MAI: Bratari electronice pentru persoanele aflate sub control judiciar

In prezent, legislatia nationala prevede posibilitatea utilizarii unor „sisteme electronice de supraveghere”, cu scopul de a asigura monitorizarea respectarii unor obligatii legale impuse anumitor categorii de persoane. 

Chiar si asa, legislatia in aceasta materie nu este consecventa nici sub aspectul nivelului reglementarilor care ar trebui sa prevada conditiile de utilizare a sistemelor de supraveghere (lege sau act infralegal), nici sub aspectul terminologiei cu care opereaza (alteori, se utilizeaza sintagma „dispozitive electronice de supraveghere”).

Primele astfel de reglementari au fost introduse in Legea nr.135/2010 privind Codul de procedura penala, care face referire la obligatia inculpatului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere, ca masura dispusa de organul judiciar in cadrul controlului judiciar [(art.215 alin.(2) lit.c)]. In privinta acestei masuri, Legea nr.253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal stabileste faptul ca supravegherea indeplinirii obligatiei se face in conditiile stabilite prin lege speciala [art.83 alin.(2)]

Tot Codul de procedura penala stabileste posibilitatea judecatorului de drepturi si libertati, a judecatorului de camera preliminara sau a instantei de judecata de a dispune ca, pe durata arestului la domiciliu, inculpatul sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere [art.221 alin.(3)]. In completare, Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal prevede ca in situatia in care, cu ocazia dispunerii masurii arestului la domiciliu, se stabileste ca inculpatul sa poarte un dispozitiv electronic de supraveghere, potrivit art. 221 alin. (3) din Codul de procedura penala, modul de utilizare a acestuia, precum si conditiile referitoare la transmiterea, modificarea si stocarea datelor obtinute prin supravegherea electronica se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi [art.124 alin.(2)].

Ulterior, acest concept de supraveghere/monitorizare electronica a fost preluat si de reglementarile in materia violentei domestice.

Astfel, Legea nr.217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei domestice stabileste posibilitatea emiterii unor ordine de protectie provizorii sau a unor ordine de protectie, atunci cand exista un risc iminent ca viata, integritatea fizica ori libertatea unei persoane sa fie pusa in pericol printr-un act de violenta domestica.

In cadrul acestor ordine de protectie, poate fi dispusa obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere; masura va putea fi dispusa doar daca se stabileste, in sarcina agresorului, obligatia de a pastra o distanta minima determinata fata de victima, fata de membrii familiei acesteia, ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate, ori interdictia de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza ori le viziteaza periodic, precum si daca exista acordul persoanelor protejate de a purta un sistem electronic de supraveghere care sa permita verificarea respectarii obligatiei agresorului.

Aceeasi lege prevede ca supravegherea respectarii masurilor de protectie, cu ajutorul unui sistem electronic de supraveghere, se realizeaza in conditii stabilite prin lege [art.221 alin.(3)].

Promisiunea cu privire la introducerea utilizarii de bratari electronice a fost facuta inca din 2014, dupa cum spunea chiar Tiberiu Nitu despre folosirea acestora pentru arestul la domiciliu.

Bratari electronice in tari europene

Culegere pentru invatarea limbii engleze - Fise de lucru practice Clasele 0-IV

Vezi AICI detalii

Teste distractive pentru clasa pregatitoare

Vezi AICI detalii

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI 2 culegeri

Vezi AICI detalii

Portal Codul Muncii

Vezi AICI detalii

”A fost realizata inclusiv o consultare a atasatilor de afaceri interne din tarile UE, pentru a vedea care au fost solutiile identificate de alte state europene. Printre tarile care folosesc bratarile electronice pentru agresorii care comit fapte de violenta domestica se numara Suedia si Norvegia. Proiectul de lege supus astazi dezbaterii publice va reglementa infiintarea si functionarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronica, modul de utilizare a dispozitivelor electronice de supraveghere (denumite generic si „bratari electronice”) si modul de actiune in situatia in care persoanele supravegheate incalca obligatiile impuse”, a mai transmis MAI.

