Art. 62
    Instanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in garantie si, daca intampinarea este obligatorie, va fixa termenul in care aceasta urmeaza sa fie depusa de cel chemat in garantie.
   
Art. 63
    Cererea de chemare in garantie se judeca o data cu cererea principala.
    Cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea in garantie, instanta poate dispune despartirea ei spre a fi judecate deosebit.

Sectiunea a IV-a Aratarea titularului dreptului

Art. 64
    Paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.
   
Art. 65
    Cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea, iar, daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
    Cererea va fi comunicata celui aratat ca titular, impreuna cu citatia, copiile de pe cerere si inscrisurile de la dosar.
   
Art. 66
    Daca cel aratat ca titular recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consimte, el va lua locul paratului, care va fi scos din judecata.
    Cand cel chemat nu se infatiseaza sau tagaduieste aratarile paratului, se vor aplica dispozitiile Art. 58.

CAP. 4 Reprezentarea partilor in judecata

Art. 67
    Partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar.
    Mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant, numai daca acest drept i-a fost dat anume.
    Daca cel care a dat procura generala nu are domiciliu si nici resedinta in tara, sau daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare in judecata se presupune dat.
   
Art. 68
    Procura pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau de reprezentare in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata; in cazul cand procura este data unui avocat, semnatura va fi certificata potrivit legii avocatilor.
    Dreptul de reprezentare mai poate fi dat si prin declaratie verbala, facuta in instanta si trecuta in incheierea de sedinta.
    Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii, chiar daca nu cuprinde nici o aratare in aceasta privinta; el poate fi insa restrans numai la anumite acte sau pentru anumita instanta.
    Daca mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat, cu exceptia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezinta partea.
    Asistarea de catre avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor in drept cand ei sunt mandatari in pricinile sotului sau rudelor pana la al patrulea grad inclusiv.
    De asemenea asistarea de catre avocat nu este ceruta la judecatorii cand partea este reprezentata prin sot sau ruda pana la al patrulea grad inclusiv.

Art. 69
    Recunoasterile privitoare la drepturile in judecata, renuntarile, cum si propunerile de tranzactie nu se pot face decat in temeiul unei procuri speciale.
    Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fara mandat, poate face orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite de asemenea orice cale de atac impotriva hotararii date; in acest caz insa, toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi.
   
Art. 70
    Cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o dispozitie judecatoreasca, asistarea reprezentantului de catre un avocat nu este obligatorie.
   
Art. 71
    Mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. Mandatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului.
   
Art. 72
    Renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicare, afara numai daca a fost facuta in sedinta in prezenta partii.
    Mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atat pe cel care i-a dat mandatul cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac.
   
Art. 73
    Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

CAP. 5 Asistenta judiciara

   
Art. 74
    Cel care nu este in stare sa faca fata cheltuielilor unei judecati, fara a primejdui propria sa intretinere sau a familiei sale, poate cere instantei sa-i incuviinteze asistenta judiciara.
   
Art. 75
    Asistenta judiciara cuprinde:
    1. acordarea de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru, a timbrului judiciar si a cautiunilor;
    2. apararea si asistenta gratuita printr-un avocat delegat de baroul avocatilor.
    Asistenta judiciara poate fi incuviintata oricand in cursul judecatii, in totul sau numai in parte.
   
Art. 76
    Cererea de asistenta judiciara se face in scris si se depune la instanta de judecata pentru situatiile prevazute la Art. 75 alin. 1 pct. 1 sau, dupa caz, la baroul avocatilor pentru situatiile prevazute la Art. 75 alin. 1 pct. 2, potrivit legii.
       

Art. 77
    Cererea va cuprinde mentiuni privind obiectul si natura procesului pentru care se solicita asistenta, identitatea, domiciliul si starea materiala a solicitantului, atasandu-se, totodata, dovezi scrise despre veniturile sale si despre obligatiile de intretinere sau de plata pe care el le are fata de alte persoane.
    Instanta va cerceta cererea, putand solicita in legatura cu aceasta lamuriri si dovezi partilor sau informatii scrise autoritatilor competente.
    Asupra cererii instanta se va pronunta, fara dezbateri, prin incheiere data in camera de consiliu.
    Cererea impreuna cu incheierea de incuviintare a asistentei prevazute la Art. 75 alin. 1 pct. 2 se trimit, de indata, baroului, pentru a proceda la asigurarea asistentei judiciare in cauza, potrivit legii.

