Intocmit, la finalizarea evaluarii, de catre persoanele care acorda sprijin ministrului justitiei in cursul procedurii de selectie a procurorilor in vederea efectuarii propunerilor de numire in functiile de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justice si procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, in vederea formularii, catre ministrul justitiei, de recomandari privind propunerile de numire in aceste functii.
Evaluarea candidatilor a avut in vedere lucrarile intocmite si depuse de catre acestia, proiectul privind exercitarea atributiilor specifice functiei/ functiilor de conducere pentru care au candidal sustinerea acestuia si modul de desfasurare a interviului. In conditiite in care, in general, lucrarile depuse de catre candidal au avut o calitate buna" si foarte buna, diferenta intre candidatii inscrisi in procedura s-a materializat in originalitatea, caracterul strategic si aplicativ al proiectului, precum si in modul de prezentare din timpul interviului, in special in privinta capacitatii si stilului de conducere, precum si a calitatilor de lider.
In cadrul unei proceduri interne s-au stabilit, la solicitarea ministrului justitiei, standardele de evaluare a lucrarilor depuse de candidal, precum si modalitatea de notare (punctajul) pentru standardele de evaluare a lucrarilor si interviului. Cei doi candidal care s-au inscris in procedura de selectie pentru ambele functii au prezentat un singur project, care a fost evaluat, in mod unitar, din perspectiva ambelor functii.
Analiza aprofundata a proiectelor depuse a relevat faptul ca unele dintre acestea cuprind parti lipsite de originalitate, care au fost preluate, uneori in mod mecanic, din operele altor autori ori din alte surse publice sau din surse interne ale Ministerului Public. Desi unele dintre aceste surse se regasesc in bibliografia lucrarilor, conform regulilor academice, simpla indicare a unei lucrari in bibliografie nu acopera imprejurarea ca unele texte sau idei au fost preluate din lucrarea respectiva, fara a fi citate corespunzator. Aceste situatii vor fi detaliate in continuare, in cadrul evaluarii acelor candidal ale caror proiecte prezinta astfel de probleme . In mod evident, continutul pasajelor insusite ca atare din operele altor autori ori din alte surse a fost luat in considerare numai ca un criteriu de depunctare a respectivilor candidati.
Cei mai multi dintre candidati si-au propus, in cadrul proiectelor, realizarea unei analize strategice SWOT, identificand o serie de puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari, dar care nu au fost totdeauna incadrate corect in matricea de analiza, dupa apartenenta lor interna (puncte tari, puncte slabe) ori externa (oportunitati, amenintari). In realitate, finalitatea demersului nu a fost atinsa, deoarece candidatilor le lipseste interpretarea rezultatelor analizei, care ar fi permis ca, in raport de contextul intern si extern, sa elaboreze o strategie eficienta pentru stabilirea celor mai potrivite directii de actiune, care sa fie inserate in proiectul de management.
Astfel, nu au fost analizate elementele corespondente, pentru cele patru tipuri de determinari, prin folosirea algoritmului necesar pentru efectuarea analizei propriu-zise: intersectia punctelor tari cu oportunitatile, pentru a fructifica la maxim oportunitatile si pentru potentarea punctelor tari; intersectia punctelor slabe cu oportunitatile pentru a stabili daca punctele slabe pot fi transformate in puncte tari, in raport de valoarea oportunitatilor; intersectia punctelor tari cu amenintarile, precum si a punctelor slabe cu amenintarile, pentru a stabili daca amenintarile pot fi depasite prin fortele proprii, in prima situate, si daca exista o problema grava pentru care trebuie identificata o solute de rezolvare, in cea de-a doua situate .
Prin urmare, simpla enumerare a elementelor de analiza SWOT nu are semnificatia realizarii in sine a unei asemenea analize. Interviul sustinut in fata ministrului justitiei a constat in prezentarea proiectului de exercitare a functiei/funct'iilor de conducere si in adresarea de intrebari referitoare la continutul proiectului sau la asertiunile candidatilor din timpul interviului. Intrebarile au fost formulate si selectate cu sprijinul nostru de specialitate, fund adresate candidatilor, in cea mai mare parte, direct de catre ministrul justitiei.
Intrebarile au avut in vedere standardele de evaluare stabilite pentru interviu, iar, la finalul acestuia, fiecare candidat a primit, corespunzator functiei/ functiilor vizate, un caz practic (speta scrisa), cuprinzand o Intrebare/ Intrebari legate de o situatie ipotetica, cu care s-ar putea confrunta dupa preluarea efectiva" a functiei. Rolul cazului practic a fost acela de a evalua spontaneitatea, rafionamentul, capacitatea de a lua decizii si modul in care ar actiona candidate intr-o situate noua, legata in mod rezonabil de atributele functiei pentru care candideaza.
Conform opiniei specialistilor in managementul organizatiei, am considerat ca este necesar ca managerii sa aiba 3 tipuri de calitati . Aceste calitati difera de la un nivel la altul, cele conceptuale fiind mult mai necesare managerilor de la nivelul superior al organizatiei. Functiile de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie sunt cele mai inalte functii in cadrul Ministerului Public si, respectiv, al structurii specializate in combaterea coruptiei. Prin urmare, pe langa cunostintele de specialitate, juridice, ale candidatilor au fost avute in vedere si calitafile lor umane (inclusiv cele de lider) si, in mod special, cele conceptuale: viziunea integrata asupra structurii conduse si functiei/ functiilor pentru care au candidat si abilitatea de a exercita un management strategic.
*
In urma derularii procedurii de selectie a fost realizata o analiza" a modului de indeplinire a standardelor de evaluare, stabilindu-se rezultatele evaluarii tuturor candidatilor, care sunt expuse in continuare pe site-ul Ministerului de Justitie