Asadar, MAI arata ca exista legislatie cu privire la bratari electronice si in alte tari europene. Urmatoarele exemple pot fi luate in calcul ca sursa de inspiratie, dupa cum urmeaza:

• Republica Austria dispune de legislatie privind supravegherea agresorului care a exercitat acte de violenta fata de un membru de familie (sot, sotie, parinti, copii, frati, surori) cu ajutorul unui sistem electronic de supraveghere (bratara electronica). Reglementarile sunt puse in aplicare de autoritatile austriece incepand cu data de 01.09.2010 si se regasesc in Legea privind organizarea si functionarea Administratiei Penitenciarelor, in Codul de Procedura Penala, in Regulamentul Ministerului Federal al Justitiei privind executarea pedepsei inchisorii si a arestului preventiv prin arest la domiciliu controlat electronic (bratara electronica) si in Legea privind organizarea si functionarea Politiei Austriece (BGBl nr. 566/1991);
• Supravegherea electronica se aplica in Belgia din anul 1998. In luna iunie 2015, erau inregistrate aproximativ 1965 de persoane obligate sa poarte o bratara electronica. In Regatul Belgiei exista 5 tipuri de supraveghere electronica: detentia preventiva sub supraveghere electronica, executarea unor pedepse cu inchisoarea de pana la 3 ani, executarea unor pedepse cu inchisoarea de peste 3 ani, pedeapsa complementara pentru anumite fapte grave, supravegherea electronica ca pedeapsa autonoma;
• Masura supravegherii electronice (cu ajutorul bratarii electronice) se aplica in Luxemburg din anul 2007. Pana in anul 2013, au beneficiat de aceasta forma de executare a unei masuri privative de libertate peste 200 de condamnati, cu o medie de 25-30 in acelasi timp;
• In Danemarca, sistemul de monitorizare electronica este utilizat doar in conexiune cu executarea unei pedepse, ca alternativa la pedeapsa cu inchisoarea. De precizat ca bratarile electronice nu sunt utilizate ca forma de supraveghere, urmare unei decizii privind emiterea ordinelor de restrictie, de excludere sau de expulzare;
• In Suedia, ordinul de interdictie in cazurile de violenta domestica se emite de catre procuror sau de catre judecator. Unul dintre cele 4 tipuri de ordin de interdictie este cel de „interdictie speciala extinsa”. In acest caz, subiectul nu are voie sa isi faca aparitia intr-o zona extinsa din jurul rezidentei persoanei protejate, a locului de munca al acesteia sau alte locatii unde aceasta se afla de obicei. Acest ordin de interdictie speciala extinsa presupune ca subiectul a incalcat „interdictia extinsa” impusa anterior de autoritati. Ordinul de interdictie speciala extinsa poate fi asociat cu un sistem de monitorizare electronica (bratara electronica la glezna, care avertizeaza in legatura cu incalcarea zonei de interdictie sau nepurtarea echipamentului de monitorizare);
• Legislatia din Republica Franceza nu are prevederi specifice pe genuri de infractiuni care pot impune supravegherea condamnatilor prin dispozitive electronice tip bratara. Monitorizarea electronica este dispusa de judecatorul de drepturi si libertati sau judecatorul de camera preliminara, in cazul infractiunilor pentru care pedeapsa inchisorii este de cel mult 2 ani, iar in cazul recidivistilor, pentru infractiuni pentru care pedeapsa inchisorii este de cel mult 1 an. Poate fi dispusa si in cazul arestului la domiciliu, pe parcursul procesului penal, sau la terminarea perioadei de incarcerare, pentru: persoanele care au dreptul la liberare conditionata, persoanele retinute, aflate in arest, persoanele condamnate la pedeapsa inchisorii de maxim 5 ani care mai au de executat 4 luni din pedeapsa (cu anumite conditii), persoanele inculpate aflate in asteptarea judecatii.