Art. 78
    Orice parte interesata va putea infatisa oricand instantei dovezi cu privire la situatia reala a celui caruia i s-a incuviintat cererea; asistenta judiciara nu se suspenda in cursul noilor cercetari.
    Daca instanta constata ca cererea de asistenta a fost facuta cu rea-credinta, prin ascunderea adevarului, ea poate, prin incheiere, sa oblige partea la plata sumelor datorate. Dispozitiile Art. 77 alin. 3 sunt aplicabile.
   
Art. 79
    Incheierile prevazute la Art. 77 alin. 3 si la Art. 78 alin. 2 nu sunt supuse nici unei cai de atac.
   
Art. 80
    Dreptul la asistenta se stinge prin moartea partii sau prin imbunatatirea starii sale materiale.
   
Art. 81
    Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin incuviintarea asistentei judiciare vor fi puse in sarcina celeilalte parti, daca aceasta a cazut in pretentiile sale.
    Avocatii desemnati pentru asigurarea apararii si asistentei prevazute la Art. 75 alin. 1 pct. 2 au dreptul sa ceara instantei de judecata ca onorariul lor sa fie pus in sarcina celeilalte parti, daca aceasta a cazut in pretentiile sale.
    Dispozitivul hotararii cuprinzand obligatia de plata a sumelor prevazute la alin. 1 si 2, precum si incheierea privind obligatia de plata a sumelor prevazute la Art. 78 alin. 2 constituie titlu executoriu.
    In cazul in care titlul executoriu este temei pentru executarea unei creante bugetare, acesta va fi comunicat din oficiu organelor competente.

de
Data aparitiei: 14 Iunie 2007
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Codul de procedura civila: Procedura contencioasa-Partile":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Revenire 1solutionare proprietate teren

Intrebare: 1.Terenul in suprafata de 2500 mp a fost vandut in 1967 de bunicul meu catre mama mea, prin contract de vanzare cumparare, pe care eu il am in original. Prin urmare, acest teren in suprafat de 2500mp, in acte nu se mai afla in proprietatea bunicului la data decesului sau. Situatia de la primarie nu o pot explica, dar trebuie sa gasesc Solutia legala de a inscrie suprafata de teren correct in evidentele obligatorii. La rolul fiscal si in evidentele primariei nu a fost facuta trecerea acestei suprafete de teren ( 2500mp) din propreitatea bunicului in proprietatea mamei. La momentul decesului bunicului, terenul de 2500 mp era deja instrainat si apartinea (in baza acestui contract de vanzare cumparare) mamei mele. Imi cer scuze , cred ca nu m-am exprimat eu clar. Succesiunea ce va trebui dezbatuta acum, este cea de pe urma mamei mele, care a decedat dupa bunicul meu. Nu inteleg de ce ar trebui sa dezbat o succesiune de pe urma bunicului pt a intra acel teren de 2500 mp in masa succesorala de pe urma mamei?! Daca in chitanta de mana se folosesc termenii de vanzare si pret se schimba cu ceva situatia? Nu am avut conditii pt a studia acel document in amanunt. 2. Termenul de dezbatere a succesiunii la notariat ( adica, amiabil) ni s-a spus ca este de 24 luni. Este o informative falsa?! Acest teren de 2500 mp ar fi singurul bun care nu a putut fi inscris in masa succesorala la vremea respectiva, neavand adeverinta de la Primarie ca mama ar fi fost proprietara. ( vezi pct 2 din prezentarea initiala). Cu deosebita apreciere pt promptitudine si professionalism, va multumesc anticipat, Mc. Dumitrescu

Raspuns: 1. Ati spus o data ca mama dumneavoastra a dat in folosinta acest teren, iar apoi ca l-a vandut prin... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016