In privinta continutului contractului de fiducie, dispozitiile legale sunt imperative, nerespectarea acestora atragand nulitatea absoluta a contractului de fiducie. Asa cum am mai aratat, sub sanctiunea nulitatii absolute, contractul de fiducie trebuie sa fie incheiat in forma autentica. Sub aceeasi sanctiune, contractul trebuie sa cuprinda:
a) drepturile reale, drepturile de creanta, garantiile si orice alte drepturi patrimoniale transferate;
b) durata transferului, care nu poate depasi 33 de ani incepand de la data incheierii sale;
c) identitatea constituitorului sau a constituitorilor;
d) identitatea fiduciarului sau a fiduciarilor;
e) identitatea beneficiarului sau a beneficiarilor ori cel putin regulile care permit determinarea acestora;
f) scopul fiduciei si intinderea puterilor de administrare si de dispozitie ale fiduciarului ori ale fiduciarilor.
Mentionarea drepturilor reale, drepturilor de creanta, a garantiilor si oricaror alte drepturi patrimoniale transferate ni se pare extrem de importanta avand in vedere ca, in anumite situatii, bunurile din masa patrimoniala fiduciara pot fi urmarite de catre creditori.
Acest aspect este cu atat mai important cu cat legiuitorul nu a dorit sa ofere prin fiducie un mod de sustragere de la executarea silita. Asa cum rezulta din continutul art. 786 alin. (1) Cod civil bunurile din masa patrimoniala fiduciara pot fi urmarite, de titularii de creante nascute in legatura cu aceste bunuri sau de acei creditori ai constituitorului care au o garantie reala asupra bunurilor acestuia si a carei opozabilitate este dobandita, potrivit legii, anterior stabilirii fiduciei.
Pe de alta parte, trebuie sa existe o distinctie intre bunurile fiduciarului si masa patrimoniala fiduciara, atat din ratiuni fiscale cat si pentru faptul ca insolventa fiduciarului nu va afecta aceasta masa patrimoniala fiduciara.
Durata contractului de fiducie este limitata la 33 de ani de la data incheierii contractului. Asadar este stabilit in mod concret momentul in care incepe sa curga termenul de 33 de ani, respectiv incheierea contractului.
In cazul stabilirii unei durate mai mic de 33 de ani, partile au posibilitatea prelungirii acestuia. Nimic nu va impiedica insa incheierea unui nou contract de fiducie. Totusi, consideram ca perioada prevazuta de lege este suficienta, avand in vedere ca suntem in prezenta unui transfer temporar de drepturi.
Daca in privinta mentionarii partilor contractante nu existe probleme, in ceea ce priveste indicarea beneficiarului exista aspecte care trebuie clarificate.
Conform dispozitiilor legale, trebuie mentionata identitatea beneficiarului/beneficiarilor ori cel putin regulile care permit determinarea acestora in contractul incheiat. Desi nu incercam sa aducem o explicatie a acestor reguli, consideram totusi ca este potrivit sa aratam ca din lecturarea textului rezulta faptul ca, la data incheierii contractului, constituitorul este obligat sa identifice sau sa determine regulile dupa care poate fi determinat beneficiarul, in caz contrar contractul este lovit de nulitate absoluta.
Cu toate acestea, din interpretarea art. 780 alin. (3) Cod civil rezulta ca beneficiarul poate fi desemnat ulterior incheierii contractului. In mod firesc se naste intrebarea, cum ar putea fi desemnat ulterior beneficiarul din moment ce art. 779 lit. e) Cod civil prevede sub sanctiunea nulitatii absolute mentionarea acestuia?
Consideram ca o explicatie ar fi aceea ca in art. 780 alin. (3) Cod civil, legiuitorul s-a referit la teza a II-a a art. 779 lit. e) Cod civil, unde sunt mentionate in contract doar regulile ce permit determinarea acestuia, urmand a fi desemnat in mod exact ulterior incheierii contractului.
In acest context apreciem ca este posibil ca beneficiarul sa fie o societate comerciala ce urmeaza sa fie constituita. In mod obligatoriu insa va trebui mentionat in mod expres beneficiarul avand in vedere ca este nevoie si de consimtamantul acestuia.
In ceea ce priveste scopul fiduciei, din nou legiuitorul a instituit prevederi cu caracter imperativ. Prevederile imperative sunt urmatoarele:
Scopul fiduciei trebuie sa fie determinat
Scopul trebuie mentionat in contract
Scopul trebuie sa fie real, licit si moral
Scopul nu trebuie sa reprezinte o liberalitate indirecta in folosul beneficiarului
Prin interdictia formulata in cuprinsul art. 775 Cod civil privind liberalitatile indirecte in folosul beneficiarului, legiuitorul a inteles sa inlature posibilitatea eludarii dispozitiilor prevazute in materia liberalitatilor care, potrivit art. 984 alin. (2) Cod civil, se pot face numai prin donatie sau prin legat cuprins in testament.
In acest caz, care ar putea fi scopul fiduciei ? Pentru a raspunde la aceasta intrebare este indicat sa vedem aplicatiile practice pe care le-ar putea imbraca fiducia. Totodata consideram ca legiuitorul nu detaliaza scopul pentru care fiducia poate fi constituita tocmai pentru a permite utilizarea cat mai diversa a acestei institutii.