Principii pentru folosirea de bratari electronice

Prin natura ei, monitorizarea electronica reprezinta o ingerinta in dreptul la viata privata si dreptul la integritate fizica si psihica, insa, modul in care este conceput mecanismul de monitorizare poate face ca aceste ingerinte sa fie reduse la strictul necesar atingerii scopului justitiei; faptul ca „dosarul electronic” este cunoscut doar de organul de supraveghere, ca acest organ (si, de altfel, nimeni altcineva) nu are acces la datele de localizare ale persoanei supravegheate cata vreme aceasta respecta regulile de monitorizare, ca mecanismul de alertare se bazeaza pe reguli obiective, iar nu pe aprecieri umane, ca circuitul de sesizare a organelor de interventie este unul minimal, ce ii implica exclusiv pe cei care se supun „nevoii de a cunoaste”, ca accesarea datelor de localizare este supusa unor reguli stricte de prelucrare a datelor, reprezinta o transpunere a principiului care statueaza ca utilizarea dispozitivelor electronice de supraveghere nu trebuie sa ingradeasca exercitarea dreptului la viata privata, mai mult decat este inerent naturii si continutului procesului de monitorizare electronica. Trebuie precizat faptul ca formulari identice sau similare regasim in Legea nr.253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal si in Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. Tot astfel, utilizarea dispozitivelor electronice de supraveghere presupune un anumit disconfort, fizic si psihic, pentru persoana supravegheata; si sub acest aspect, regulile de utilizare si de monitorizare a dispozitivelor sunt create astfel incat interventia statului sa fie redusa la strictul necesar atingerii scopului justitiei. Un alt principiu al noii reglementari este cel a interzicerii discriminarii, indiferent de temei.

Noutatile aduse de Legea privind monitorizarea electronica in cadrul unor proceduri judiciare si executional penale, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative

1. Se infiinteaza Sistemul Informatic de Monitorizare Electronica (SIME), utilizat cu ocazia:

• executarii masurii controlului judiciar sau controlului judiciar pe cautiune, potrivit Codului de procedura penala;
• executarii masurii arestului la domiciliu, potrivit Codului de procedura penala;
• aplicarii ordinului de protectie provizoriu si ordinului de protectie, potrivit Legii nr.217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
• aplicarii ordinului european de protectie, in cazul in care Romania este stat emitent, potrivit Legii nr. 151/2016 privind ordinul european de protectie, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, in cadrul procedurilor prevazute mai sus;
• supravegherii la distanta a detinutilor, potrivit Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, cu modificarile si completarile ulterioare.

SIME este un ansamblu integrat de sisteme informatice dedicate, aplicatii, echipamente si retele de comunicatii si tehnologia informatiei, precum si de dispozitive electronice de supraveghere, destinat monitorizarii electronice in cadrul unor proceduri judiciare si executional penale. Sistemele informatice dedicate sunt:

• sistemul informatic de creare a semnalarilor (SICS);
• sistemul informatic de generare a alertelor (SIGA).

SIME este dezvoltat astfel incat sa asigure compatibilitatea cu SNUAU.

2. Se instituie reguli pentru utilizarea dispozitivelor, dupa cum urmeaza:
Dispozitivele electronice de supraveghere mobile trebuie sa asigure informarea persoanei supravegheate cu privire la emiterea unei alerte;
Montarea, demontarea, precum si orice operatiuni de intretinere a dispozitivelor electronice de supraveghere se realizeaza de catre operatorul tehnic;
Persoana supravegheata este obligata sa mentina dispozitivul electronic de supraveghere in stare de functionare, potrivit instructiunilor tehnice primite;
Persoana protejata sau, dupa caz, reprezentantul legal este responsabil de mentinerea dispozitivelor electronice de supraveghere in stare de functionare, potrivit instructiunilor tehnice primite.

3. Montarea de bratari electronice se face astfel:

• pe glezna sau pe brat;
• in imobilul unde se executa arestul la domiciliu sau in imobilul de care persoana supravegheata nu are voie sa se aproprie.

In cadrul monitorizarii electronice se pot utiliza dispozitive electronice de supraveghere mobile sau fixe.

Cei care primesc un astfel de dispozitiv vor fi fotografiati fara consimtamant.

Montarea, demontarea, precum si orice operatiuni de intretinere a dispozitivelor electronice de supraveghere se realizeaza de catre operatorul tehnic. Persoana supravegheata este obligata sa mentina dispozitivul electronic de supraveghere in stare de functionare, potrivit instructiunilor tehnice primite. Persoana protejata sau, dupa caz, reprezentantul legal este responsabil de mentinerea dispozitivelor electronice de supraveghere in stare de functionare, potrivit instructiunilor tehnice primite.

