Plenul Consiliului Superior al Magistraturii in sedinta din 10 decembrie 2013 a analizat propunerile legislative amendate de catre Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor, care aduc modificari importante Codului Penal in vigoare (Codul penal de la 1968) si noului Cod penal (Legea nr. 286/2009 si care vizeaza:
- redefinirea infractiunii prevazuta de art. 2531 din Codul penal de la 1968;
- introducerea unor dispozitii referitoare la aplicarea legii de dezincriminare;
- modificari aduse prevederilor referitoare la prescriptia raspunderii penale, in sensul reducerii duratei acesteia;
- exceptarea unor categorii de persoane de la aplicarea dispozitiilor referitoare la functionarul public din Codul penal in vigoare si din noul Cod penal;
- amnistia si gratierea;
Urmare analizei, Plenul CSM a constatat:
1. Desi, conform prevederilor art. 38 alin 3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii cu modificarile si completarile ulterioare, „ Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizeaza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti„.proiectele de acte normative in cauza au fost dezbatute de catre Comisia juridica a Camerei Deputatilor in lipsa reprezentantilor Consiliul Superior al Magistraturii si nu au fost transmise spre avizare acestuia.
2. In ceea ce priveste redefinirea infractiunii prevazuta de art. 2531 din Codul penal de la 1968, prin adoptarea amendamentului in discutie se urmareste restrangerea sferei subiectului activ al infractiunii de conflict de interese doar la categoria persoanelor care exercita atributii de serviciu ce rezulta dintr-un contract de munca si o fisa a postului semnate cu o institutie dintre cele prevazute la art. 145.
Practic sunt eliminate din sfera subiectului activ al acestei infractiuni toate persoanele la care se refera art. 147 alin. (1) din actualul Cod penal, care nu au incheiat un contract de munca si nu au semnat o fisa a postului
Nu poate fi acceptata nici modificarea propusa pentru alin. (2) al art. 2531 din Codul penal, intrucat nu pot fi eliminate din sfera conflictului de interese activitatile de emitere, aprobare, adoptare sau semnare a actelor administrative, si nici cele referitoare la incheierea unui act sau a luarii unei hotarari care sa priveasca creatia, dezvoltarea, pregatirea stiintifica, artistica, literara, profesionala, daca acestea se circumscriu ipotezelor vizate de alin. (1) al art. 2531.
Practic, prin acest amendament se ajunge la golirea de continut a reglementarii infractiunii de conflict de interese intrucat cele mai multe dintre actele vizate de alineatul (1) se realizeaza pe calea emiterii unor acte administrative
3.Printr-un alt amendament adoptat de Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor se propune completarea art. 147 din actualul Cod penal privind definirea notiunii de functionar public, cu un nou alineat (3), cu urmatorul cuprins:
„(3) Sunt exceptati de la dispozitiile art. 147, Presedintele Romaniei, deputatii si senatorii, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale si care nu sunt finantati de la bugetul de stat, acestia raspunzand penal, civil sau administrativ in conformitate cu dispozitiile legilor speciale in baza carora isi desfasoara activitatea, precum si cu dispozitiile dreptului comun, cu respectarea dispozitiilor prezentului alineat.”
Eliminarea din sfera notiunilor de functionar public si functionar a persoanelor la care se face referire in textul amendamentului, nu este justificata pentru ca in acest fel ar fi afectata protectia penala acordata unor valori sociale deosebit de importante, legate de activitatea categoriilor de persoane a caror excludere din sfera acestor notiuni se urmareste.
Prin acest amendament se ajunge practic la exonerarea de raspundere penala a persoanelor vizate de acesta, pentru toate infractiunile la care subiectul activ este un functionar public sau functionar, in sensul art. 147 alin. (1) si (2) din Codul penal, fapt care este inadmisibil in conditiile importantei deosebite a activitatilor desfasurate de aceste persoane.
4 Printr-un alt amendament adoptat de Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor se propune modificarea articolului 124 din actualul Cod penal si completarea articolului 156 din noul cp cu alte doua alineate, care, in esenta, reduc termenul de prescriptie speciala
Se constata ca aceasta propunere de modificare reprezinta chiar forma art. 124 Cod penal, anterioara modificarii prin Legea nr. 63/2012, care insa nu s-ar justifica din perspectiva duratei acestui termen si a consecintelor ce se pot produce – inlaturarea raspunderii penale.
5. Propunerea legislativa, admisa de Comisia juridica, de disciplina si imunitati, ce vizeaza amnistierea, atat antecondamnatorie cat si postcondamnatorie, a infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de pana la 7 ani inclusiv sau amenda, nu are la baza o analiza a importantei valorii sociale ocrotite prin incriminarea faptei respective.
Astfel, cel putin cu privire la amnistia postcondamnatorie, prin raportare la practica instantelor cu privire la cuantumul pedepselor stabilite in urma aplicarii criteriilor generale si speciale de individualizare, aceasta limita este prea mare.
In ceea ce priveste limita maxima a pedepsei aplicate pentru a putea fi acordata gratierea, propunerea legislativa stabileste ca se gratiaza in intregime pedepsele cu inchisoarea de pana la 6 ani inclusive, pedepsele complementare ale acestora, precum si pedepsele cu amenda, aplicate de instanta de judecata.
Din aceasta perspectiva, trebuie avuta in vedere evitarea situatiilor in care legea de gratiere se aplica persoanelor care, prin gravitatea faptelor penale savarsite, prezinta un pericol social deosebit.
In ceea ce priveste criteriul referitor la natura infractiunilor care determina exceptarea de la aplicarea beneficiului gratierii, constatam ca o serie de infractiuni care au fost exceptate de la aplicarea actului de clementa, in ultima lege de gratiere (Legea nr. 543/2002), nu sunt mentionate in proiectul de lege ( spre exemplu: infractiunile de abuz in serviciu in forma calificata, prevazuta in art. 2481; luarea de mita, prevazuta in art. 254; darea de mita, prevazuta in art. 255; primirea de foloase necuvenite, prevazuta in art. 256; traficul de influenta, prevazut in art. 257; infractiunile prevazute de Legea privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, infractiunea de spalare a banilor, infractiunile prevazute de Legea privind prevenirea si combaterea terorismului, precum si a infractiunilor de coruptie din legea speciala).
* * *
In acest context, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat, cu majoritate de voturi, transmiterea catre Parlamentul Romaniei a unui punct de vedere institutional [descarca] ce argumenteaza lipsa de fundamentare si oportunitate a propunerilor legislative recent formulate/promovate de Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor.