Nota! Organul de supraveghere si/sau operatorul tehnic are dreptul si obligatia de a verifica inopinat, in orice moment al zilei, periodic ori la sesizare, dispozitivele electronice de supraveghere alocate persoanei supravegheate.

4. Semnalarile transmise de respectivele bratari electronice vor include:

• numele si prenumele, numele dat la nastere si numele anterior, orice pseudonime ce pot fi introduse separat;
• codul numeric personal, pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod;
• adresa de domiciliu si, dupa caz, adresa imobilului unde locuieste efectiv;
• seria si numarul actului de identitate;
• cetatenia;
• sexul;
• semnele fizice particulare, obiective si inalterabile;
• fotografia, preluata potrivit art. 11 alin.(3);
• numarul de telefon;
• masura judiciara sau executional penala in cadrul careia se executa monitorizarea electronica;
• numarul mandatului, al hotararii judecatoresti sau al ordinului de protectie provizorie/ ordinului de protectie/ ordinului european de protectie, precum si autoritatea emitenta;
• masurile ce trebuie luate in cazul unei alerte;
• datele de contact ale organului de supraveghere;
• regulile de monitorizare;
• datele de identificare ale dispozitivului electronic de supraveghere si ale mijloacelor de comunicare cu SIME.

5. Alerte generate de bratari electronice montate persoanelor:

• alerta de parasire a imobilului, generata ca urmare a constatarii prezentei dispozitivului electronic de supraveghere purtat de persoana supravegheata, in afara imobilului;
• alerta de depasire a perimetrului, generata ca urmare a constatarii prezentei dispozitivului electronic de supraveghere purtat de persoana supravegheata, in afara itinerariului sau limitei teritoriale stabilite;
• alerta de apropiere, generata ca urmare a constatarii prezentei dispozitivului electronic de supraveghere purtat de persoana supravegheata, in proximitatea dispozitivului electronic de supraveghere detinut de persoana protejata, sub distanta prestabilita;
• alerta de defectiune, generata ca urmare a pierderii semnalului dispozitivului electronic de supraveghere sau constatarii oricaror alte defectiuni in legatura cu functionarea optima a acestuia;
• alerta de testare, generata in cadrul procedurii de montare a dispozitivului electronic de supraveghere, pentru a verifica functionarea optima a acestuia.

6. Constituie incalcare a obligatiilor pentru persoanele care au montate bratari electronice urmatoarele:

• de a nu contacta telefonic organul de supraveghere sau de a nu raspunde la incercarea de contactare telefonica a acestuia, in cazurile prevazute de prezenta lege;
• de a nu se prezenta la cel mai apropiat organ de ordine publica aflat in serviciu, in cazurile prevazute de prezenta lege;
• de a nu se indeparta de persoana protejata;
• de a nu alimenta, potrivit instructiunilor, dispozitivele electronice de supraveghere;
• de a efectua orice operatiune neautorizata asupra dispozitivelor electronice de supraveghere;
• de a impiedica, in orice mod, organele de ordine publica sau organul de supraveghere sa verifice respectarea masurii de supraveghere.

7. Faza pilot pentru bratari electronice
Monitorizarea electronica in cadrul procedurilor judiciare si executional penale prevazute la art.1 alin.(2), se realizeaza, in prima faza, in sistem pilot. Aspectele tehnice si organizatorice privind functionarea in sistem pilot, inclusiv perioada functionarii in aceasta faza, se stabilesc prin hotarare a Guvernului.  Pe perioada functionarii in sistem pilot, organele judiciare pot dispune potrivit legii, in cadrul procedurilor judiciare si executional penale prevazute la art.1 alin.(2) lit.a) – d), obligarea persoanei de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere, numai in limitele hotararii Guvernului.

Atentie! Proiectul de lege nu se afla in vigoare! Pentru a se aplica acesta are nevoie de votul ambelor camere ale Parlamentului, de promulgarea Presedintelui si de publicarea in Monitorul Oficial!

Nota! Proiectul de lege in forma sa publicata de MAI poate fi descarcat dand click aici: BRATARI ELECTRONICE.

Va reamintim ca un proiect de lege aflat inca in dezbatere in Parlament stabileste posibilitatea ca persoanele condamnate cu pana la 5 ani vor putea executa sanctiunea la domiciliu sau in weekend.